Regulamentul (CE) nr. 213/2001 al Comisiei din 9 ianuarie 2001 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1255/1999 al Consiliului privind metodele de analiză și evaluare calitativă a laptelui și produselor lactate și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 2771/1999 și (CE) nr. 2799/1999

Articolul 1

Obiectul și domeniul de aplicare Prezentul regulament stabilește normele de aplicare a metodelor de analiză chimică, fizică, microbiologică și de evaluare senzorială a laptelui și produselor lactate care urmează să fie folosite în cadrul aranjamentelor prevăzute în organizarea comună a pieței în sectorul laptelui și produselor lactate instituită prin Regulamentul (CE) nr. 1255/1999. De asemenea, stabilește unele dintre metodele respective.

Articolul 2

Lista metodelor (1) Anexa I la prezentul regulament conține lista metodelor de referință aplicabile analizelor menționate la articolul 1. (2) Comisia actualizează lista cel puțin o dată pe an în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 42 din Regulamentul (CE) nr. 1255/1999.

Articolul 3

Metodele de rutină Metodele de rutină pot fi folosite pentru analizele necesare în conformitate cu normele comunitare, cu condiția să fie ajustate în mod adecvat și verificate cu regularitate pe baza metodei de referință. Pentru verificarea rezultatelor obținute prin metodele de rutină care sunt aproape de limitele descrise în regulamentele în cauză se poate aplica procedura descrisă în anexa II. În cazul unor contestații, rezultatele obținute prin metoda de referință sunt hotărâtoare.

Articolul 4

Validarea metodelor de referință (1) Metodele de referință sunt validate în cazul în care îndeplinesc criteriile de precizie prestabilite privind limita de repetabilitate și reproductibilitate. (2) În cazul în care o metodă de referință prevăzută în regulamentele în cauză nu a fost validată, statele membre stabilesc o limită orientativă de reproductibilitate. Limita menționată trebuie obținută conform procedurii descrise în anexa III litera (b). Cu toate acestea, pe parcursul primelor 18 luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, statele membre pot folosi o procedură echivalentă. Respectarea limitei este verificată cel puțin o dată pe an. (3) În cazul în care rezultatele obținute în urma aplicării metodelor de referință validate sau a metodelor cu cifre orientative privind precizia arată că a fost depășită o limită, rezultatele analitice pot fi evaluate prin metoda descrisă în anexa IV pentru a se determina diferența critică față de limita în cauză.

Articolul 5

Admisibilitatea rezultatelor analizelor (1) Analizele se realizează în laboratoare în care există o procedură internă de control al calității conformă cu cea descrisă în anexa V litera (a) sau o procedură cu standard echivalent. O descriere detaliată a procedurii aplicate trebuie să fie disponibilă pentru consultare în laborator. (2) Laboratoarele își stabilesc precizia proprie pentru toate metodele urmând: (a) procedura descrisă în anexa V litera (b) sau (b) o procedură validată publicată cu repetabilitate stabilită. Conformarea la limita de reproductibilitate trebuie verificată cel puțin o dată pe an folosindu-se procedura descrisă în anexa III litera (a). Al doilea paragraf nu se aplică laboratoarelor care au participat la un program de testare a competenței pe parcursul anului. (3) Rapoartele de laborator privind rezultatele analizelor trebuie să conțină suficiente informații pentru a se putea realiza o evaluare a rezultatelor în conformitate cu anexa IV și anexa VIII. (4) Rezultatele analizei se consideră admisibile în cazul în care au fost obținute în conformitate cu criteriile de admisibilitate descrise în procedura de control intern al calității menționată la alineatul (1) și cu precizia internă menționată la alineatul (2).

Articolul 6

Evaluarea senzorială (1) Pentru unt se aplică procedurile descrise în anexa VI pentru verificarea performanței evaluatorilor și a preciziei rezultatelor. Procedura descrisă în anexa VII se aplică ca metodă de referință pentru evaluarea senzorială. (2) Pentru lapte și produse lactate altele decât untul, metoda de referință care trebuie folosită de către statele membre pentru evaluarea senzorială este fie standardul FIL 99C/1997, fie alte metode comparabile pe care acestea le notifică Comisiei. Procedurile descrise în anexa VI pot fi folosite pentru verificarea performanței evaluatorilor și a preciziei rezultatelor.

Articolul 7

Prelevarea de probe și contestarea rezultatelor analizelor (1) Pentru analizele obligatorii conform regulilor comunitare se prelevează probe martor. (2) Procedura descrisă în anexa VIII se folosește în cazurile în care rezultatele unei analize nu sunt acceptate de către operator. CAPITOLUL II METODE DE ANALIZĂ

Articolul 8

Conținutul de apă/substanțe solide negrase/grăsime al untului (1) Metoda de analiză descrisă în anexa IX se folosește ca metodă de referință pentru determinarea conținutului de apă al untului. (2) Metoda de analiză descrisă în anexa X se folosește ca metodă de referință pentru determinarea conținutului de substanțe solide negrase al untului. (3) Metoda de analiză descrisă în anexa XI se folosește ca metodă de referință pentru determinarea conținutului de grăsime al untului.

Articolul 9

Marcatori (1) Metoda de analiză descrisă în anexa XII se folosește ca metodă de referință pentru determinarea vanilinei în untul concentrat, unt și smântână. (2) Metoda de analiză descrisă în anexa XIII se folosește ca metodă de referință pentru determinarea conținutului de etil ester al acidului beta-apo-8' carotenic în untul concentrat și în unt. (3) Metoda de analiză descrisă în anexa XIV se folosește ca metodă de referință pentru determinarea conținutului de sitosterol și stigmasterol în unt și în untul concentrat. (4) Untul concentrat, untul și smântâna au fost marcate în conformitate cu normele comunitare relevante în cazul în care rezultatele obținute sunt conforme cu specificațiile din alineatul (8) din anexele menționate la alineatele (1), (2) sau (3).

Articolul 10

Detectarea cazeinei din laptele de vacă (1) Metoda de referință pentru analiza descrisă în anexa XV se folosește pentru a se asigura faptul că brânza care trebuie produsă numai din lapte de oaie, din lapte de capră sau din lapte de bivoliță sau dintr-un amestec de lapte de oaie, capră și bivoliță nu conține de fapt cazeină din lapte de vacă. Se consideră că este prezentă cazeina din lapte de vacă în cazurile în care conținutul evident de cazeină din lapte de vacă al probei care trebuie analizată este egal cu sau mai mare decât conținutul probei de referință conținând 1 % lapte de vacă în conformitate cu anexa XV. (2) Metodele de rutină pentru detectarea cazeinei din laptele de vacă în brânzeturi în conformitate cu alineatul (1) pot fi folosite cu condiția: (a) ca limita de detectare să fie de 0,5 % sau mai mică, (b) să nu existe rezultate fals pozitive, (c) cazeina din laptele de vacă să poată fi detectată cu sensibilitatea necesară chiar și după perioade lungi de maturare, cum este de obicei cazul în condiții de comercializare. În cazul în care cerințele prevăzute la litera (b) nu sunt îndeplinite, orice probă pentru care se obțin rezultate pozitive trebuie analizată prin metoda de referință. În cazul în care cerințele prevăzute la litera (c) nu sunt îndeplinite pentru unul dintre tipurile de brânză menționate la alineatul (1), brânza respectivă trebuie analizată prin metoda de referință.

Articolul 11

Detectarea bacteriilor coliforme (1) Metoda de referință pentru analiză descrisă în anexa XVI se folosește pentru detectarea prezenței bacteriilor coliforme în unt, lapte praf degresat, cazeină și cazeinați. (2) Se pot folosi metodele de rutină pentru detectarea bacteriilor coliforme cu condiția ca rezultatele obținute să fie comparabile cu cele obținute prin metoda de referință descrisă în anexa menționată anterior. Este foarte important ca metodele de referință să aibă o limită de detecție adecvată. Nu trebuie să apară rezultate fals negative. În cazul în care nu se poate elimina apariția rezultatelor fals pozitive, orice rezultat pozitiv trebuie confirmat prin metoda de referință.

Articolul 12

Conținutul de lactoză Metoda de determinare a conținutului de lactoză al produselor care intră sub incidența codului CN 2309 este descrisă în anexa XVII.

Articolul 13

Detectarea zerului închegat (1) Metoda de detectare a zerului închegat în laptele praf degresat destinat depozitării publice este descrisă în anexa XVIII. (2) Metoda de detectare a zerului închegat în laptele praf degresat și în amestecurile destinate utilizării ca furaje pentru animale este descrisă în anexa XIX.

Articolul 14

Detectarea zarei Metoda de detectare a zarei în laptele praf degresat este descrisă în anexa XX.

Articolul 15

Reziduuri antimicrobiotice Metoda de detectare a reziduurilor de antibiotice și sulfamide/dapson în laptele praf degresat este descrisă în anexa XXI.

Articolul 16

Conținutul de lapte praf degresat Metoda de determinare a conținutului de lapte praf degresat din furajele combinate este descrisă în anexa XXII.

Articolul 17

Detectarea amidonului Metoda de detectare a amidonului în laptele praf degresat, în laptele praf denaturat și în furajele combinate este descrisă în anexa XXIII.

Articolul 18

Conținutul umed al zarei praf acide Metoda de determinare a conținutului umed al zarei praf acide destinate utilizării în furaje este descrisă în anexa XXIV.

Articolul 19

Detectarea grăsimilor străine Metoda de detectare a grăsimilor străine din grăsimile din lapte este descrisă în anexa XXV. CAPITOLUL III DISPOZIȚII FINALE

Articolul 20

Modificări ale Regulamentului (CE) nr. 2771/1999 Regulamentul (CE) nr. 2771/1999 se modifică după cum urmează: 1. Prima teză din articolul 4 alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text: „Autoritățile competente verifică calitatea untului folosind metodele din anexa I și pe baza probelor prelevate conform regulilor prevăzute în anexa IV.” 2. În anexa I, nota de subsol 2 se înlocuiește cu următorul text: „A se vedea anexa I la Regulamentul (CE) nr. 213/2001”. 3. Anexele II și III se elimină. 4. În penultima teză din anexa IV.2, cuvintele „cu anexa III” se înlocuiesc cu următorul text: „cu anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 213/2001”.

Articolul 21

Modificări ale Regulamentului (CE) nr. 2799/1999 Regulamentul (CE) nr. 2799/1999 se modifică după cum urmează: 1. Articolul 20 alineatele (1), (2), (3) și (4) se înlocuiesc cu următorul text: „(1) Conținutul de lapte praf degresat din amestecuri și furaje combinate se determină prin analiza fiecărei probe și a cel puțin unei probe martor prin metoda de analiză descrisă în anexa XXII la Regulamentul (CE) nr. 213/2001, completată de controalele prevăzute la articolul 17 alineatul (3) din prezentul regulament. În cazul în care există o neconcordanță între rezultatele acestor controale, rezultatul inspecțiilor la fața locului este determinant. (2) Absența zerului închegat se dovedește prin metoda descrisă în anexa XIX la Regulamentul (CE) nr. 213/2001. (3) Conținutul de amidon al furajelor combinate se determină prin controalele prevăzute la articolul 17 alineatul (3) din prezentul regulament, care trebuie completate de metoda de analiză descrisă în anexa XXIII la Regulamentul (CE) nr. 213/2001. (4) Conținutul umed al zarei praf acide se determină prin metoda de analiză descrisă în anexa XXIV la Regulamentul (CE) nr. 213/2001.” 2. Anexele III, IV, V și VI se elimină.

Articolul 22

Abrogări Regulamentele (CEE) nr. 1216/68, (CEE) nr. 3942/92, (CE) nr. 86/94, (CE) 2721/95, (CE) nr. 1854/96, (CE) nr. 1080/96, (CE) nr. 1081/96, (CE) nr. 1082/96, (CE) nr. 880/98 și (CE) nr. 1495/98 se abrogă. Trimiterile la regulamentele abrogate se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament.

Articolul 23

Intrarea în vigoare Prezentul regulament intră în vigoare în a șaptea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene. Cu toate acestea, metodele descrise în anexele III, IV.4, V, VI și VII se aplică timp de 18 luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.