Articolul 1
(1) Prezenta directivă stabilește standardele minime pentru protecția animalelor de fermă.
(2) Aceasta nu se aplică:
(a) animalelor care trăiesc în mediul sălbatic;
(b) animalelor destinate participării la competiții, expoziții, manifestări, evenimente sau activități culturale sau sportive;
(c) animalelor pentru experimente sau animalelor de laborator;
(d) nevertebratelor.
(3) Prezenta directivă se aplică fără a aduce atingere normelor comunitare speciale prevăzute în altă parte, în special Directivelor 88/166/CEE (6), 91/629/CEE (7) și 91/630/CEE (8), care se aplică în continuare.
Articolul 2
În sensul prezentei directive, se aplică următoarele definiții:
1. „animal”: orice animal (inclusiv pești, reptile sau amfibieni) crescut sau deținut pentru producția de alimente, lână, piele sau blană sau pentru alte scopuri agricole;
2. „proprietar” sau „deținător”: orice persoană fizică sau juridică, responsabilă pentru animale sau care are paza juridică, temporară sau permanentă, a acestora;
3. „autoritate competentă”: autoritatea competentă în sensul articolului 2 alineatul (6) din Directiva 90/425/CEE a Consiliului din 26 iunie 1990 privind controalele veterinare și zootehnice aplicabile în schimburile intracomunitare cu anumite animale vii și produse în vederea realizării pieței interne (9).
Articolul 3
Statele membre adoptă dispoziții pentru ca proprietarii sau deținătorii să ia toate măsurile necesare pentru a garanta bunăstarea animalelor acestora și pentru a se asigura că aceste animale nu suportă dureri, suferințe sau vătămări inutile.
Articolul 4
Statele membre se asigură că sunt în conformitate cu dispozițiile prevăzute de anexă condițiile în care sunt crescute sau deținute animalele (cu excepția peștilor, a reptilelor și a amfibienilor), având în vedere specia și gradul lor de dezvoltare, adaptare și domesticire, precum și nevoile lor fiziologice și etologice, în conformitate cu experiența dobândită și cunoștințele științifice.
Articolul 5
(1) Comisia prezintă Consiliului orice propuneri care ar putea fi necesare pentru aplicarea uniformă a Convenției europene pentru protecția animalelor de fermă și, pe baza unei evaluări științifice, orice recomandări făcute în temeiul acestei convenții, precum și orice alte norme speciale.
(2) De asemenea, o dată la cinci ani și pentru prima dată la cinci ani după data intrării în vigoare a prezentei directive, Comisia, pe baza experienței dobândite de la data punerii în aplicare a prezentei directive, în special cu privire la măsurile menționate la alineatul (1) și la dezvoltările tehnice și științifice, prezintă Consiliului un raport însoțit de orice propuneri adecvate care iau în considerare concluziile raportului.
(3) Consiliul hotărăște cu majoritate calificată cu privire la aceste propuneri.
Articolul 6
(1) Statele membre se asigură că autoritatea competentă efectuează inspecții pentru a verifica respectarea dispozițiilor prezentei directive. Aceste inspecții pot avea loc în același timp cu controalele efectuate în alte scopuri.
(2) Începând cu o dată ce urmează a fi stabilită în conformitate cu procedura prevăzută la alineatul (3), statele membre prezintă Comisiei rapoarte privind inspecțiile menționate la alineatul (1). Comisia prezintă Comitetului permanent veterinar un rezumat al acestor rapoarte.
(3) Până la 1 iulie 1999, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 9, Comisia prezintă propuneri în vederea armonizării:
(a) inspecțiilor impuse în temeiul alineatului (1);
(b) formatului, conținutului și frecvenței de prezentare ale rapoartelor menționate la alineatul (2).
Articolul 7
(1) Ori de câte ori este necesară aplicarea uniformă a cerințelor prezentei directive, experții sanitar-veterinari ai Comisiei pot, în colaborare cu autoritățile competente:
(a) să verifice dacă statele membre se conformează cerințelor respective;
(b) să efectueze controale la fața locului pentru a asigura conformitatea controalelor cu prezenta directivă.
(2) Statul membru pe teritoriul căruia se efectuează inspecția acordă experților sanitar-veterinari ai Comisiei tot sprijinul necesar de care aceștia ar putea avea nevoie pentru îndeplinirea sarcinilor lor. Rezultatul controalelor efectuate trebuie discutat cu autoritatea competentă din statul membru în cauză înainte de elaborarea și difuzarea unui raport final.
(3) Autoritatea competentă din statul membru în cauză ia toate măsurile care ar putea fi necesare pentru a ține seama de rezultatele controlului.
(4) În cazul în care este necesar, se adoptă, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 9, norme de aplicare a prezentului articol.
Articolul 8
(1) Până la 30 iunie 1999 Comisia prezintă Consiliului un raport privind:
— comparația dintre dispozițiile cu privire la bunăstarea animalelor din Comunitate și cele din țările terțe furnizoare ale Comunității;
— posibilitatea de a obține ca principiile privind bunăstarea animalelor prevăzute de prezenta directivă să fie acceptate mai larg la nivel internațional și
— măsura în care obiectivele Comunității în raport cu bunăstarea animalelor riscă să fie compromise ca urmare a concurenței țărilor terțe care nu aplică standarde echivalente.
(2) Raportul menționat la alineatul (1) este însoțit de propunerile necesare în scopul eliminării denaturării concurenței.
Articolul 9
(1) În cazul în care trebuie urmată procedura prevăzută de prezentul articol, Comitetul permanent veterinar, denumit în continuare „comitet”, instituit prin Directiva 68/361/CEE (10), este sesizat de președinte, fără întârziere, fie la inițiativa acestuia, fie la cererea unui stat membru.
(2) Reprezentantul Comisiei prezintă Comitetului un proiect cu măsurile ce urmează să fie adoptate. Comitetul își dă avizul cu privire la acest proiect în termenul pe care președintele îl poate stabili în funcție de urgența chestiunii în cauză. Avizul este emis cu majoritatea prevăzută la articolul 148 alineatul (2) din Tratat pentru deciziile pe care Consiliul trebuie să le adopte la propunerea Comisiei. Voturile reprezentanților statelor membre din cadrul comitetului, sunt ponderate în conformitate cu dispozițiile prevăzute la articolul menționat anterior. Președintele nu participă la vot.
(3) (a) Comisia adoptă măsurile preconizate atunci când acestea sunt în conformitate cu avizul comitetului. (b) Atunci când măsurile preconizate nu sunt în conformitate cu avizul comitetului sau în absența avizului, Comisia prezintă Consiliului, fără întârziere, o propunere cu privire la măsurile care trebuie adoptate. Consiliul hotărăște cu majoritate calificată. În cazul în care, în termen de trei luni de la data la care Consiliul a fost sesizat, acesta nu adoptă nici o măsură, Comisia adoptă măsurile propuse și le pune în aplicare imediat, cu excepția cazului în care Consiliul se pronunță împotriva acestor măsuri cu majoritate simplă.
Articolul 10
(1) Statele membre pun în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative, inclusiv eventualele sancțiuni, necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 31 decembrie 1999, cu excepția cazului în care Consiliul hotărăște altfel în temeiul raportului menționat la articolul 8. Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.
Atunci când statele membre adoptă aceste acte, ele cuprind o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.
(2) Cu toate acestea, după 31 decembrie 1999, statele membre, în conformitate cu normele generale din Tratat, pot menține sau aplica pe teritoriul lor dispoziții pentru protecția animalelor de fermă mai stricte decât cele prevăzute de prezenta directivă. Statele membre informează Comisia cu privire la aceste măsuri.
(3) Comisiei îi sunt comunicate de statele membre textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.
Articolul 11
Prezenta directivă intră în vigoare la data publicării sale în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.
Articolul 12
Prezenta directivă se adresează statelor membre.