Directiva Consiliului din 19 noiembrie 1991 de stabilire a normelor minime privind protecția vițeilor

Articolul 1

Prezenta directivă stabilește standardele minime privind protecția vițeilor izolați în scopul creșterii și îngrășării.

Articolul 2

În sensul prezentei directive: 1. prin vițel se înțelege un animal din specia bovină până la vârsta de șase luni; 2. prin autoritate competentă se înțelege autoritatea competentă în sensul articolului 2 alineatul 6 din Directiva 90/425/CEE (6).

Articolul 3

(1) Statele membre se asigură ca de la data de 1 ianuarie 1994, pentru o perioadă tranzitorie de patru ani, toate fermele nou construite sau reconstruite și/sau puse în funcțiune pentru prima dată după această dată să respecte cel puțin următoarele cerințe: — în cazul în care vițeii sunt adăpostiți în grup, ei trebuie să dispună de un spațiu liber suficient pentru a se întoarce sau a se culca fără greutate, de minimum 1,5 metri pătrați pentru un vițel viu cu o greutate de 150 de kilograme; — în cazul în care vițeii sunt adăpostiți în boxe individuale sau legați în staluri, boxele sau stalurile trebuie să aibă pereți despărțitori perforați, iar lățimea acestora nu trebuie să fie mai mică fie de 90 de centimetri ± 10 %, fie de 0,80 din înălțimea greabănului. (2) Dispozițiile prevăzute la alineatul (1) nu se aplică exploatațiilor cu mai puțin de șase viței. (3) Se pot aplica dispoziții speciale: — vițeilor a căror stare de sănătate sau comportament impun izolarea de grup în vederea unui tratament adecvat; — bovinelor de reproducție de rasă pură prevăzute de Directiva 77/504/CEE (7); — vițeilor ținuți lângă mamă pentru alăptare; — vițeilor ținuți în stabulație liberă. (4) Durata de utilizare a instalațiilor construite: — înainte de data de 1 ianuarie 1994 și care nu respectă cerințele alineatului (1) este determinată de autoritatea competentă, ținând seama de rezultatul inspecțiilor prevăzute la articolul 7 alineatul (1), dar nu poate depăși în nici un caz data de 31 decembrie 2003; — pe durata perioadei tranzitorii, în conformitate cu alineatul (1), nu depășește în nici un caz data de 31 decembrie 2007, exceptând cazul în care la această dată sunt conforme prevederile prezentei directive.

Articolul 4

(1) Statele membre se asigură de conformitatea condițiilor privind creșterea vițeilor cu dispozițiile generale stabilite de anexă. (2) De asemenea, înainte de intrarea în vigoare a prezentei directive și în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 10, Comisia determină, în colaborare cu statele membre - sub formă de recomandare — eventuale standarde minime, complementare celor prevăzute de anexă în ceea ce privește protecția vițeilor.

Articolul 5

Prevederile menționate de anexă pot fi modificate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 10, pentru a se ține seama de progresele științifice.

Articolul 6

La data de 1 octombrie 1997 cel târziu, Comisia înaintează Consiliului un raport elaborat pe baza unui aviz al Comitetului științific veterinar asupra sistemului sau sistemelor de creștere intensivă a animalelor care respectă cerințele de bunăstare a vițeilor din punct de vedere patologic, zootehnic, fiziologic și comportamental, precum și asupra implicațiilor sociale și economice ale diferitelor sisteme, împreună cu propuneri adecvate care să țină seama de concluziile raportului respectiv. Consiliul hotărăște cu majoritate calificată asupra acestor propuneri în termen de cel mult trei luni de la prezentarea lor.

Articolul 7

(1) Statele membre se asigură că se efectuează inspecții sub responsabilitatea autorității competente, pentru a verifica respectarea dispozițiilor prezentei directive și ale anexei. Inspecțiile în cauză, care pot fi efectuate cu ocazia controalelor realizate în alte scopuri, trebuie să acopere în fiecare an un eșantion statistic reprezentativ pentru diferitele sisteme de creștere din fiecare stat membru. (2) Comisia, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 10, stabilește un cod al normelor care trebuie aplicate în cazul inspecțiilor prevăzute la alineatul (1). (3) La fiecare doi ani, înainte de ultima zi lucrătoare din luna aprilie și pentru prima dată înainte de data de 30 aprilie 1996, statele membre informează Comisia asupra rezultatelor inspecțiilor efectuate în cursul celor doi ani precedenți, în conformitate cu prezentul articol, inclusiv asupra numărului de inspecții realizate în raport cu numărul exploatațiilor de pe teritoriul lor.

Articolul 8

Pentru a fi importate în Comunitate, animalele provenind din țări terțe trebuie să fie însoțite de un certificat emis de autoritatea competentă din respectiva țară, care să ateste că au beneficiat de un tratament cel puțin echivalent cu cel administrat animalelor de origine comunitară, în conformitate cu prevederile prezentei directive.

Articolul 9

Experții veterinari ai Comisiei pot, în măsura în care acest lucru este necesar pentru aplicarea uniformă a prezentei directive, să efectueze, în colaborare cu autoritățile competente, controale la fața locului. Cu această ocazie, controlorii trebuie să pună în aplicare măsuri speciale de igienă care să excludă orice risc de transmitere a bolilor. Statul membru pe teritoriul căruia se efectuează un control acordă experților tot sprijinul necesar pentru îndeplinirea misiunii lor. Comisia informează autoritatea competentă a statului membru în cauză asupra rezultatului controalelor efectuate. Autoritatea competentă a statului membru în cauză adoptă măsurile care se dovedesc necesare pentru a ține seama de rezultatele controlului respectiv. În ceea ce privește relațiile cu țările terțe, se aplică dispozițiile capitolului III din Directiva 91/496/CEE (8). Dispozițiile generale de aplicare a prezentului articol sunt stabilite în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 10.

Articolul 10

(1) În cazul în care se face trimitere la procedura prevăzută de prezentul articol, Comitetul veterinar permanent, instituit prin Decizia 68/361/CEE (9), denumit în continuare „comitet”, este sesizat de președinte fără întârziere, fie la inițiativa acestuia, fie la cererea reprezentantului unui stat membru. (2) Reprezentantul Comisiei înaintează comitetului un proiect cu măsurile ce urmează să fie adoptate. Comitetul emite avizul cu privire la acest proiect în termenul pe care președintele îl poate stabili în funcție de urgența subiectului în cauză. Avizul este emis cu majoritatea prevăzută la articolul 148 alineatul (2) din tratat pentru deciziile pe care Consiliul trebuie să le adopte la propunerea Comisiei. În cadrul comitetului, voturile reprezentanților statelor membre sunt ponderate în conformitate cu articolul menționat anterior. Președintele nu participă la vot. (3) Comisia adoptă măsurile preconizate, în cazul în care acestea sunt conforme cu avizul comitetului. (4) În cazul în care măsurile preconizate nu sunt conforme cu avizul comitetului sau în absența avizului, Comisia înaintează Consiliului, fără întârziere, o propunere cu privire la măsurile care trebuie adoptate. Consiliul hotărăște cu majoritate calificată. În cazul în care, la expirarea unui termen de trei luni de la data înaintării către Consiliu, acesta nu hotărăște, măsurile propuse sunt adoptate de Comisie, cu excepția cazului în care Consiliul s-a pronunțat împotriva acestor măsuri cu majoritate simplă.

Articolul 11

(1) Statele membre pun în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative, inclusiv eventualele sancțiuni, necesare pentru a se conforma prezentei directive până la data de 1 ianuarie 1994. Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta. Atunci când statele membre adoptă aceste acte, ele cuprind o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri. (2) Cu toate acestea, de la data stabilită la alineatul (1) în ceea ce privește protecția vițeilor, statele membre pot, în conformitate cu normelor generale din tratat, să mențină sau să aplice pe teritoriul lor dispoziții mai stricte decât cele prevăzute de prezenta directivă. Statele membre informează Comisia cu privire la orice măsură adoptată în acest sens.

Articolul 12

Prezenta directivă se adresează statelor membre.