Articolul 163

Următoarele fapte sunt considerate ca fiind practică frauduloasă:

a) furtul instrumentelor financiare ale clienților și/sau al fondurilor bănești aferente acestora;

b) împrumutul, gajarea sau constituirea de garanții în numele S.S.I.F. prin utilizarea instrumentelor financiare și a disponibilităților bănești care aparțin clienților sau terților, fără a avea în prealabil autorizația scrisă expresă a clientului;

c) înstrăinarea sau folosirea directa sau indirecta a activelor clientului ori a drepturilor provenind din proprietatea asupra acestora, fără autorizația scrisă expresă a clientului;

d) încheierea unor tranzacții cu instrumente financiare care ar avea drept scop ascunderea identității proprietarului acestora;

e) garantarea obținerii anumitor rezultate financiare în urma tranzacțiilor efectuate;

f) executarea prioritară a ordinelor de tranzacționare în contul propriu și/sau contul persoanelor relevante față de ordinele competitive anterioare sau concomitente în contul clienților;

g) efectuarea de tranzacții în situația existenței unor conflicte de interese cu clienții fără informarea și acordul prealabil al clientului;

h) tranzacționarea excesivă pentru un cont discreționar, în sensul efectuării de tranzacții repetate, în defavoarea clientului, cu scopul de a genera comision pentru S.S.I.F.;

i) încheierea unui acord între două sau mai multe persoane care se află în legături strânse, în scopul obținerii de beneficii în dăuna clienților sau care au ca scop ori rezultat creșterea ori scăderea frauduloasă a prețului instrumentelor financiare;

j) informarea eronată, incompletă sau exagerată cu privire la un instrument financiar, transmisă unui client în vederea determinării acestuia să deruleze tranzacții având ca obiect respectivul instrument financiar;

k) acoperirea obligațiilor ce rezulta din tranzacțiile efectuate în contul propriu și/sau contul persoanelor relevante folosind activele clienților;

l) transmiterea unor informații din surse neoficiale, prezentate ca fiind confidențiale, în scopul determinării clienților sau potențialilor clienți de a efectua tranzacții ori promisiuni de câștig făcute clienților;

m) orice alte fapte considerate de C.N.V.M. ca practica frauduloasă.