Recitale
(1)
Directiva (UE) 2024/2881 stabilește standarde de calitate a aerului și obligația de monitorizare și raportare a calității aerului în scopul asigurării unui nivel ridicat de protecție a sănătății umane și a mediului.
(2)
Având în vedere progresele înregistrate în ceea ce privește modelarea calității aerului în ultimele decenii, Directiva (UE) 2024/2881 prevede un rol mai important pentru modelarea calității aerului, inclusiv în ceea ce privește evaluarea calității aerului și determinarea reprezentativității spațiale a punctelor de prelevare.
(3)
Comisia trebuie să stabilească norme privind detaliile tehnice ale aplicațiilor de modelare utilizate, pe de o parte, în vederea determinării reprezentativității spațiale a punctelor de prelevare și, pe de altă parte, în vederea evaluării calității aerului. Pentru a reflecta cunoștințele și bunele practici actuale privind evaluarea calității aerului și determinarea reprezentativității spațiale a punctelor de prelevare, astfel cum se prevede în documentul de sprijin tehnic privind utilizarea modelării pentru diferite domenii de aplicare în temeiul Directivei (UE) 2024/2881 (2), este oportun să se stabilească astfel de norme sub forma unor cerințe tehnice minime pentru utilizarea aplicațiilor de modelare, precum și criterii minime de asigurare a calității și principii de validare pentru aplicațiile de modelare utilizate pentru evaluarea calității aerului și pentru determinarea reprezentativității spațiale a punctelor de prelevare.
(4)
Punctele 2, 9 și 10 din partea D din anexa IV la Directiva (UE) 2024/2881 prevăd obligația statelor membre de a publica informații privind reprezentativitatea spațială a tuturor punctelor de prelevare cel puțin din cinci în cinci ani. În plus, punctul 2 litera (i) din partea B din anexa IV la Directiva (UE) 2024/2881 prevede obligația statelor membre de a defini în mod clar aria pentru care este reprezentativ fiecare punct de prelevare în zonele în care nivelul poluanților atmosferici depășește pragul de evaluare. Evaluarea reprezentativității spațiale a punctelor de prelevare trebuie utilizată în diverse situații, astfel cum se prevede la articolul 8 alineatele (5) și (6), la articolul 9 alineatul (7) și la punctul 2 litera (i) din partea B din anexa IV la Directiva (UE) 2024/2881. Pentru a se asigura faptul că reprezentativitatea spațială a punctelor de prelevare este determinată în mod comparabil în toate statele membre, este oportun să se furnizeze detalii tehnice cu privire la modul de efectuare a evaluării reprezentativității spațiale. Prin urmare, este necesar să se stabilească metodele și criteriile de evaluare a reprezentativității spațiale a punctelor de prelevare și să se stabilească o metodologie pas cu pas pentru această evaluare prin intermediul măsurărilor și al aplicațiilor de modelare. În plus, pentru a înțelege în ce măsură o zonă sau o arie geografică alternativă este acoperită de diferitele arii de reprezentativitate determinate pentru punctele de prelevare, este necesar să se stabilească metodologia de elaborare a unei hărți a ariei de reprezentativitate spațială.
(5)
Articolele 8 și 23 din Directiva (UE) 2024/2881 prevăd obligația statelor membre de a efectua evaluări ale calității aerului și de a raporta anual Comisiei constatările acestor evaluări. În acest scop, statelor membre li se permite să utilizeze metode diferite, și anume măsurări în puncte fixe, măsurări indicative, aplicații de modelare și estimări obiective. Prezenta decizie completează cerințele prevăzute în Directiva (UE) 2024/2881, fără a aduce atingere dispozițiilor cuprinse deja de aceasta.
(6)
În partea A din anexa V la Directiva (UE) 2024/2881, se recunoaște că utilizarea aplicațiilor de modelare și a măsurărilor indicative conduce la o incertitudine mai mare decât măsurările în puncte fixe. Prin urmare, este oportun să se stabilească norme privind modul în care trebuie să se țină seama de rezultatele provenite de la aplicațiile de modelare și măsurările indicative atunci când se evaluează calitatea aerului în raport cu valorile-limită și valorile-țintă și a modului în care pot fi verificate eventualele depășiri identificate prin metodele de evaluare respective. De asemenea, este necesar să se prevadă norme privind modul în care statele membre trebuie să utilizeze rezultatele modelării pentru a furniza informații cu privire la distribuția spațială a concentrațiilor de poluanți atmosferici, pentru a identifica potențialele puncte critice din zonă și pentru a furniza informații cu privire la aria de depășire calculată de aplicațiile de modelare.
(7)
Pentru a acorda statelor membre suficient timp să se adapteze la cerințele tehnice prevăzute în prezenta decizie, aplicarea acesteia ar trebui amânată. Articolul 8 alineatul (3) din Directiva (UE) 2024/2881 prevede o perioadă de doi ani de la data adoptării pentru utilizarea aplicațiilor de modelare sau a măsurărilor indicative în plus față de măsurările în puncte fixe pentru a evalua calitatea aerului înconjurător în toate zonele în care nivelul poluanților depășește o valoare-limită sau valoare-țintă relevantă. Această perioadă este, de asemenea, considerată adecvată și proporțională având în vedere ajustările administrative și tehnice necesare pentru celelalte cerințe prevăzute în prezenta decizie.
(8)
Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului privind calitatea aerului înconjurător,
Articolul 1
Definiții
În sensul prezentei decizii, se aplică următoarele definiții:
1. „zonă de interes” înseamnă o parte a teritoriului unui stat membru vizată de o evaluare specifică a concentrațiilor de poluanți atmosferici prin intermediul unei aplicații de modelare;
2. „interval de concentrație” înseamnă intervalul nivelurilor de concentrație ale unui poluant dat, ținând seama de toleranța maximă aplicabilă;
3. „valoare centrală” înseamnă concentrația modelată sau măsurată a unui poluant dat în jurul căreia se calculează intervalul de concentrație.
Articolul 2
Criterii pentru utilizarea aplicațiilor de modelare
Atunci când utilizează aplicații de modelare pentru evaluarea calității aerului și pentru determinarea ariei de reprezentativitate spațială a punctelor de prelevare, statele membre se asigură că o astfel de aplicație de modelare îndeplinește următoarele criterii:
(a) aplicația de modelare poate reproduce rezultate cu aceleași perioade de calcul al mediei ca cele definite pentru valorile-limită sau valorile-țintă stabilite în anexa I la Directiva (UE) 2024/2881 („valoare-limită sau valoare-țintă”). Relațiile percentile dintre mediile anuale și valorile pe termen scurt pot fi utilizate pentru evaluarea valorilor-limită sau a valorilor-țintă orare, zilnice, de opt ore și zilnice, cu condiția ca robustețea acestora să fie verificată prin măsurări în amplasamente reprezentative;
(b) rezoluția spațială a aplicației de modelare este de așa natură încât poate fi reprodusă în măsura posibilului variabilitatea preconizată a concentrațiilor de poluanți în atmosferă în zona de interes;
(c) în cazul în care aplicația de modelare necesită utilizarea de date de intrare privind emisiile, aceste date: (i) sunt, dacă este posibil, dispuse spațial sub formă de matrice sau definite la o rezoluție care este conformă cu rezoluția spațială a aplicației de modelare sau mai bună decât aceasta; (ii) sunt, dacă este posibil, distribuite vertical în conformitate cu înălțimea de eliberare a sursei; (iii) sunt, dacă este posibil, aliniate la rezoluția temporală a aplicației de modelare; (iv) sunt, dacă este posibil, aliniate la cerințele aplicației de modelare în ceea ce privește speciația chimică; (v) țin cont de sursele relevante din zona de interes;
(d) dacă aplicația de modelare necesită utilizarea de date meteorologice, aceste date se obțin fie prin observații, fie prin intermediul unui model meteorologic care, dacă este posibil, are o rezoluție spațială și temporală similară cu cea a aplicației de modelare și care asigură reprezentativitatea perioadei modelate;
(e) dacă aplicația de modelare necesită utilizarea concentrațiilor de fond, acestea sunt aliniate, în măsura posibilului, în ceea ce privește rezoluția temporală, rezoluția spațială, întinderea spațială și detaliile din speciația chimică, la cerințele aplicației de modelare pentru zona de interes;
(f) aplicația de modelare este, în măsura posibilului, capabilă să capteze următoarele elemente specifice zonei de interes: (i) caracteristicile de dispersie specifice locului; (ii) condițiile limitelor orografice; (iii) condițiile meteorologice; (iv) condițiile climatice nefavorabile; (v) contribuțiile transfrontaliere;
(g) aplicația de modelare face obiectul unei asigurări a calității și este validată în conformitate cu criteriile stabilite la articolul 3.
Articolul 3
Asigurarea calității și validarea aplicațiilor de modelare
(1) Statele membre asigură calitatea modelării și validează aplicațiile de modelare în conformitate cu criteriile prevăzute la prezentul articol.
(2) Atunci când este posibil, toate seturile de date de intrare sunt controlate din punctul de vedere al calității și fac obiectul unei asigurări a calității înainte de a fi utilizate ca date de intrare pentru o aplicație de modelare. Statele membre efectuează aceste verificări ale calității înainte de lansarea fiecărei aplicații de modelare.
(3) Atunci când este posibil, datele de măsurare utilizate pentru validarea aplicațiilor de modelare trebuie să aibă variabilitate în ceea ce privește amplasarea punctelor de prelevare pentru a acoperi mediile relevante pentru un anumit poluant în zona de interes.
(4) Obiectivul de calitate a modelării se verifică la un număr suficient de puncte de prelevare în conformitate cu cerințele stabilite la punctul A din anexa V la Directiva (UE) 2024/2881.
(5) La evaluarea aplicațiilor de modelare care încorporează utilizarea integrată a modelelor și a măsurărilor, pentru a evalua dacă este îndeplinit obiectivul de calitate a modelării, se utilizează numai datele de măsurare care nu sunt utilizate în aplicația de modelare și care respectă obiectivele de calitate a datelor stabilite în anexa V la Directiva (UE) 2024/2881. În acest caz, statele membre evaluează, atunci când este posibil, aplicațiile de modelare care încorporează utilizarea integrată a modelelor și a măsurărilor, utilizând metodologia stabilită în anexa II sau orice altă metodologie care oferă rezultate echivalente.
(6) În cazul în care se utilizează aplicații de modelare pentru determinarea ariilor de reprezentativitate spațială ale punctelor de prelevare, aceste aplicații de modelare trebuie să îndeplinească cerințele stabilite în partea A din anexa V la Directiva (UE) 2024/2881.
Articolul 4
Metode de evaluare a ariilor de reprezentativitate spațială ale punctelor de prelevare
(1) În toate zonele clasificate ca depășind pragurile de evaluare prevăzute la articolul 7 din Directiva (UE) 2024/2881, statele membre utilizează fie măsurări în conformitate cu articolul 6 din prezenta decizie, fie aplicații de modelare în conformitate cu articolul 7 din prezenta decizie, fie o combinație a celor două pentru a evalua ariile de reprezentativitate spațială ale punctelor de prelevare din zonele respective.
(2) În toate zonele clasificate ca fiind sub pragurile de evaluare prevăzute la articolului 7 din Directiva (UE) 2024/2881, în cazul în care se utilizează puncte de prelevare pentru evaluarea calității aerului, statele membre pot evalua ariile de reprezentativitate spațială ale punctelor de prelevare respective. În cazul în care se efectuează o astfel de evaluare, aceasta se poate baza pe măsurări, aplicații de modelare, analize ale experților sau o combinație a acestor metode.
Articolul 5
Criterii de evaluare a ariilor de reprezentativitate spațială ale punctelor de prelevare
(1) Statele membre evaluează aria de reprezentativitate spațială a punctelor de prelevare în conformitate cu dispozițiile prevăzute la prezentul articol.
(2) Statele membre identifică amplasamente sau arii cu concentrații similare celor de la un punct de prelevare pentru un anumit poluant, utilizând, pentru măsurări, niveluri de toleranță în conformitate cu articolul 6 alineatul (3), iar, pentru aplicațiile de modelare, niveluri de toleranță în conformitate cu articolul 7 alineatul (2). În sensul primului paragraf, valoarea centrală se selectează după cum urmează: (a) atunci când se utilizează măsurări, media anuală a concentrației măsurate la punctul de prelevare este utilizată ca valoare centrală pentru identificarea amplasamentelor cu concentrații similare; (b) atunci când se utilizează aplicații de modelare, media anuală a concentrației modelate pentru amplasamentul punctului de prelevare este utilizată ca valoare centrală pentru identificarea ariilor cu concentrații similare. Statele membre pot utiliza alți indicatori decât media anuală, cum ar fi percentilele relevante sau mediile sezoniere, inclusiv mediile orare, pe opt ore, zilnice, AOT40 și de iarnă pentru poluanții cu valori-limită sau valori-țintă stabilite pentru alți indicatori decât media anuală.
(3) Statele membre rafinează ariile identificate în temeiul alineatului (2) în conformitate cu normele prevăzute la prezentul alineat. Aria geografică poate include domenii discontinue, dar suprafața sa este, în principiu, limitată ca întindere la frontierele zonei vizate. Pentru punctele de prelevare destinate să fie reprezentative pentru arii mai extinse decât o anumită zonă de calitate a aerului, statele membre pot aplica limitări geografice alternative. Amplasamentele situate pe drumurile cu trafic intens sau în apropierea acestora din zonele suburbane sau rurale pot fi excluse din ariile identificate pentru punctele de prelevare de fond urban, chiar dacă concentrațiile din ariile respective se încadrează în intervalul de toleranță calculat pentru punctul de prelevare. În cazul în care aria identificată pentru un punct de prelevare acoperă o suprafață mai mare decât orașul sau zona urbană în care este amplasat punctul de prelevare, aria identificată poate, în plus, să fie limitată la oraș sau la zona urbană. Amplasamentele în care nu este necesară evaluarea calității aerului în temeiul părții A punctul 2 din anexa IV la Directiva (UE) 2024/2881 pot fi excluse din aria identificată.
(4) Statele membre iau în considerare informațiile legate de sursele de emisii pentru a exclude din ariile identificate și delimitate mai precis în conformitate cu alineatele (2) și (3) amplasamentele care au profiluri de poluare sau condiții de dispersie semnificativ diferite. Statele membre efectuează analize de specialitate pentru a identifica astfel de amplasamente.
Articolul 6
Utilizarea măsurărilor pentru evaluarea ariilor de reprezentativitate spațială ale punctelor de prelevare
(1) Atât măsurările în puncte fixe, cât și cele indicative pot fi utilizate pentru a evalua ariile de reprezentativitate spațială ale punctelor de prelevare, după caz.
(2) Atunci când utilizează măsurări indicative pentru a evalua aria de reprezentativitate spațială a unui punct de prelevare, statele membre se asigură că măsurările sunt distribuite uniform pe parcursul anului calendaristic și în perioada aprilie-septembrie pentru ozon și că anumite perioade ale anului nu sunt suprareprezentate sau subreprezentate. Atunci când utilizează numai măsurări indicative pentru a evalua aria de reprezentativitate spațială a unui punct de prelevare, statele membre se asigură că numărul și distribuția spațială a măsurărilor indicative sunt de așa natură încât să poată fi reprodusă, în măsura posibilului, variabilitatea preconizată a concentrațiilor de poluanți. Incertitudinea măsurărilor indicative pentru un anumit poluant poate fi incertitudinea stabilită pentru aplicațiile de modelare la punctul A din anexa V la Directiva (UE) 2024/2881 pentru poluantul în cauză.
(3) Statele membre identifică amplasamentele cu concentrații similare cu valoarea centrală, astfel cum se prevede la articolul 5 alineatul (2) litera (a), pentru un anumit poluant, în conformitate cu metodologia prevăzută la prezentul alineat. Un nivel de toleranță egal cu 15 % din valoarea centrală sau cu un nivel minim de toleranță astfel cum este stabilit în anexa I, oricare dintre acestea este mai mare, se adaugă sau se deduce din valoarea centrală în vederea calculării unui interval de concentrații. Valorile pot fi rotunjite la două cifre semnificative atunci când se calculează intervalul de concentrație menționat la al doilea paragraf. Concentrația măsurată a poluantului în cauză într-un amplasament dat se compară cu intervalul de concentrație calculat în conformitate cu al doilea paragraf. În cazul în care concentrația măsurată într-un anumit amplasament se încadrează în intervalul de concentrație calculat în conformitate cu al doilea paragraf, amplasamentul respectiv se include în aria identificată în conformitate cu articolul 5 alineatul (2).
(4) Statele membre pot utiliza aplicații de modelare în conformitate cu articolul 7 pentru a include, de asemenea, ariile din vecinătatea amplasamentelor identificate în conformitate cu alineatul (3) de la prezentul articol în aria de reprezentativitate spațială a unui punct de prelevare. Analizele experților, care includ, fără a se limita însă la aceasta, evaluarea amplasamentului și a informațiilor legate de sursele de emisii în conformitate cu articolul 5 alineatele (3) și (4), pot fi aplicate pentru a include și ariile din vecinătatea amplasamentelor identificate în conformitate cu alineatul (3) de la prezentul articol în aria de reprezentativitate spațială a unui punct de prelevare. Analizele experților se pot baza, de asemenea, pe rezultatele măsurărilor efectuate prin metode de măsurare care nu sunt de referință sau echivalente.
Articolul 7
Utilizarea aplicațiilor de modelare pentru evaluarea ariilor de reprezentativitate spațială ale punctelor de prelevare
(1) Atunci când utilizează aplicații de modelare pentru a evalua aria de reprezentativitate spațială a unui punct de prelevare, statele membre întocmesc o hartă a concentrațiilor modelate ale unui anumit poluant în zona de interes în care este situat punctul de prelevare. Statele membre se asigură că aplicațiile de modelare utilizate pentru a întocmi harta concentrațiilor modelate îndeplinesc criteriile prevăzute la articolele 2 și 3 din prezenta decizie.
(2) Statele membre identifică ariile cu concentrații modelate similare valorii centrale, astfel cum se prevede la articolul 5 alineatul (2) litera (b), pentru un anumit poluant, în conformitate cu metodologia prevăzută la prezentul alineat. Un nivel de toleranță egal cu15 % din valoarea centrală sau cu un nivel minim de toleranță astfel cum este stabilit în anexa I, oricare dintre acestea este mai mare, se adaugă sau se deduce din valoarea centrală în vederea calculării unui interval de concentrații. Valorile pot fi rotunjite la două cifre semnificative atunci când se calculează intervalul de concentrație menționat la al doilea paragraf. Concentrația modelată în toate ariile se compară cu intervalul de concentrație calculat în conformitate cu al doilea paragraf. Atunci când concentrația modelată pentru o arie se încadrează în intervalul de concentrație calculat în conformitate cu al doilea paragraf, aria respectivă este inclusă în aria identificată în conformitate cu articolul 5 alineatul (2).
(3) Statele membre pot utiliza analize ale experților, care includ, fără a se limita însă la aceasta, evaluarea informațiilor privind amplasamentele și sursele de emisii în conformitate cu articolul 5 alineatele (3) și (4), pentru a evalua similaritatea unei arii cu un anumit punct de prelevare.
Articolul 8
Metodologia de întocmire a unei hărți a ariei de reprezentativitate spațială
(1) Fără a aduce atingere articolului 4, statele membre întocmesc o hartă care delimitează ariile de reprezentativitate spațială ale tuturor punctelor de prelevare pentru un anumit poluant într-o anumită zonă sau arie geografică alternativă, în conformitate cu metodologia stabilită la prezentul articol.
(2) În cazul în care, aplicând metodologia prevăzută la articolele 5-7, se identifică un amplasament sau o arie pentru aria de reprezentativitate spațială a mai multor puncte de prelevare, statele membre fie păstrează amplasamentul sau întreaga arie de suprapunere în aria de reprezentativitate spațială a tuturor punctelor de prelevare, fie îl/o includ în aria de reprezentativitate spațială a punctului de prelevare care este cel mai similar cu amplasamentul sau aria în cauză în conformitate cu alineatul (3) de la prezentul articol.
(3) Similaritatea dintre punctele de prelevare și dintre un punct de prelevare și o arie modelată menționată la alineatul (2) se evaluează din perspectiva tipului de punct de prelevare, a caracteristicilor amplasamentului, a surselor de emisii relevante și a nivelurilor de concentrație.
(4) Odată ce aria de reprezentativitate spațială a tuturor punctelor de prelevare pentru un anumit poluant este evaluată în conformitate cu dispozițiile prevăzute la articolele 4-8, statele membre întocmesc harta ariilor de reprezentativitate spațială ale punctelor de prelevare menționată la alineatul (1) de la prezentul articol. Harta ariilor de reprezentativitate spațială se întocmește utilizând datele dintr-un anumit an din ultimii cinci ani. Statele membre pot utiliza o metodă adecvată, inclusiv pot utiliza date din mai mulți ani, pentru a ține seama de variabilitatea de la un an la altul, cu condiția să se demonstreze fiabilitatea metodei. Statele membre revizuiesc harta ariei de reprezentativitate spațială, cel puțin după fiecare revizuire efectuată în conformitate cu partea D punctul 9 din anexa IV la Directiva (UE) 2024/2881, precum și atunci când există modificări relevante ale rețelei de monitorizare sau modificări substanțiale relevante ale surselor de poluare sau ale condițiilor meteorologice.
Articolul 9
Utilizarea măsurărilor indicative pentru evaluarea calității aerului
(1) Statele membre utilizează rezultatele măsurărilor indicative pentru a evalua calitatea aerului și a furniza informații privind distribuția spațială a poluanților atmosferici atunci când aceste rezultate indică o depășire a unei valori-limită sau a unei valori-țintă.
(2) Statele membre pot utiliza rezultatele măsurărilor indicative pentru a evalua calitatea aerului și a furniza informații privind distribuția spațială a poluanților atmosferici atunci când nu se înregistrează o depășire a unei valori-limită sau a unei valori-țintă.
(3) Atunci când respectarea valorilor-limită sau a valorilor-țintă orare, zilnice la opt ore și zilnice este evaluată prin măsurări indicative, statele membre pot utiliza percentila corespunzătoare pentru calcularea statisticilor privind depășirile.
Articolul 10
Utilizarea rezultatelor modelării pentru evaluarea calității aerului
(1) Statele membre utilizează concentrații modelate pentru evaluarea calității aerului în raport cu valorile-limită sau valorile-țintă atunci când atât concentrația modelată într-un amplasament acoperit de aria de reprezentativitate spațială a unui punct de prelevare, cât și măsurările punctului de prelevare indică o depășire a unei valori-limită sau a unei valori-țintă.
(2) Statele membre nu utilizează concentrații modelate pentru evaluarea calității aerului în raport cu valorile-limită și valorile-țintă într-un amplasament dat atunci când acestea nu indică o depășire a unei valori-limită sau a unei valori-țintă în amplasamentul respectiv și, în același timp, amplasamentul este acoperit de aria de reprezentativitate spațială a unui punct de prelevare care indică o depășire a valorii-limită sau a valorii-țintă date. Atunci când apare situația descrisă la primul paragraf, statele membre evaluează dacă este necesară o revizuire a aplicației lor de modelare. Revizuirea respectivă evaluează dacă aplicația de modelare este adecvată scopului și se finalizează în termen de cel mult un an de la efectuarea aplicației de modelare care a declanșat revizuirea.
(3) Statele membre utilizează concentrații modelate pentru evaluarea calității aerului în raport cu pragurile de evaluare într-un anumit amplasament atunci când concentrația modelată în amplasamentul respectiv este peste pragul de evaluare și sub valoarea-limită sau valoarea-țintă, iar amplasamentul nu este acoperit de aria de reprezentativitate spațială a unui punct de prelevare fix. Într-un astfel de caz, statele membre pot alege să nu utilizeze concentrațiile modelate pentru evaluarea calității aerului în raport cu pragurile de evaluare dacă efectuează cel puțin o măsurare suplimentară, a cărei arie de reprezentativitate spațială acoperă amplasamentul modelat. Măsurările respective se stabilesc în termen de doi ani calendaristici de la efectuarea aplicației de modelare, în cazul în care este vorba de măsurări în puncte fixe, și în termen de un an calendaristic de la efectuarea aplicației de modelare, în cazul în care este vorba de măsurări indicative. Măsurările suplimentare acoperă cel puțin un an calendaristic în conformitate cu cerințele minime de acoperire a datelor prevăzute în partea B din anexa V la Directiva (UE) 2024/2881.
(4) În orice situație care nu intră sub incidența alineatelor (1)-(3) și fără a aduce atingere articolului 8 alineatul (6) din Directiva (UE) 2024/2881, statele membre pot utiliza concentrații modelate în scopul evaluării calității aerului în raport cu valorile-limită sau valorile-țintă și cu pragurile de evaluare.
(5) Statele membre pot utiliza rezultatele modelării pentru a furniza informații privind distribuția spațială a concentrațiilor de poluanți atmosferici, pentru a identifica potențialele puncte critice din zonă și, dacă este cazul, pentru a furniza informații privind aria modelată a depășirii calculată de aplicația de modelare.
Articolul 11
Intrarea în vigoare și aplicarea
Prezenta decizie intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezenta decizie se aplică de la 30 iunie 2028.