Recitale
(1) Convenția privind aviația civilă internațională (denumită în continuare „Convenția de la Chicago”), care reglementează transportul aerian internațional, a intrat în vigoare la 4 aprilie 1947. Prin Convenția de la Chicago a fost înființată Organizația Aviației Civile Internaționale (OACI).
(2) Toate statele membre sunt state contractante la Convenția de la Chicago și membre ale OACI, iar Uniunea are statut de observator în cadrul anumitor organisme ale OACI. În Consiliul OACI sunt, în prezent, reprezentate șase state membre.
(3) În temeiul articolului 54 din Convenția de la Chicago, Consiliul OACI poate adopta standarde internaționale și practici recomandate (SARP) și le poate desemna ca anexe la Convenția de la Chicago.
(4) SARP privind protecția mediului au fost adoptate de Consiliul OACI ca anexa 16 la Convenția de la Chicago.
(5) În cadrul celei de a 237-a sesiuni, Consiliul OACI urmează să adopte o serie de amendamente la volumele I-III ale anexei 16 la Convenția de la Chicago.
(6) Este oportun să se stabilească poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii în cadrul Consiliului OACI, deoarece amendamentele propuse vor fi obligatorii în temeiul dreptului internațional și au vocația de a influența în mod decisiv conținutul dreptului Uniunii, și anume Regulamentul (UE) 2018/1139 al Parlamentului European și al Consiliului (1) și Regulamentul (UE) nr. 748/2012 al Comisiei (2).
(7) Poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii ar trebui să fie de a sprijini amendamentele 3, 12 și 15 propuse la anexa 16 la Convenția de la Chicago.
(8) Poziția Uniunii ar trebui să fie exprimată de statele membre ale Uniunii care sunt, în prezent, membre ale Consiliului OACI, acționând împreună în interesul Uniunii.
(9) În cazul adoptării de către Consiliul OACI a amendamentelor 3, 12 și 15 propuse la anexa 16 la Convenția de la Chicago, adoptarea respectivelor amendamente urmează să fie anunțată ulterior de Secretarul General al OACI prin procedura scrisorilor OACI adresate statelor. În acest caz, poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii după adoptare ar trebui să fie de a nu înregistra nicio dezaprobare și de a notifica conformarea cu amendamentele. În cazul în care dreptul Uniunii s-ar abate de la SARP nou adoptate după data preconizată de aplicare a SARP respective, orice diferență între dreptul Uniunii și respectivele SARP ar trebui să fie notificată OACI. Poziția Uniunii cu privire la orice astfel de diferență ar trebui să se bazeze pe un document scris transmis Consiliului de către Comisie spre dezbatere și aprobare. Respectiva poziție ar trebui să fie exprimată de toate statele membre ale Uniunii, acționând împreună în interesul Uniunii,