Recitale
(1) În primăvara anului 2025, Bulgaria s-a confruntat cu fenomene climatice nefavorabile de o amploare fără precedent. La începutul lunii februarie, condițiile meteorologice mai calde au condus la dezvoltarea prematură a vegetației și la înflorirea timpurie a speciilor de pomi fructiferi. Aceasta a fost urmată de o vreme rece în lunile martie și aprilie, cu perioade de temperaturi reci și de îngheț, care au afectat negativ producția, afectând în principal sectoarele fructelor și fructelor cu coajă lemnoasă și, în special, migdalele, merele, caisele, cireșele și vișinele, piersicile, perele, prunele și nucile.
(2) În primăvara și vara anului 2025, Letonia s-a confruntat cu fenomene climatice nefavorabile, atât înghețul de primăvară, cât și precipitațiile prelungite. Din cauza vremii mai calde din luna aprilie, cu temperaturi mai ridicate decât cele obișnuite, înghețul a fost deosebit de devastator, deoarece a provocat daune semnificative pomilor și arbuștilor fructiferi înfloriți. Ulterior, ploile prelungite, cu precipitații mai mari decât cele obișnuite în lunile iunie și iulie, au provocat soluri excesiv de umede. Din cauza acestor fenomene climatice nefavorabile, au fost afectate sectorul fructelor și legumelor și anumite producții de semințe, în special merele, bacele, coacăzele, cireșele și vișinele, mazărea, dovlecii, semințele oleaginoase de in, măzărichea de iarnă pentru producția de semințe și semințele de muștar.
(3) Lituania a fost afectată de fenomene climatice nefavorabile în primăvara anului 2025. Temperaturile mai ridicate decât cele obișnuite din martie și din prima jumătate a lunii aprilie au determinat o dezvoltare timpurie a culturilor. Acestea au fost grav afectate de fenomenele de îngheț din a doua jumătate a lunii aprilie și din luna mai, cu temperaturi mai scăzute decât cele obișnuite. Acest lucru a cauzat daune grave în sectorul fructelor, în special pentru mere, coacăze, bace, cireșe, pere și prune.
(4) În lunile aprilie și mai 2025, Ungaria a fost afectată de îngheț sever, care a afectat aproape întregul teritoriu. În această perioadă, temperaturile scăzute au provocat daune semnificative în sectorul fructelor, în special pentru mere, caise, cireșe și vișine, piersici, pere și gutui.
(5) În primăvara anului 2025, Polonia s-a confruntat cu fenomene de îngheț de lungă durată în lunile aprilie și mai, care au afectat mai multe voievodate. În plus, furtunile grave au cauzat daune suplimentare culturilor deja afectate de îngheț, cu daune în sectorul fructelor și legumelor, în special pentru bace, coacăze, vișine și castraveți.
(6) În primăvara anului 2025, mai precis în lunile aprilie și mai, au avut loc fenomene meteorologice nefavorabile în România, care au afectat diferite sectoare. Episoadele succesive de îngheț de primăvară târzie, cu temperaturi de îngheț, au cauzat daune grave culturilor prin înghețarea florilor, a mugurilor și a lăstarilor. Acest lucru a dus la recolte slabe pentru culturi și pierderi majore de producție în sectorul fructelor, în special pentru caise, corcodușe, cireșe și vișine, piersici și nectarine.
(7) Deși există indicii că fenomene climatice nefavorabile asemănătoare au loc în întreaga Uniune într-un context general de creștere a riscurilor pentru agricultură legate de schimbările climatice, intensitatea cu care astfel de fenomene s-au produs în Bulgaria, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia și România a fost extraordinară, afectând o suprafață și un procentaj din producție considerabile.
(8) Daunele semnificative cauzate de aceste fenomene climatice nefavorabile producătorilor agricoli și pierderea de venituri rezultată în cazul producătorilor afectați din Bulgaria, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia și România pun în pericol viabilitatea economică a exploatațiilor agricole.
(9) Prin urmare, trebuie adoptată o măsură excepțională, pentru a contribui la soluționarea problemelor specifice apărute în urma acestor fenomene climatice nefavorabile produse în Bulgaria, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia și România.
(10) Daunele și pierderea economică semnificative suferite de producătorii agricoli ca urmare a fenomenelor climatice nefavorabile constituie o problemă specifică în sensul articolului 221 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, care nu poate fi soluționată cu ușurință prin măsuri luate în temeiul articolului 219 sau al articolului 220 din regulamentul respectiv. Situația nu este legată în mod specific de o perturbare unică identificată a pieței sau de o amenințare concretă în acest sens. De asemenea, ea nu are legătură cu măsuri de combatere a răspândirii bolilor animalelor sau cu pierderea încrederii consumatorilor ca urmare a unor riscuri pentru sănătatea publică, a animalelor sau a plantelor.
(11) Cuantumurile puse la dispoziția Bulgariei, Letoniei, Lituaniei, Ungariei, Poloniei și României trebuie să fie stabilite ținând seama în special de ponderea acestor state membre în sectorul agricol al Uniunii, pe baza plafoanelor nete pentru plățile directe stabilite în anexa V la Regulamentul (UE) 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului (2), precum și de impactul fenomenelor climatice nefavorabile în respectivele state membre.
(12) Bulgaria, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia și România trebuie să distribuie ajutoarele prin canalele cele mai eficace, pe baza unor criterii obiective și nediscriminatorii, care să țină seama de amploarea dificultăților și a daunelor economice efective cu care se confruntă fermierii afectați. Țările vizate trebuie să se asigure că fermierii sunt beneficiarii finali ai ajutoarelor și să evite orice denaturare a pieței sau a concurenței.
(13) Deoarece cuantumurile alocate Bulgariei, Letoniei, Lituaniei, Ungariei, Poloniei și României ar atenua doar parțial dificultățile economice cu care se confruntă fermierii, statelor membre respective trebuie să li se permită să le acorde fermierilor afectați un sprijin național suplimentar, în condițiile stabilite în prezentul regulament.
(14) Pentru a dispune de flexibilitatea de a distribui ajutoarele în funcție de circumstanțele fermierilor vizați, Bulgaria, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia și România trebuie să fie autorizate să cumuleze ajutorul respectiv cu alte tipuri de sprijin finanțate din Fondul european de garantare agricolă și din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, fără a-i supracompensa pe fermieri.
(15) Pentru a evita supracompensarea, Bulgaria, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia și România trebuie să țină seama de sprijinul acordat în cadrul altor instrumente de sprijin naționale sau ale Uniunii sau al schemelor private pentru a face față pierderilor economice suferite.
(16) Întrucât ajutoarele din partea Uniunii sunt stabilite în euro, este necesar, pentru a se asigura o aplicare uniformă și simultană, să se stabilească, pentru statele membre care nu au adoptat moneda euro, o dată pentru conversia cuantumurilor alocate acestor state în monedele lor naționale, cum este cazul Ungariei, al Poloniei și al României. Deoarece prezentul regulament nu prevede un termen pentru depunerea cererilor de ajutor, este adecvat ca, în sensul articolului 30 alineatul (3) din Regulamentul delegat (UE) 2022/127 al Comisiei (3), să se considere că data intrării în vigoare a prezentului regulament este faptul generator al cursului de schimb în ceea ce privește cuantumurile prevăzute în prezentul regulament.
(17) Bulgaria va adopta moneda euro la 1 ianuarie 2026. Prin urmare, este oportun să se ia în considerare, în sensul articolului 30 alineatul (3) din Regulamentul delegat (UE) 2022/127, data adoptării monedei euro de către Bulgaria ca fapt generator al cursului de schimb, care este prevăzut în Regulamentul (UE) 2025/1409 al Consiliului (4).
(18) Pentru a se asigura eficacitatea acestei măsuri excepționale, beneficiarii trebuie să primească rapid sprijinul financiar de urgență. În plus, trebuie să se asigure o monitorizare în timp util a bugetului, precum și o monitorizare actualizată și o utilizare eficientă a rezervei pentru agricultură, maximizându-se astfel disponibilitatea acesteia și sporindu-se capacitatea de a răspunde prompt crizelor emergente. Prin urmare, este oportun să se definească o dată de eligibilitate în funcție de care statele membre să plătească acest sprijin beneficiarilor. Orice plată efectuată după această dată ar trebui să fie considerată neeligibilă pentru finanțare din partea Uniunii.
(19) Prin urmare, Uniunea trebuie să finanțeze cheltuielile efectuate de Bulgaria, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia și România în cadrul acestei măsuri excepționale numai dacă cheltuielile respective sunt efectuate până la o anumită dată de eligibilitate. Așadar, sprijinul pentru această măsură excepțională trebuie plătit până la 30 aprilie 2026.
(20) Întrucât nicio plată efectuată după 30 aprilie 2026 nu trebuie considerată eligibilă în niciun caz, articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) 2022/127, care prevede o reducere proporțională a plăților lunare efectuate după termenul-limită, nu se aplică.
(21) Bulgaria, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia și România trebuie să comunice Comisiei informații detaliate cu privire la punerea în aplicare a prezentului regulament, pentru a permite Uniunii să monitorizeze eficiența măsurii introduse prin prezentul regulament.
(22) Pentru a se garanta că fermierii primesc ajutoare în cel mai scurt timp posibil, Bulgaria, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia și România trebuie să pună în aplicare prezentul regulament fără întârziere. Prin urmare, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
(23) Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a organizării comune a piețelor agricole,