Recitale
(1) Articolul 66 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2017/2226 al Parlamentului European și al Consiliului (2) de instituire a Sistemului de intrare/ieșire (EES) prevede că data punerii în funcțiune a EES se stabilește de către Comisie, dacă sunt îndeplinite anumite condiții.
(2) Comisia nu a primit toate notificările în temeiul articolului 66 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) 2017/2226, aceasta fiind una dintre condițiile necesare pentru a decide cu privire la punerea în funcțiune a EES.
(3) Regulamentul (UE) 2017/2226 permite doar o punere în funcțiune completă, impunând tuturor statelor membre să înceapă să utilizeze EES integral pentru toți resortisanții țărilor terțe care sunt supuși înregistrării în EES și să utilizeze EES simultan la toate punctele lor de trecere a frontierei. Cu toate acestea, punerea în funcțiune completă a tuturor funcționalităților EES în mod simultan la toate punctele de trecere a frontierei constituie un risc pentru reziliența EES în ansamblu și pentru fluxurile de pasageri la frontierele externe.
(4) Pentru a asigura lansarea fără probleme a EES, a facilita implementarea sa în timp util în toate statele membre, pentru a oferi statelor membre flexibilitatea necesară astfel încât acestea să poată începe să utilizeze EES într-o perioadă clar determinată și pentru a facilita ajustările tehnice și operaționale pe parcursul punerii în funcțiune a EES, este necesar să se stabilească norme privind punerea în funcțiune treptată a EES, în cursul căreia statele membre ar trebui să poată opta pentru o implementare treptată a EES. Pentru a se asigura că respectivele ajustări țin seama de fluxurile de călătorie potențiale și vârfurile sezoniere, luând în considerare totodată că punerea în funcțiune treptată a EES ar putea avea, de asemenea, un anumit impact pentru statele membre în ceea ce privește creșterea volumului de muncă la punctele de trecere a frontierei, o astfel de punere în funcțiune treptată ar trebui să aibă o durată limitată de 180 de zile.
(5) Pentru a permite punerea în funcțiune treptată a EES, este necesară o derogare temporară de la anumite dispoziții ale Regulamentului (UE) 2017/2226 și ale Regulamentului (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului (3). Celelalte norme prevăzute în Regulamentul (UE) 2017/2226 cărora nu li se aduce atingere prin prezentul regulament se aplică astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2017/2226. În special, normele prevăzute în Regulamentul (UE) 2017/2226 se aplică datelor înregistrate în EES pe parcursul punerii în funcțiune treptate a EES și, prin urmare, datele respective sunt considerate fiabile și exacte. În plus, prezentul regulament nu aduce atingere valabilității notificărilor deja transmise de statele membre în temeiul articolului 66 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) 2017/2226.
(6) Statele membre care nu intenționează să utilizeze EES integral de la începutul punerii în funcțiune treptate a EES ar trebui să înceapă să pună în funcțiune EES treptat pentru a înregistra, la intrare și la ieșire, datele resortisanților țărilor terțe care sunt supuși înregistrării în EES la unul sau mai multe puncte de trecere a frontierei sau la unul sau mai multe culoare ale acestor puncte de trecere a frontierei. Dacă este posibil și aplicabil, statele membre ar trebui să prevadă o combinație de puncte de trecere a frontierelor aeriene, terestre și maritime. Pentru a asigura o lansare controlată a EES, a gestiona mai bine și a preveni eventualele perioade lungi de așteptare la frontiere, după caz, și dacă este necesar, statele membre ar trebui să implementeze treptat toate funcționalitățile EES și să înregistreze în mod treptat datele tuturor resortisanților țărilor terțe care sunt supuși înregistrării în EES. Pentru a se asigura utilizarea integrală a EES la toate punctele de trecere a frontierei din Uniune, în cazul în care statele membre optează pentru punerea în funcțiune treptată, aceasta ar trebui să se realizeze progresiv, în etape care să stabilească cerințele minime pe care statele membre să le îndeplinească. Statele membre ar trebui să aibă posibilitatea să accelereze punerea în aplicare la nivel național sau să utilizeze EES integral de la începutul punerii în funcțiune a EES. Prelucrarea treptată a datelor în EES ar trebui să se desfășoare cu respectarea deplină a drepturilor persoanelor vizate, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului (4), și nu ar trebui să conducă, direct sau indirect, la nicio formă de discriminare sau creare de profiluri în înțelesul regulamentului respectiv. După caz, Comisia, în consultare cu Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor, ar trebui să ofere îndrumări practice suplimentare privind prelucrarea datelor cu caracter personal în EES pe parcursul punerii în funcțiune treptate.
(7) Pentru a facilita implementarea în condiții optime a EES, Agenția Uniunii Europene pentru gestionarea operațională a sistemelor informatice la scară largă în spațiul de libertate, securitate și justiție (eu-LISA), instituită prin Regulamentul (UE) 2018/1726 al Parlamentului European și al Consiliului (5), ar trebui să elaboreze un plan de implementare la nivel înalt pentru a oferi îndrumări statelor membre și Europol cu privire la planificarea și executarea implementării EES pe parcursul punerii în funcțiune treptate (denumit în continuare „planul eu-LISA de implementare la nivel înalt”). eu-LISA ar trebui să prezinte planul respectiv Parlamentului European, Consiliului, Comisiei, statelor membre și Europol. Planul respectiv ar trebui să confirme obiectivele de performanță și de disponibilitate ale sistemului central al EES, precum și strategia privind posibilele defecte funcționale minore, majore și blocante, și ar trebui să indice procedurile de urmat pentru situațiile neprevăzute și să ofere statelor membre și Europol îndrumări cu privire la funcționarea sistemului central al EES. Planul respectiv ar trebui să fie adoptat de Consiliul de administrație al eu-LISA. Atunci când decid să înceapă sau să accelereze punerea în funcțiune, statele membre ar trebui să țină seama de planul eu-LISA de implementare la nivel înalt.
(8) Pentru a facilita implementarea în condiții optime a EES, fiecare stat membru ar trebui să elaboreze un plan național de implementare cu consultarea Comisiei și a eu-LISA și să transmită respectivul plan Comisiei. Pentru fiecare etapă a punerii în funcțiune treptate a EES, planurile naționale de implementare ar trebui să includă informații privind pragurile și cerințele stabilite, în special: (i) data preconizată de la care EES va fi pus în funcțiune la punctele de trecere a frontierei; (ii) procentul preconizat din numărul estimat de treceri ale frontierei care urmează să fie înregistrat în EES, raportat la numărul total de resortisanți ai țărilor terțe care sunt supuși înregistrării în EES; și (iii) după caz, funcționalitățile biometrice care se preconizează că vor fi utilizate la punctele de trecere a frontierei. eu-LISA ar trebui să analizeze dacă planurile naționale de implementare sunt corelate din punct de vedere tehnic cu planul eu-LISA de implementare la nivel înalt și ar trebui să confirme că acestea nu conțin deficiențe tehnice care ar putea întârzia și mai mult punerea în funcțiune a EES. Comisia ar trebui să analizeze corelarea globală a tuturor planurilor naționale de implementare și dacă fiecare plan național de implementare respectă pragurile și cerințele stabilite în prezentul regulament. Atunci când elaborează planurile naționale de implementare, statele membre sunt încurajate să se coordoneze în mod corespunzător cu operatorii de infrastructuri de la punctele de trecere a frontierei. În cazul în care un stat membru intenționează să pună în funcțiune EES sau să utilizeze funcționalitățile biometrice ale EES la un anumit punct de trecere a frontierei, statul membru respectiv ar trebui să informeze în acest sens operatorii de infrastructură care găzduiesc respectivul punct de trecere a frontierei. Pentru a monitoriza respectarea punerii în funcțiune treptate a EES, statele membre ar trebui să prezinte Parlamentului European, Consiliului, Comisiei și eu-LISA rapoarte lunare cu privire la punerea în aplicare a planurilor lor de implementare naționale. Astfel de rapoarte lunare ar trebui să identifice abaterile și măsurile corective, acolo unde acestea au fost necesare, pentru respectarea pragurilor și cerințelor prevăzute în prezentul regulament. Comisia ar trebui să faciliteze prezentarea de către statele membre a unor planuri naționale de implementare concise și a unor rapoarte lunare.
(9) Având în vedere că datele înregistrate în EES pe parcursul punerii în funcțiune treptate a EES ar putea fi incomplete, documentele de călătorie ale resortisanților țărilor terțe ar trebui să fie ștampilate sistematic la intrare și la ieșire în perioada respectivă. Autoritățile naționale ar trebui să țină seama de caracterul potențial incomplet al fișelor de intrare/ieșire sau a fișelor privind refuzul intrării. În cazul în care nu există date EES relevante, autoritățile naționale ar trebui să considere că ștampilele prevalează. În cazul în care lipsește o ștampilă, autoritățile naționale ar trebui să considere că datele înregistrate în EES prevalează. În cazul unei discrepanțe între dosarul individual care conține date biometrice și ștampilă, autoritățile naționale ar trebui să considere că prevalează datele EES. În cazul unei discrepanțe între dosarul individual fără date biometrice și ștampilă sau în cazurile menționate la articolul 16 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2017/2226, autoritățile naționale ar trebui să decidă, de la caz la caz, dacă prevalează ștampila sau datele EES.
(10) Întrucât datele înregistrate în EES pe parcursul punerii în funcțiune treptate a EES ar putea fi incomplete, autoritățile naționale nu ar trebui să țină seama de rezultatele furnizate de calculatorul automat privind durata maximă rămasă de ședere autorizată a resortisanților țărilor terțe înregistrați în EES. În mod similar, la îndeplinirea sarcinilor care le revin, autoritățile naționale nu ar trebui să țină seama de mecanismul automat care permite identificarea sau semnalarea lipsei fișelor de ieșire după data de expirare a unei șederi autorizate sau a fișelor pentru care durata maximă de ședere autorizată a fost depășită sau listele generate cu persoane care au depășit durata de ședere autorizată.
(11) Pentru a oferi statelor membre timpul necesar pentru a se adapta la punerea în funcțiune a EES, în cursul primelor 60 de zile de la punerea în funcțiune treptată a EES utilizarea funcționalităților biometrice la punctele de trecere a frontierei nu ar trebui să fie obligatorie. Cu toate acestea, statele membre sunt încurajate să utilizeze respectivele funcționalități pe parcursul perioadei menționate, pentru a sprijini o tranziție operațională în condiții optime și a permite identificarea și soluționarea la timp a oricăror probleme de implementare. Până în cea de a 90-a zi de la prima zi a punerii în funcțiune treptate a EES, statele membre ar trebui să utilizeze EES cu funcționalități biometrice la cel puțin jumătate din punctele lor de trecere a frontierei. La punctele de trecere a frontierei unde EES este utilizat fără funcționalități biometrice, furnizarea de date biometrice nu ar trebui să fie o condiție de intrare pentru resortisanții țărilor terțe care sunt supuși înregistrării în EES.
(12) Pentru a răspunde necesității de a implementa treptat EES cu funcționalități biometrice la punctele de trecere a frontierei, verificarea biometrică a resortisanților țărilor terțe care sunt supuși înregistrării în EES ar trebui să fie efectuată numai la punctele de trecere a frontierei la care EES este utilizat cu funcționalități biometrice.
(13) Pentru a asigura coerența operațiunilor de interoperabilitate între Sistemul de informații privind vizele (VIS), astfel cum este instituit prin Decizia 2004/512/CE a Consiliului (6) și EES, VIS nu ar trebui să fie accesat direct decât la punctele de trecere a frontierei la care EES nu este utilizat. La punctele de trecere a frontierei la care se utilizează EES, autoritățile de frontieră ar trebui să recurgă la interoperabilitatea dintre EES și VIS.
(14) Resortisanții țărilor terțe ale căror date urmează să fie înregistrate în EES ar trebui să fie informați într-un format-tip, astfel cum se prevede la articolul 50 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2017/2226, cu privire la drepturile și la obligațiile care le revin în ceea ce privește prelucrarea datelor lor. Informațiile care se pun la dispoziția respectivilor resortisanți ai țărilor terțe ar trebui să facă trimitere la punerea în funcțiune treptată a EES. Resortisanții țărilor terțe respectivi ar trebui să fie informați, în formatul-tip, cu privire la obligația lor de a furniza date biometrice la punctele de trecere a frontierei în cazul în care obligația respectivă constituie o condiție de intrare, cu privire la consecințele nefurnizării de date biometrice, cu privire la faptul că nu vor putea verifica durata rămasă de ședere autorizată prin mijloace automatizate și cu privire la posibilitatea de a utiliza instrumentul de calcul pentru șederi de scurtă durată disponibil pe site-ul web al Comisiei.
(15) Pentru a reflecta punerea în funcțiune treptată a EES, Comisia ar trebui să reexamineze în mod regulat informațiile de pe site-ul web al EES și să le adapteze atunci când este necesar.
(16) Comisia, cu implicarea Autorității Europene pentru Protecția Datelor, ar trebui să își adapteze materialele informative elaborate în contextul articolului 51 din Regulamentul (UE) 2017/2226 pentru a desfășura campania de informare care însoțește punerea în funcțiune treptată a EES.
(17) Pe parcursul punerii în funcțiune treptate a EES, serviciul web menționat la articolul 13 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2017/2226 nu le va permite resortisanților țărilor terțe să verifice electronic durata lor exactă de ședere autorizată.
(18) Prezentul regulament nu aduce atingere obligațiilor operatorilor de transport aerian, ale operatorilor de transport maritim și ale operatorilor de transport internațional care transportă grupuri de persoane cu autocarul pe cale terestră, astfel cum se prevede la articolul 26 alineatul (1) din Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 între guvernele statelor din Uniunea Economică Benelux, Republicii Federale Germania și Republicii Franceze privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune (7) (denumită în continuare „Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen”) și în Directiva 2001/51/CE a Consiliului (8). În acest sens, operatorii de transport ar trebui să verifice ștampilele aplicate în documentele de călătorie. Pentru a asigura o comunicare eficace cu operatorii de transport referitor la aplicarea diferențiată a EES la punctele de trecere a frontierei, comunicare care va fi, în ultimă instanță, în beneficiul călătorilor, este esențial ca statele membre să fie transparente în ceea ce privește implementarea EES la punctele lor de trecere a frontierei.
(19) Articolul 22 din Regulamentul (UE) 2017/2226 și articolul 12a din Regulamentul (UE) 2016/399 prevăd o perioadă tranzitorie și măsuri tranzitorii pentru punerea în funcțiune a EES. Pentru a permite o punere în funcțiune treptată a EES, este necesară o derogare de la aceste articole pentru a se asigura că perioada tranzitorie și măsurile tranzitorii se aplică numai după finalizarea punerii în funcțiune treptate a EES. Derogarea respectivă ar trebui să înceteze să se aplice după cinci ani și 180 de zile de la data care se stabilește de către Comisie în conformitate cu articolul 66 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2017/2226 pentru punerea în funcțiune a EES.
(20) Pentru a se asigura că, în îndeplinirea sarcinilor care le revin, autoritățile naționale și agențiile Uniunii nu iau decizii întemeiate exclusiv pe datele înregistrate în EES, acestea ar trebui să ia în considerare că dosarele individuale înregistrate în EES ar putea conține seturi de date incomplete. Derogarea respectivă ar trebui să înceteze să se aplice după cinci ani și 180 de zile de la data care se stabilește de către Comisie în conformitate cu articolul 66 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2017/2226 pentru punerea în funcțiune a EES, pentru a reflecta perioada de păstrare de cinci ani pentru seturile de date pentru care lipsește fișa de ieșire, astfel cum se prevede la articolul 34 alineatul (3) din regulamentul respectiv. Fișele de intrare și de ieșire create pe parcursul punerii în funcțiune treptate a EES nu ar trebui să fie utilizate pentru raportarea automată și nici pentru procesele automatizate, inclusiv pentru consultarea automată din Sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS), astfel cum a fost instituit prin Regulamentul (UE) 2018/1240 al Parlamentului European și al Consiliului (9).
(21) Atunci când asigură respectarea dispozițiilor Regulamentului (UE) 2017/2226 privind modificarea și ștergerea anticipată a datelor, statele membre ar trebui să completeze datele incomplete în măsura permisă de disponibilitatea limitată a seturilor de date înregistrate în EES pe parcursul punerii în funcțiune treptate a acestuia.
(22) Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, astfel cum a fost instituită prin Regulamentul (UE) 2019/1896 al Parlamentului European și al Consiliului (10), nu ar trebui să acceseze datele înregistrate în EES pe parcursul punerii în funcțiune treptate a EES pentru efectuarea de analize de risc și evaluări ale vulnerabilității, deoarece caracterul incomplet al datelor ar putea duce la analize de risc și evaluări ale vulnerabilității înșelătoare.
(23) Pentru a asigura gestionarea eficace a frontierelor externe pe parcursul punerii în funcțiune treptate a EES, ar trebui să se aplice următoarele norme. La punctele de trecere a frontierei la care nu se utilizează EES, verificările la frontiere ar trebui să se efectueze în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/399, după caz, în ziua anterioară datei care se stabilește de către Comisie în conformitate cu articolul 66 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2017/2226 pentru punerea în funcțiune a EES. La punctele de trecere a frontierei la care se utilizează EES, verificările la frontiere ar trebui să se efectueze în conformitate cu Regulamentele (UE) 2017/2226 și (UE) 2016/399, precum și cu derogările specifice de la aceste regulamente prevăzute în prezentul regulament în ceea ce privește verificarea la punctele de trecere a frontierei la care EES este utilizat fără funcționalități biometrice, pentru a permite punerea în funcțiune treptată a EES. Respectivele verificări la frontiere nu ar trebui să aducă atingere verificărilor titularilor de viză prin utilizarea amprentelor digitale, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 767/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (11).
(24) Pentru a permite ajustarea eficace a măsurilor tehnice și organizatorice pe parcursul punerii treptate în funcțiune a EES în fiecare stat membru și pentru a trata cazurile de defecțiune a sistemului central al EES, a sistemelor naționale sau a infrastructurii de comunicații care perturbă în mod semnificativ funcționarea EES sau pentru a trata circumstanțe excepționale care conduc la un trafic atât de intens încât timpul de așteptare la un punct de trecere a frontierei devine excesiv, toate statele membre, indiferent dacă încep să utilizeze EES integral sau treptat, ar trebui să aibă posibilitatea de a suspenda operațiunile EES la anumite puncte de trecere a frontierei, integral sau parțial, pe parcursul punerii în funcțiune treptate a EES. Statele membre ar trebui să recurgă la această posibilitate numai atunci când o astfel de suspendare este strict necesară și pentru o perioadă cât mai scurtă posibil. În cazul unei suspendări parțiale, înregistrarea datelor biometrice în EES ar trebui să fie suspendată. În cazul unei suspendări totale, nu ar trebui înregistrate niciun fel de date în EES. O asemenea suspendare nu ar trebui să aducă atingere obligațiilor în ceea ce privește calendarul pentru punerea în funcțiune treptată a EES, dar ar putea afecta temporar pragurile de înregistrare.
(25) Pentru a atenua riscurile suplimentare legate de implementarea EES cu funcționalități biometrice, toate statele membre ar trebui să aibă posibilitatea ca, în circumstanțe excepționale care conduc la un trafic de o asemenea intensitate încât timpul de așteptare la un punct de trecere a frontierei devine excesiv, să suspende înregistrarea datelor biometrice în EES după finalizarea punerii în funcțiune treptate a EES. O astfel de suspendare ar trebui să fie posibilă pe o perioadă limitată de 90 de zile de la finalizarea punerii în funcțiune treptate a EES. Perioada respectivă ar trebui să fie prelungită automat cu 60 de zile în cazul în care mai puțin de 80 % din dosarele individuale înregistrate în EES pe parcursul punerii în funcțiune treptate a EES conțin date biometrice.
(26) eu-LISA ar trebui să emită rapoarte privind statisticile referitoare la utilizarea EES, care ar trebui să servească la evaluarea performanței EES, la verificarea respectării de către statele membre a planului eu-LISA de implementare la nivel înalt și a planurilor naționale de implementare, la identificarea domeniilor care necesită îmbunătățiri, la monitorizarea conformității cu cerințele prezentului regulament referitoare la punerea în funcțiune treptată a EES și la sprijinirea procesului decizional în ceea ce privește dezvoltarea și optimizarea în continuare a EES. În plus, în conformitate cu articolul 63 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2017/2226, eu-LISA urmează să publice statistici privind utilizarea EES pe parcursul punerii în funcțiune treptate. În plus, eu-LISA ar trebui să își continue informarea periodică a Consiliului de administrație al eu-LISA. Consiliul de administrație al programului eu-LISA ar trebui să monitorizeze punerea în funcțiune treptată.
(27) Lucrările pregătitoare legate de planul eu-LISA de implementare la nivel înalt și de planurile naționale de implementare ar trebui să fie demarate până la data intrării în vigoare a prezentului regulament. Planul eu-LISA de implementare la nivel înalt și planurile naționale de implementare ar trebui să țină seama de data care se stabilește de către Comisie în conformitate cu articolul 66 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2017/2226 pentru punerea în funcțiune a EES. Toate condițiile enumerate la articolul respectiv trebuie să fie îndeplinite în timp util pentru a permite Comisiei să adopte decizia de stabilire a datei de punere în funcțiune a EES înainte de începerea lucrărilor pregătitoare respective și ținând seama de foaia de parcurs privind interoperabilitatea aprobată de Consiliu la 5 martie 2025. În special, toate notificările în temeiul articolului 66 alineatul (1) litera (c) din regulamentul respectiv trebuie să fie primite de Comisie în timp util. Punerea în funcțiune treptată a EES ar trebui să înceapă de la data care se stabilește de către Comisie în conformitate cu articolul 66 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2017/2226 pentru punerea în funcțiune a EES, iar derogările prevăzute în prezentul regulament ar trebui să se aplice de la aceeași dată. Întrucât prezentul regulament prevede derogări temporare, acesta ar trebui să înceteze să se aplice la 180 de zile de la data respectivă. Cu toate acestea, dispozițiile care prevăd derogări de la aplicarea perioadei tranzitorii și a măsurilor tranzitorii prevăzute în Regulamentul (UE) 2017/2226, de la accesul la datele din EES și de la verificarea de către operatorii de transport a ștampilelor aplicate în documentele de călătorie, precum și de la dispozițiile privind suspendarea EES, ar trebui să se aplice pentru o perioadă limitată după finalizarea punerii în funcțiune treptate a EES.
(28) Întrucât obiectivul prezentului regulament, și anume stabilirea normelor privind punerea în funcțiune treptată a EES și privind derogările de la Regulamentele (UE) 2017/2226 și (UE) 2016/399, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere amploarea și efectele acțiunii, acesta poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE). În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivului respectiv.
(29) În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei, anexat la TUE și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Danemarca nu participă la adoptarea prezentului regulament, acesta nu este obligatoriu pentru respectivul stat membru și nu i se aplică. Deoarece prezentul regulament constituie o dezvoltare a acquis-ului Schengen, Danemarca decide, în conformitate cu articolul 4 din protocolul respectiv, în termen de șase luni de la data la care Consiliul decide cu privire la prezentul regulament dacă îl va pune în aplicare în dreptul său intern.
(30) Prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Irlanda nu participă, în conformitate cu Decizia 2002/192/CE a Consiliului (12); prin urmare, Irlanda nu participă la adoptarea prezentului regulament, acesta nu este obligatoriu pentru respectivul stat membru și nu i se aplică.
(31) În ceea ce privește Islanda și Norvegia, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în înțelesul Acordului încheiat de Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei privind asocierea acestora din urmă la implementarea, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (13), care se află sub incidența articolului 1 punctul A din Decizia 1999/437/CE a Consiliului (14).
(32) În ceea ce privește Elveția, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în înțelesul Acordului între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (15), care se află sub incidența articolului 1 punctul A din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2008/146/CE a Consiliului (16).
(33) În ceea ce privește Liechtenstein, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în înțelesul Protocolului între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein privind aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în practică, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (17), care se află sub incidența articolului 1 punctul A din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2011/350/UE a Consiliului (18).
(34) În ceea ce privește Ciprul, dispozițiile prezentului regulament referitoare la VIS reprezintă dispoziții bazate pe acquis-ul Schengen, sau care se raportează în alt mod la acesta, în sensul articolului 3 alineatul (2) din Actul de aderare din 2003. Punerea în funcțiune a EES necesită acordarea unui acces pasiv la VIS. Întrucât EES urmează să fie utilizat numai de statele membre care îndeplinesc condițiile legate de VIS de la punerea în funcțiune a EES, Ciprul nu va utiliza EES din acel moment. Ciprul urmează să fie conectat la EES de îndată ce vor fi îndeplinite condițiile aferente procedurii menționate în Regulamentul (UE) 2017/2226.
(35) Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a fost consultată în conformitate cu articolul 42 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului (19) și a emis un aviz la 10 martie 2025.
(36) Prezentul regulament stabilește norme stricte privind accesul la EES, precum și garanțiile necesare pentru un astfel de acces pe parcursul punerii în funcțiune treptate a EES și pe o perioadă determinată după finalizarea punerii în funcțiune treptate a EES. Acesta menține de asemenea dreptul persoanelor fizice de acces la datele EES, dreptul la rectificarea, completarea și ștergerea acestora, precum și dreptul la măsuri reparatorii, în special dreptul la o cale de atac; de asemenea, menține supravegherea operațiunilor de prelucrare a datelor EES de către autorități publice independente. Prin urmare, prezentul regulament respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și, în special, dreptul la demnitate umană, interzicerea sclaviei și a muncii forțate, dreptul la libertate și la siguranță, respectarea vieții private și de familie, protecția datelor cu caracter personal, dreptul la nediscriminare, drepturile copilului, drepturile persoanelor în vârstă, integrarea persoanelor cu dizabilități și dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil.
(37) Prezentul regulament nu aduce atingere obligațiilor care rezultă din Convenția de la Geneva din 28 iulie 1951 privind statutul refugiaților, astfel cum a fost completată prin Protocolul de la New York din 31 ianuarie 1967,