Recitale
(1) În conformitate cu articolul 18.1 din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene, Banca Centrală Europeană (BCE) și băncile centrale naționale ale statelor membre a căror monedă este euro (denumite în continuare „BCN”) pot desfășura operațiuni de creditare cu instituțiile de credit și cu alți participanți pe piață, pe baza unor garanții corespunzătoare. Condițiile generale în care BCE și BCN sunt pregătite să participe la operațiuni de creditare, inclusiv criteriile în temeiul cărora este stabilită eligibilitatea colateralului pentru operațiunile de creditare ale Eurosistemului, sunt prevăzute în Orientarea (UE) 2015/510 a Băncii Centrale Europene (BCE/2014/60) (1).
(2) Toate activele eligibile pentru operațiunile de creditare ale Eurosistemului sunt supuse unor măsuri specifice de control al riscurilor pentru a proteja Eurosistemul împotriva pierderilor financiare în împrejurări în care colateralul trebuie să fie executat în cazul unei situații de neîndeplinire a obligațiilor de către o contraparte. Cadrul de control al riscurilor din Eurosistem este revizuit în mod periodic pentru a asigura protecția corespunzătoare. Ca urmare a acestei revizuiri periodice, Consiliul guvernatorilor a hotărât, la data de 15 iulie 2022, să aducă anumite modificări cadrului de control al riscurilor.
(3) Consiliul guvernatorilor a decis să continue eliminarea treptată a reducerii temporare a marjelor de ajustare a valorii care fusese decisă ca parte a măsurilor temporare de relaxare privind garanțiile luate de Eurosistem ca răspuns la circumstanțele economice și financiare excepționale asociate răspândirii bolii provocate de coronavirus (COVID-19). Aceasta este a doua etapă a eliminării treptate a reducerii marjelor de ajustare a valorii decise de Consiliul guvernatorilor la data de 23 martie 2022 și va încheia respectiva eliminare.
(4) Întrucât profilul de risc al altor obligațiuni garantate reglementate și al multi cédulas este similar celui al obligațiunilor garantate de tip jumbo, Consiliul guvernatorilor a decis de asemenea că acestea ar trebui să facă obiectul acelorași marje de ajustare a valorii și, prin urmare, toate obligațiunile garantate reglementate și multi cédulas ar trebui incluse în categoria de marje de ajustare II, iar trimiterile la obligațiuni garantate de tip jumbo ar trebui eliminate din Orientarea (UE) 2016/65 a Băncii Centrale Europene (BCE/2015/35) (2).
(5) În plus, Consiliul guvernatorilor a decis să modifice alocarea instrumentelor de natura datoriei emise de Uniunea Europeană din categoria de marje de ajustare II în categoria de marje de ajustare I, având în vedere comparabilitatea acestora cu instrumentele de natura datoriei din această din urmă categorie în ceea ce privește stabilirea prețurilor, precum și riscul de piață și de lichiditate, atunci când se ia în considerare ratingul de credit sau scadența reziduală a unui instrument. Acest lucru este în conformitate cu principiile protecției, coerenței, simplității și transparenței în materie de gestionare a riscurilor, care stau la baza elaborării regimului aplicabil colateralului în Eurosistem, inclusiv a marjelor de ajustare a valorii.
(6) Pentru a permite un tratament mai granular și mai adecvat al riscurilor asociate instrumentelor cu scadență lungă și, prin urmare, pentru a îmbunătăți acoperirea riscurilor din graficul marjelor de ajustare, s-a decis împărțirea categoriei de instrumente cu cea mai mare scadență reziduală, și anume, peste 10 ani ([10, ∞)], în trei noi categorii, între 10 și 15 ani ([10, 15)], între 15 și 30 de ani ([15, 30)] și 30 de ani sau mai mult ([30, ∞)]. Această decizie, împreună cu decizia de a aplica o reducere a valorii teoretice în funcție de scadență, urmărește, de asemenea, să îmbunătățească granularitatea acoperirii riscurilor acestei evaluări teoretice, care este relevantă în special pentru instrumentele cu scadențe mai lungi.
(7) De asemenea, s-a considerat necesar să se detalieze și să se adapteze definiția scadenței reziduale pentru obligațiunile garantate utilizate în scopuri proprii, făcându-se distincție între cele cu o structură de tip soft bullet și cele cu o structură de tip conditional pass-through, pentru a se evita o creștere nejustificată (și anume, care nu este impusă de considerente privind riscul) a marjelor de ajustare a valorii aplicate acestora din urmă, ca urmare a împărțirii susmenționate a categoriei de instrumente de natura datoriei cu scadență lungă în trei categorii distincte.
(8) De asemenea, Consiliul guvernatorilor a decis să înlocuiască, atât în regimul permanent, cât și în cel temporar aplicabil colateralului, actuala reducere uniformă a valorii teoretice de 5 % aplicabilă activelor tranzacționabile în conformitate cu articolul 134 din Orientarea (UE) 2015/510 a Băncii Centrale Europene (BCE/2014/60) cu un grafic de reducere treptată în funcție de scadență pentru toate activele tranzacționabile evaluate în mod teoretic, cu excepția celor care se încadrează în categoria de marje de ajustare I. Motivul este protejarea colateralului Eurosistemului într-un mod mai granular împotriva riscurilor de model care decurg din evaluarea teoretică a activelor tranzacționabile.
(9) De asemenea, pentru a reflecta în mod adecvat riscurile activelor tranzacționabile cu cupoane variabile și pentru a îmbunătăți protecția Eurosistemului împotriva riscurilor, s-a decis alinierea clasificării marjelor de ajustare ale activelor tranzacționabile cu cupon fix și cu cupon variabil, întrucât acestea au demonstrat niveluri comparabile ale riscului total.
(10) Prin urmare, Orientarea (UE) 2016/65 (BCE/2015/35) ar trebui modificată în mod corespunzător,