Regulament 2022/2404 · CELEX 32022R2404

Regulamentul delegat (Ue) 2022/2404 al Comisiei din 14 septembrie 2022 de completare a Regulamentului (UE) 2016/2031 al Parlamentului European și al Consiliului prin stabilirea unor norme detaliate pentru anchetele privind organismele dăunătoare de carantină pentru zone protejate și de abrogare a Directivei 92/70/CEE a Comisiei

Data act: 14.09.2022
Intrare in vigoare: 29.12.2022
Jurnalul Oficial UE: oj:JOL_2022_317_R_0006
Status: In vigoare

dăunător inspecție fitosanitară monitorizarea mediului protecția florei specificații tehnice tratament fitosanitar zonă protejată

Recitale

(1) Regulamentul (UE) 2016/2031 prevede normele de bază privind sănătatea plantelor în Uniune.

(2) Articolul 32 alineatul (4) litera (b) din regulamentul respectiv stabilește obligația statelor membre de a include, atunci când solicită instituirea unei noi zone protejate, rezultatele anchetelor desfășurate cel puțin în perioada de trei ani precedentă, pentru a demonstra absența organismului dăunător de carantină pentru zone protejate (denumit în continuare „organismul dăunător”) pe teritoriul în cauză.

(3) Articolul 34 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/2031 stabilește obligația statelor membre de a efectua anchete anuale vizând organismele dăunătoare în fiecare zonă protejată și de a raporta anual Comisiei și celorlalte state membre rezultatele anchetelor respective.

(4) Este oportun ca normele privind pregătirea anchetelor să includă cerințe referitoare la luarea în considerare a biologiei organismelor dăunătoare și a plantelor-gazdă în cauză, precum și a momentului adecvat de efectuarea a anchetei pentru depistarea organismului dăunător. Aceste elemente sunt importante pentru ca pregătirea anchetei să fie completă și adecvată anchetei în cauză.

(5) Conținutul anchetei trebuie să includă indicații privind hărțile, descrierea zonei de anchetă, a examinărilor, a eșantionării și testării, a populațiilor-țintă, a metodelor de detectare și a factorilor de risc, pentru a asigura exhaustivitatea, eficacitatea și eficiența acestor anchete.

(6) Anchetele trebuie să fie efectuate și într-o zonă tampon care înconjoară zona protejată, unde trebuie să fie mai intensive decât cele din zona protejată, deoarece organismul dăunător nu este interzis în zona tampon și nu există nicio măsură aplicabilă împotriva sa în zona respectivă. Acest lucru este necesar pentru confirmarea absenței organismului dăunător în zona tampon și pentru mai buna menținere a statutului de zonă indemnă de dăunători al zonei protejate. Acest lucru este, de asemenea, în conformitate cu standardele internaționale pentru măsurile fitosanitare aplicabile în ceea ce privește instituirea de zone indemne de dăunători (2), utilizate în mod corespunzător pentru instituirea de zone protejate în temeiul legislației Uniunii. Standardele internaționale respective impun instituirea de zone tampon pentru instituirea și menținerea de zone indemne de organisme dăunătoare, atunci când izolarea geografică nu este considerată adecvată pentru a preveni introducerea sau reinfestarea cu organisme dăunătoare a unor astfel de zone sau atunci când nu există alte mijloace de prevenire a pătrunderii organismelor dăunătoare în astfel de zone.

(7) Din aceleași motive, este oportun ca anchetele din fâșiile interioare ale zonei protejate, de-a lungul limitei cu zona protejată, să fie intensificate comparativ cu cele din restul zonei protejate.

(8) Pentru a asigura coerența conținutului anchetelor, este necesară stabilirea unui model de raportare. Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1231 al Comisiei (3) a stabilit formatul și instrucțiunile pentru rapoartele anuale privind rezultatele anchetelor din zonele în care prezența organismelor dăunătoare nu a fost constatată. Pentru a avea o abordare armonizată în ceea ce privește raportarea rezultatelor anchetelor în cadrul Uniunii, este oportună adoptarea unui format similar pentru raportarea rezultatelor anchetelor din zonele protejate, ținându-se cont de elementele specifice ale acestor anchete.

(9) Directiva 92/70/CEE a Comisiei (4) stabilește la rândul său norme detaliate privind anchetele care trebuie efectuate în scopul recunoașterii zonelor protejate. Întrucât a fost adoptată în temeiul actelor juridice anterioare ale Uniunii referitoare la sănătatea plantelor, directiva respectivă este acum caducă și trebuie abrogată,

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament stabilește norme detaliate referitoare la: (a) anchetele pentru instituirea unei zone protejate noi în temeiul articolului 32 alineatul (3) sau (6) din Regulamentul (UE) 2016/2031, precum și (b) pregătirea și conținutul anchetelor anuale în temeiul articolului 34 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/2031.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții: (a) „zonă tampon” înseamnă o zonă care înconjoară zona protejată și al cărei rol este de a reduce la minimum probabilitatea introducerii și răspândirii organismului dăunător în zona protejată; (b) „fâșie interioară” înseamnă o zonă din interiorul unei zone protejate, cu o lățime echivalentă cu lățimea zonei tampon, care înconjoară zona protejată pe partea internă de-a lungul limitei sale externe; (c) „anchetă” înseamnă o anchetă de detectare care vizează organismul dăunător într-o zonă protejată și, după caz, într-o zonă tampon; (d) „zonă demarcată” înseamnă o zonă demarcată, în urma constatării prezenței organismului dăunător într-o zonă protejată, astfel cum se precizează la articolul 18 din Regulamentul (UE) 2016/2031; (e) „anchetă pe baze statistice” înseamnă o anchetă efectuată pe baza Orientărilor generale ale Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară pentru anchete solide din punct de vedere statistic și bazate pe riscuri privind organismele dăunătoare plantelor (5).

Articolul 3

Pregătirea anchetelor

(1) Autoritatea competentă a statului membru în cauză sau alte persoane aflate sub supravegherea oficială a autorității competente trebuie să pregătească anchetele menționate la articolul 1 (denumite în continuare „anchetele”) în conformitate cu alineatele (2)-(6). (2) Anchetele trebuie să fie: (a) bazate pe riscuri; (b) bazate pe principii științifice și tehnice solide; (c) efectuate ținând seama de biologia organismului dăunător și de prezența speciilor-gazdă în zona protejată; precum și (d) efectuate la momentele cele mai oportune pentru depistarea organismului dăunător. (3) Anchetele trebuie extinse la o zonă tampon care înconjoară zona protejată. Anchetele din zonele tampon trebuie să fie mai intensive decât cele din zona protejată, cu un număr mai mare de activități de supraveghere (examinări vizuale, eșantioane, capcane și teste, după caz). Lățimea zonei tampon se determină pe baza biologiei organismului dăunător și a capacității sale potențiale de răspândire. Nu sunt necesare anchete în zona tampon în cazul în care, datorită biologiei organismului dăunător, absenței plantelor-gazdă, poziției geografice a zonei protejate sau naturii izolării spațiale a acesteia, nu există niciun risc de introducere a organismului dăunător în zona protejată prin răspândire naturală din zonele învecinate. (4) Dacă nu există posibilitatea de a institui o zonă tampon pe teritoriul adiacent zonei protejate, trebuie instituită o fâșie interioară în interiorul zonei protejate. Nu se instituie o fâșie interioară atunci când, datorită biologiei organismului dăunător, absenței plantelor-gazdă, poziției geografice a zonei protejate sau naturii izolării spațiale a acesteia, nu există niciun risc de introducere a organismului dăunător în zona protejată prin răspândire naturală din zonele învecinate. Anchetele din fâșiile interioare trebuie să fie mai intensive decât cele din restul zonei protejate, cu un număr mai mare de activități de supraveghere (examinări vizuale, eșantioane, capcane și teste, după caz). (5) În cazul în care autoritatea competentă decide să efectueze o anchetă pe baze statistice, concepția anchetei și planul de eșantionare utilizat trebuie să fie adecvate pentru a identifica, în zona protejată în cauză, cu un nivel suficient de încredere, un nivel scăzut de prezență a plantelor infestate de organismul dăunător. (6) În cazul în care autoritatea competentă decide să efectueze o anchetă pe baze statistice în zona tampon sau în fâșia interioară, concepția anchetei și planul de eșantionare utilizat trebuie să fie adecvate pentru a identifica, cu un nivel de încredere mai ridicat decât în zona protejată în sine, un nivel scăzut de prezență a organismului dăunător.

Articolul 4

Conținutul anchetelor

Anchetele trebuie să conțină următoarele elemente: (a) o hartă cu delimitarea geografică a zonei protejate și, după caz, a zonei tampon sau a fâșiei interioare, care să detalieze locurile de efectuare a activităților de anchetă și să indice punctele de anchetă, constatările sau focarele și orice zone demarcate instituite; (b) o descriere a: (i) zonei de anchetă, inclusiv a locurilor de anchetă; (ii) materialului vegetal sau produsului de bază; și (iii) dacă este cazul, zonei tampon sau fâșiei interioare; (c) lista plantelor-gazdă; (d) identificarea zonelor de risc în care organismul dăunător poate fi prezent; (e) informații privind lunile anului în care au fost efectuate anchetele; (f) după caz: (i) numărul de examinări vizuale pentru detectarea simptomelor sau a semnelor prezenței organismului dăunător; (ii) numărul de eșantioane, tipul și numărul de teste și de capcane care atrag organismul dăunător; (iii) orice altă măsură adecvată pentru a asigura detectarea organismului dăunător; (g) în cazul anchetelor pe baze statistice, ipotezele care stau la baza concepției anchetei pentru fiecare organism dăunător, inclusiv o descriere a: (i) populației-țintă, unității epidemiologice și unităților de inspecție; (ii) metodei de depistare și sensibilității metodei; (iii) oricăror factori de risc, indicând nivelurile de risc și riscurile relative corespunzătoare, precum și proporția plantelor-gazdă; și (iv) în cazul în care se constată prezența organismului dăunător, a măsurilor luate sau a trimiterii la EUROPHYT– Focare.

Articolul 5

Raportarea cu privire la rezultatele anchetelor

Statele membre raportează, pentru fiecare zonă protejată și utilizând modelul prevăzut în anexa I, informațiile generale și rezultatele anchetelor. Statele membre utilizează unul dintre modelele prevăzute în anexa II la prezentul regulament pentru a raporta cu privire la rezultatele anchetelor în conformitate cu: (a) articolul 32 alineatul (4) litera (b) din Regulamentul (UE) 2016/2031; sau (b) articolul 34 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/2031.

Articolul 6

Abrogarea Directivei 92/70/CEE

Directiva 92/70/CEE se abrogă.

Articolul 7

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Se aplică de la 1 ianuarie 2023.