Recitale
(1) La 20 iulie 2001, statele participante la Conferința Organizației Națiunilor Unite (ONU) privind comerțul ilicit cu arme de calibru mic și armament ușor sub toate aspectele sale au adoptat Programul de acțiune al ONU pentru prevenirea, combaterea și eradicarea comerțului ilicit cu arme de calibru mic și armament ușor sub toate aspectele sale (denumit în continuare „Programul de acțiune al ONU”). La 8 decembrie 2005, Adunarea Generală a ONU a adoptat Instrumentul internațional care permite statelor să identifice și să urmărească, în mod rapid și fiabil, armamentul ușor și armele de calibru mic ilicite (denumit în continuare „Instrumentul internațional de urmărire”). În cadrul ambelor instrumente internaționale se afirmă că statele vor coopera, după caz, cu ONU pentru a susține punerea în aplicare eficace a acestora.
(2) La 12 iulie 2002, Consiliul a adoptat Acțiunea comună 2002/589/PESC (1) privind combaterea acumulării și proliferării cu caracter destabilizator a armelor ușoare și a armelor de calibru mic (SALW).
(3) La 16 decembrie 2005, Consiliul European a adoptat Strategia UE de combatere a acumulării ilicite și a traficului ilicit de SALW, precum și de muniție aferentă. Strategia respectivă identifică sprijinul acordat Programului de acțiune al ONU ca primă prioritate de acțiune la nivel internațional și cere adoptarea unui instrument internațional cu forță juridică obligatorie privind urmărirea și marcarea SALW și a muniției aferente.
(4) În urma adoptării Instrumentului internațional de urmărire, Uniunea a sprijinit punerea în aplicare deplină a acestuia prin adoptarea și punerea în aplicare a Acțiunii comune 2008/113/PESC a Consiliului (2). Consiliul a evaluat în mod pozitiv punerea în aplicare a acțiunii comune.
(5) La 18 iulie 2011, Consiliul a adoptat Decizia 2011/428/PESC (3), care a sprijinit cea de a doua Conferință a Organizației Națiunilor Unite de evaluare a progreselor realizate în ceea ce privește punerea în aplicare a Programului de acțiune al ONU în 2012.
(6) Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, lansată la 25-27 septembrie 2015, afirmă că lupta împotriva comerțului ilicit cu SALW este necesară pentru realizarea a numeroase obiective de dezvoltare durabilă, inclusiv a celor privind pacea, justiția și instituțiile solide, reducerea sărăciei, creșterea economică, sănătatea, egalitatea de gen și orașele sigure. Prin urmare, în cadrul obiectivului de dezvoltare durabilă 16.4, toate statele s-au angajat să reducă în mod semnificativ fluxurile financiare ilicite și fluxurile de arme ilicite.
(7) La 3 aprilie 2017, Consiliul a adoptat Decizia 2017/633/PESC (4), care a sprijinit cea de a treia Conferință a Organizației Națiunilor Unite de evaluare a progreselor realizate în ceea ce privește punerea în aplicare a Programului de acțiune al ONU în 2018. La 30 iunie 2018, cea de a treia conferință de evaluare a adoptat un document final în care statele și-au reînnoit angajamentul de a preîntâmpina și de a combate deturnarea de SALW. Statele și-au reafirmat disponibilitatea de a continua cooperarea internațională și de a consolida cooperarea regională prin îmbunătățirea coordonării, a consultării, a schimbului de informații și a cooperării operaționale, cu implicarea organizațiilor regionale și subregionale relevante, precum și a autorităților de aplicarea legii, a autorităților însărcinate cu controlul la frontiere și a autorităților însărcinate cu acordarea licențelor de import și de export.
(8) În Agenda sa pentru dezarmare intitulată „Asigurarea viitorului nostru comun”, care a fost prezentată la 24 mai 2018, secretarul general al ONU a solicitat să se combată acumularea excesivă de arme convenționale și comerțul ilicit cu acestea și să se sprijine abordările la nivel de țară privind SALW și muniția aferentă, identificate drept un element esențial al violenței și conflictelor armate.
(9) La 19 noiembrie 2018, Consiliul a adoptat Strategia UE împotriva armelor de foc, a armelor de calibru mic și a armamentului ușor ilicite și a muniției aferente, intitulată „Asigurarea securității armelor, protejarea cetățenilor” (denumită în continuare „Strategia UE privind SALW”), care stabilește orientări pentru acțiunea Uniunii în domeniul SALW. Strategia UE privind SALW consideră Programul de acțiune al ONU drept cadrul global de combatere a amenințării reprezentate de SALW ilicite și sprijină punerea în aplicare deplină și eficace a acestuia la nivel național, regional și mondial.
(10) La 17 decembrie 2018, Consiliul a adoptat Decizia 2018/2011/PESC (5). Strategia UE privind SALW precizează că Uniunea va integra în mod sistematic considerente de gen atunci când va concepe proiecte noi referitoare la lupta împotriva violenței armate și la controlul SALW în general, precum și schimbul de bune practici în această privință.
(11) În raportul final al celei de a opta reuniuni bienale a statelor, din 2022, desfășurată pentru a examina punerea în aplicare a Programului de acțiune al ONU se remarcă: — faptul că punerea în aplicare deplină și eficace a Programului de acțiune și a Instrumentului internațional de urmărire este vitală pentru promovarea eforturilor în direcția păcii, securității și dezvoltării socioeconomice durabile, a exercitării drepturilor omului și a protecției vieții, astfel cum se subliniază, de asemenea, în dispozițiile relevante privind SALW din Agenda pentru dezarmare a secretarului general; — necesitatea unei participări depline, egale, autentice și efective a femeilor la toate procesele decizionale și de punere în aplicare legate de Programul de acțiune și de Instrumentul internațional de urmărire și se încurajează integrarea perspectivei de gen în eforturile de punere în aplicare pentru a aborda impactul diferențiat al comerțului ilicit cu SALW asupra femeilor, bărbaților, fetelor și băieților; — rolul pe care îl joacă societatea civilă în sprijinirea eforturilor statelor de a pune în aplicare pe deplin și în mod eficace Programul de acțiune și sunt recunoscute contribuțiile pozitive pe care tinerii le pot aduce în această privință; — necesitatea unei cooperări și a unei asistențe internaționale consolidate, eficace și durabile; — faptul că evoluțiile recente în ceea ce privește fabricarea, tehnologia și proiectarea SALW, în special armele realizate din polimeri și modulare, precum și armele de foc produse prin imprimare 3D, au implicații pentru punerea în aplicare deplină și eficace a Programului de acțiune și a Instrumentului internațional de urmărire și ar trebui să fie avute în vedere de toate statele, ținându-se seama de oportunități, de provocări, de rolul industriei, precum și de nevoia de sprijin financiar și tehnic, de disparitățile tehnologice dintre state și de necesitatea de a încuraja cooperarea internațională; — importanța urmăririi eficace a SALW pentru combaterea comerțului ilicit cu SALW în contexte de conflict și post-conflict; — importanța dezvoltării sau stabilirii unor cadre naționale de reglementare stricte pentru marcarea, înregistrarea și urmărirea SALW, în conformitate cu Instrumentul internațional de urmărire, în scopul prevenirii și combaterii deturnării și transferului internațional ilicit de SALW către beneficiari neautorizați; — necesitatea de a se respecta în practică angajamentele privind marcarea, ținerea evidențelor și urmărirea prevăzute în Instrumentul internațional de urmărire, indiferent de materialele sau metodele utilizate la fabricarea SALW; — înființarea grupului de lucru deschis, instituit în temeiul Rezoluției 76/233 a Adunării Generale, pentru a pune la punct un set de angajamente politice care să servească drept nou cadru global care să abordeze lacunele existente în gestionarea muniției pe toată perioada ciclului său de viață; — rolurile celor implicați în diferitele etape ale întregului ciclu de viață al SALW, inclusiv importanța cooperării cu industria și cu sectorul privat, după caz, pentru a preveni în mod eficace fabricarea și comerțul ilicite cu SALW,