Recitale
(1) La 20 iulie 2001, statele participante la Conferința Organizației Națiunilor Unite (ONU) privind comerțul ilicit cu arme de calibru mic și armament ușor sub toate aspectele sale au adoptat Programul de acțiune al ONU pentru prevenirea, combaterea și eradicarea comerțului ilicit cu arme de calibru mic și armament ușor sub toate aspectele sale („Programul de acțiune al ONU”). La 8 decembrie 2005, Adunarea Generală a ONU a adoptat Instrumentul internațional care permite statelor să identifice și să urmărească, în mod rapid și fiabil, armamentul ușor și armele de calibru mic ilicite („Instrumentul internațional de urmărire”). În cadrul ambelor instrumente internaționale se afirmă că statele vor coopera, după caz, cu Organizația Națiunilor Unite pentru a susține punerea în aplicare eficace a acestora.
(2) La 12 iulie 2002, Consiliul a adoptat Acțiunea comună 2002/589/PESC (1).
(3) La 16 decembrie 2005, Consiliul European a adoptat Strategia UE de combatere a acumulării ilicite și a traficului ilicit de SALW, precum și de muniție aferentă. Strategia respectivă identifică sprijinul acordat Programului de acțiune al ONU ca primă prioritate de acțiune la nivel internațional și cere adoptarea unui instrument internațional cu forță juridică obligatorie privind urmărirea și marcarea armelor de calibru mic și a armamentului ușor (SALW) și a muniției aferente.
(4) În urma adoptării Instrumentului internațional de urmărire, Uniunea a sprijinit implementarea deplină a acestuia prin adoptarea și punerea în aplicare a Acțiunii comune 2008/113/PESC a Consiliului (2). Punerea în aplicare a Acțiunii comune 2008/113/PESC a fost evaluată în mod pozitiv de către Consiliu.
(5) La 18 iulie 2011, Consiliul a adoptat Decizia 2011/428/PESC (3).
(6) Pentru atacurile teroriste din Europa au fost utilizate arme de calibru mic obținute în mod ilicit.
(7) La cea de a șasea reuniune bienală a statelor, din 2016, (BMS6) desfășurată pentru a examina implementarea Programului de acțiune al ONU, s-a remarcat: — necesitatea de a consolida urmărirea SALW în situații de conflict și postconflict, inclusiv prin furnizarea de asistență pentru consolidarea capacității, în scopul identificării și limitării circulației de SALW ilicite în zonele de conflict și postconflict, al emiterii de alerte timpurii cu privire la fluxuri cu caracter destabilizator de astfel de arme și al prevenirii conflictelor; — posibilitatea realizării de sinergii între proiecte destinate să sprijine implementarea Programului de acțiune al ONU și a Instrumentului internațional de urmărire și proiecte legate de obiectivele de dezvoltare durabilă; — necesitatea de a lua în considerare, la cea de a treia conferință de analiză, din 2018, a implicațiilor pentru Programul de acțiune al ONU al evoluțiilor recente în materie de fabricare, tehnologie și proiectare a SALW; — necesitatea de a intensifica dialogul cu industria, în special cu privire la marcarea eficace a SALW, având în vedere evoluțiile recente menționate; — necesitatea de sporire a capacității naționale de a ține seama de riscurile de deturnare atunci când se examinează cererile de autorizare a exporturilor de SALW, precum și de adoptare, acolo unde nu există, a unor acte cu putere de lege, reglementări și proceduri administrative adecvate, în conformitate cu responsabilitățile statelor în temeiul dreptului internațional relevant, pentru a se asigura un control eficace asupra exportului, tranzitului si importului de SALW, inclusiv utilizarea certificării utilizatorului final și a unor măsuri eficace de natură juridică și de asigurare a respectării legii; — că implementarea deplină și eficace a Programului de acțiune al ONU contribuie la împiedicarea achiziționării de SALW de către teroriști, reducând astfel impactul potențial al atacurilor acestora,