Recitale
(1) La 22 iunie 2022, Consiliul guvernatorilor a decis să modifice cadrul programului de achiziționare de obligațiuni emise de sectorul corporativ (corporate sector purchase programme – CSPP) pentru a „orienta” nivelurile de referință CSPP către emitenții cu o performanță climatică mai bună. În acest context, Consiliul guvernatorilor a precizat că această „orientare” înseamnă că se va majora proporția de active din bilanțul Eurosistemului emise de societățile comerciale cu o performanță climatică mai bună, comparativ cu proporția de active emise de societăți comerciale cu o performanță climatică mai slabă. În plus, Consiliul guvernatorilor a decis să impună limite ale scadențelor în cazul obligațiunilor emitenților cu o performanță climatică mai slabă. Performanța climatică a emitenților ar trebui să fie măsurată în raport cu emisiile lor de gaze cu efect de seră, cu nivelul de ambiție al obiectivelor lor de reducere a emisiilor de dioxid de carbon și cu raportările acestora în privința aspectelor climatice. Performanța climatică a emitenților ar trebui evaluată, iar factorii care determină orientarea ar trebui calculați utilizând metodologia aprobată de Consiliul guvernatorilor.
(2) Aceasta vine în continuarea revizuirii strategiei de politică monetară a Consiliului guvernatorilor și a planului de acțiune legat de schimbările climatice, publicat la data de 8 iulie 2021 (1). În acest context, Consiliul guvernatorilor a recunoscut că abordarea schimbărilor climatice reprezintă o provocare globală și o prioritate politică pentru Uniunea Europeană și a subliniat că schimbările climatice și tranziția către o economie mai durabilă afectează prognoza privind stabilitatea prețurilor prin impactul lor asupra diverșilor indicatori macroeconomici și a transmisiei politicii monetare. Riscurile fizice și de tranziție legate de schimbările climatice pot afecta valoarea și profilul de risc al activelor deținute în bilanțul Eurosistemului. Acesta este, în special, cazul achizițiilor de active din sectorul corporativ, deoarece riscurile financiare legate de schimbările climatice la adresa bilanțului Eurosistemului sunt mai mari în cazul achizițiilor simple decât în cazul operațiunilor de creditare. Prin urmare, măsurile sunt necesare pentru ca Eurosistemul să gestioneze cât mai eficient posibil riscurile financiare legate de schimbările climatice la care este expus cu ocazia punerii în aplicare a politicii monetare în vederea atingerii obiectivului său principal de menținere a stabilității prețurilor. Adoptarea de către Eurosistem a unor măsuri menite să delimiteze riscul pierderilor financiare face parte din stabilirea și punerea în aplicare a politicii monetare, astfel cum se reflectă și în articolul 18.1 din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene (denumit în continuare „Statutul SEBC”), potrivit căruia Eurosistemul poate desfășura operațiuni de creditare prin acordarea de împrumuturi pe baza unor garanții corespunzătoare.
(3) În conformitate cu articolul 127 alineatul (1) și cu articolul 282 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), astfel cum sunt reflectate la articolul 2 din Statutul SEBC, fără a aduce atingere obiectivului privind stabilitatea prețurilor, Eurosistemul sprijină politicile economice generale ale Uniunii, cu scopul de a contribui la realizarea obiectivelor Uniunii, definite la articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Printre aceste obiective se numără acela de asigurare a unui nivel înalt de protecţie şi de îmbunătăţire a calităţii mediului. În vederea realizării obiectivului pe termen lung privind temperatura stabilit în Acordul de la Paris (2), Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului (3) („Legea europeană a climei”) stabilește un obiectiv imperativ de neutralitate climatică în Uniune până în 2050. Întrucât Legea europeană a climei afectează toate aspectele posibile ale politicii economice a Uniunii, aceasta face parte din politicile economice generale ale Uniunii pe care BCE trebuie să le sprijine. Având în vedere cele de mai sus, atunci când își ajustează instrumentele de politică monetară, Consiliul guvernatorilor va alege configurația care sprijină cel mai bine politicile economice generale ale Uniunii, cu condiția ca două configurații ale setului de instrumente să fie la fel de favorabile și să nu afecteze stabilitatea prețurilor. Prin integrarea considerațiilor legate de schimbările climatice în alocarea de niveluri de referință se urmărește reducerea riscului financiar legat de schimbările climatice la adresa bilanțului Eurosistemului, prin reducerea intensității emisiilor de dioxid de carbon generate de deținerile de obligațiuni corporative ale Eurosistemului. Măsura este concepută astfel încât să aibă un efect neutru asupra orientării politicii monetare în ceea ce privește condițiile generale de finanțare. Având în vedere că această măsură este la fel de favorabilă și nu aduce atingere stabilității prețurilor, includerea sa servește, de asemenea, la sprijinirea politicilor economice generale ale Uniunii.
(4) Integrarea considerațiilor legate de schimbările climatice în alocarea de niveluri de referință, împreună cu introducerea unor limite ale scadențelor în cazul obligațiunilor emitenților cu o performanță climatică mai slabă, sprijină, de asemenea, proporționalitatea CSPP, deoarece atenuează riscul preconizat pe termen mai lung pentru Eurosistem legat de schimbările climatice, generat de achizițiile de active corporative, asigurându-se astfel că CSPP nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului său. În plus, metodologia de orientare a nivelurilor de referință CSPP este concepută astfel încât să fie ea însăși proporțională. Aceasta ia în considerare trei categorii obiective de indicatori legați direct de emisii și, prin urmare, de riscul financiar legat de climă și de neutralitatea climatică: în primul rând, emisiile de dioxid de carbon anterioare ale unui emitent; în al doilea rând, indicatori climatici orientați spre viitor, cum ar fi aspectul dacă emitenții au instituit obiective de decarbonizare ambițioase și credibile, evaluate utilizând metodologii adecvate; și, în al treilea rând, calitatea și exhaustivitatea informațiilor în materie de climă publicate de emitenți și verificarea acestor informații de către părți terțe. În plus, la elaborarea metodologiei de atribuire a punctajului pentru performanța climatică se ține seama, cu titlu orientativ, de dispozițiile privind cerințele pentru indicii UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică și pentru indicii UE de referință aliniați la Acordul de la Paris în temeiul Regulamentului (UE) 2016/1011 al Parlamentului European și al Consiliului (4). În cele din urmă, metodologia de atribuire a punctajului pentru performanța climatică va fi revizuită și actualizată, după caz, pentru a reflecta disponibilitatea tot mai mare a datelor și modelelor climatice, precum și evoluțiile relevante în materie de reglementare și evoluția capacităților de evaluare a riscurilor, de exemplu prin intermediul testării la stres privind schimbările climatice a bilanțului Eurosistemului.
(5) În plus, prin integrarea considerațiilor legate de schimbările climatice în alocarea de niveluri de referință, Eurosistemul ia în considerare riscurile financiare legate de schimbările climatice, evoluțiile juridice și în materie de reglementare, precum și disponibilitatea și calitatea actuală a datelor, menținând, în același timp, sfera largă de aplicare a programelor de achiziționare în conformitate cu obligația de a acționa în conformitate cu principiul unei economii de piață deschise în care concurența este liberă, favorizând o alocare eficientă a resurselor.
(6) În sfârșit, această măsură garantează că CSPP respectă pe deplin obligațiile ce revin Eurosistemului în temeiul articolului 11 din TFUE, care impune ca cerințele de protecție a mediului să fie integrate în definirea și punerea în aplicare a politicilor și acțiunilor Uniunii, politica monetară a Uniunii numărându-se printre acestea. În mod similar, se asigură că CSPP respectă obligațiile Eurosistemului în temeiul articolului 7 din TFUE, care impune Uniunii să asigure coerența între politicile și activitățile sale.
(7) Eurosistemul ar trebui să aplice modificarea alocării nivelurilor de referință prevăzută în prezenta decizie în privința operațiunilor decontate începând cu data de 1 octombrie 2022.
(8) În consecință, Decizia (UE) 2016/948 a Băncii Centrale Europene (BCE/2016/16) (5) ar trebui modificată în mod corespunzător,