Articolul text
Text integral
RECOMANDAREA CONSILIULUI din 18 iunie 2021 în vederea încetării situației de deficit public excesiv din România (2021/C 304/24) CONSILIUL UNIUNII EUROPENE, având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 126 alineatul (7), având în vedere recomandarea Comisiei Europene, întrucât: ADOPTĂ PREZENTA RECOMANDARE: (1) România ar trebui să pună capăt situației de deficit excesiv cel mai târziu în 2024. (2) România ar trebui să atingă o țintă de deficit bugetar de 8,0 % din PIB în 2021, de 6,2 % din PIB în 2022, de 4,4 % din PIB în 2023 și de 2,9 % din PIB în 2024, ceea ce corespunde unei rate de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete de 3,4 % în 2021, de 1,3 % în 2022, de 0,9 % în 2023 și de 0,0 % în 2024. Aceasta corespunde unei ajustări structurale anuale de 0,7 % din PIB în 2021, de 1,8 % din PIB în 2022, de 1,7 % din PIB în 2023 și de 1,5 % din PIB în 2024. (3) România ar trebui să pună în aplicare integral măsurile deja adoptate pentru 2021. România ar trebui să precizeze și să pună în aplicare măsurile suplimentare necesare pentru corectarea deficitului său excesiv până în 2024. Măsurile de consolidare bugetară ar trebui să asigure corectarea sustenabilă, într-o manieră favorabilă creșterii. Orice câștig excepțional ar trebui să fie utilizat pentru a reduce deficitul public. (4) Consiliul stabilește data de 15 octombrie 2021 ca termen până la care România trebuie să ia măsuri eficace și, în conformitate cu articolul 3 alineatul (4a) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97, să prezinte un raport privind strategia de consolidare pe care o are în vedere pentru atingerea obiectivelor. Ulterior, România ar trebui să raporteze cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a acestei recomandări cel puțin o dată la șase luni, până la corectarea deficitului excesiv. În plus, România ar trebui să asigure aplicarea integrală și eficace a cadrului său bugetar național. Pentru a asigura succesul strategiei bugetare pe termen mediu, va fi, de asemenea, important să se sprijine consolidarea bugetară cu reforme cuprinzătoare. Prezenta recomandare se adresează României. Adoptată la Luxemburg, 18 iunie 2021. Pentru Consiliu Președintele J. LEÃO (1) Decizia (UE) 2020/509 a Consiliului din 3 aprilie 2020 privind existența unui deficit excesiv în România (JO L 110, 8.4.2020, p. 58). (2) Recomandarea Consiliului din 3 aprilie 2020 în vederea încetării situației de deficit public excesiv din România (JO C 116, 8.4.2020, p. 1). (3) Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv (JO L 209, 2.8.1997, p. 6). (4) Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice (JO L 209, 2.8.1997, p. 1). (5) Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență (JO L 57, 18.2.2021, p. 17). (6) Cheltuielile publice primare nete cuprind cheltuielile publice totale, mai puțin cheltuielile cu dobânzile, cheltuielile cu programele Uniunii care sunt acoperite integral din venituri provenite din fonduri ale Uniunii și modificările nediscreționare ale cheltuielilor cu indemnizațiile de șomaj. Formarea brută de capital fix finanțată la nivel național este repartizată uniform de-a lungul unei perioade de patru ani. Se iau în calcul și măsurile discreționare privind veniturile sau creșterile veniturilor impuse prin lege. Măsurile cu caracter excepțional, atât pe partea de venituri, cât și pe partea de cheltuieli, sunt compensate. (7) Orientarea bugetară globală este măsurată prin compararea variației cheltuielilor primare (fără măsurile discreționare în materie de venituri, dar incluzând modificările cheltuielilor finanțate de mecanism și de alte tipuri de sprijin financiar nerambursabil de la Uniune) cu rata medie de creștere potențială pe 10 ani. Totuși, această estimare nu include impactul reformelor care fac parte din PRR și pot stimula creșterea economică potențială a României. Un semn negativ al indicatorului corespunde unei creșteri mai mari a cheltuielilor primare în comparație cu creșterea economică pe termen mediu, ceea ce indică o politică bugetară expansionistă.