Recitale
(1) În conformitate cu articolul 168 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (1), „definirea politicii de sănătate”, precum și „organizarea și prestarea de servicii de sănătate și de îngrijire medicală” rămân o competență națională. Statele membre au responsabilitatea de a decide cu privire la strategiile de urmărire a prezenței SARS-CoV-2 în populațiile lor, luând în considerare situațiile lor epidemiologice și sociale.
(2) Așa cum s-a anunțat la 11 noiembrie 2020 (2), Comisia intenționează să propună instituirea unei Autorități pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară (HERA), care va consolida capacitatea de pregătire și reacție a Uniunii la amenințările transfrontaliere noi și emergente la adresa sănătății umane. Misiunea HERA va fi de a permite Uniunii și statelor sale membre să aplice rapid cele mai avansate măsuri medicale și de altă natură în cazul unei urgențe sanitare, acoperind întregul lanț valoric de la concepere până la distribuție și utilizare.
(3) În acest an, Comisia lansează mai multe acțiuni pregătitoare care vor pune bazele HERA și vor servi drept model pentru pregătirea pe termen lung a Uniunii pentru situațiile de urgență din domeniul sanitar. La 17 februarie 2021, Comisia a adoptat un plan european de pregătire în domeniul bioapărării denumit „Incubatorul HERA”, care prezintă o propunere de acțiune imediată pentru a pregăti Europa împotriva amenințării tot mai mari reprezentate de variantele virusului SARS-CoV-2 (3).
(4) Noi variante ale virusului evoluează și se răspândesc în Europa și în întreaga lume. Transmisibilitatea mai ridicată și propensiunea acestora de a provoca forme mai grave ale bolii constituie o amenințare la adresa răspunsului nostru împotriva virusului. Prin urmare, este important să se utilizeze toate mijloacele de a detecta aceste variante cât mai curând posibil pentru a furniza răspunsuri adecvate și în timp util.
(5) Unul dintre domeniile de acțiune pe care urmează să se concentreze incubatorul HERA este detectarea rapidă a variantelor actuale și viitoare ale virusului SARS-CoV-2 care prezintă motive de îngrijorare. Experiența statelor membre în acest domeniu a arătat că supravegherea virusului SARS-CoV-2 și a variantelor sale în apele uzate poate oferi o sursă de informații eficace, rapidă și fiabilă privind răspândirea SARS-CoV-2 în rândul populației și că aceasta poate constitui o parte valoroasă a unei supravegheri genomice și epidemiologice intensificate.
(6) Monitorizarea apelor uzate ar trebui considerată drept o abordare complementară și independentă față de strategiile de supraveghere și testare a COVID-19. Așa cum s-a subliniat în Recomandarea Comisiei din 28 octombrie 2020 privind „strategiile de testare vizând COVID-19, inclusiv utilizarea testelor rapide de detecție a unui antigen” (4), existența unor strategii solide de testare și a unor capacități de testare suficiente sunt aspecte esențiale ale pregătirii și răspunsului în fața COVID-19. Fapt subliniat, deopotrivă, în Comunicarea Comisiei din 2 decembrie 2020 privind „Rămânerea în siguranță față de COVID-19 în cursul iernii” (5) și comunicarea din 19 ianuarie 2021 intitulată „Un front comun pentru a învinge COVID-19” (6), testarea rămâne un element esențial pentru monitorizarea, limitarea și atenuarea pandemiei de COVID-19. În consecință, strategiile naționale de testare trebuie să fie actualizate de urgență pentru a lua în considerare noile variante, deoarece acestea sunt esențiale pentru strategiile de control în ceea ce privește pandemia de COVID-19. Supravegherea prezenței virusului SARS-CoV-2 în apele uzate poate furniza informații complementare și independente importante pentru procesul decizional în domeniul sănătății publice în contextul actualei pandemii de COVID-19. Așadar, monitorizarea apelor uzate trebuie să fie inclusă mai sistematic în strategiile naționale de testare în vederea detectării virusului SARS-CoV-2.
(7) La 30 noiembrie 2020, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a organizat o consultare la nivel de experți privind nevoile în materie de sănătate publică legate de supravegherea prezenței virusului SARS-CoV-2 în apele uzate (7), ajungând la concluzia că supravegherea SARS-CoV-2 în apele uzate poate furniza autorităților de sănătate publică informații complementare și independente. Cu toate acestea, nu este vorba de înlocuirea abordărilor și strategiilor existente în materie de testare privind COVID-19. Supravegherea apelor uzate reprezintă un instrument menit să observe tendințe și nu o metodă cu valoare absolută pentru a trage concluzii cu privire la prevalența COVID-19 în rândul populației. Aceasta poate servi unor diferite scopuri în diferite stadii ale unei epidemii.
(8) Mai precis, supravegherea apelor uzate poate fi utilizată în scopuri preventive sau de avertizare timpurie, deoarece detectarea virusului în apele uzate ar trebui interpretată drept un semnal al posibilei (re)apariții a pandemiei. În mod similar, rezultatele care indică absența virusului în apele uzate ar putea indica faptul că populația din zona respectivă poate fi considerată ca prezentând un risc mai scăzut. Analiză a tendințelor rezultatelor este, de asemenea, utilă pentru monitorizarea eficacității măsurilor aplicate pentru a reduce transmiterea virusului. Monitorizarea tendințelor concentrației virale a variantelor de SARS-CoV-2 în apele uzate poate contribui la elaborarea măsurilor de pregătire și răspuns.
(9) Este, prin urmare, esențial ca statele membre să instituie sisteme eficace de supraveghere a apelor uzate, asigurându-se că datele relevante sunt transmise cu promptitudine către autoritățile sanitare competente. Experiența arată că instituirea unui nou sistem de supraveghere a apelor uzate poate fi realizată în maximum șase luni, având în vedere că operatorii de ape uzate sunt obișnuiți să monitorizeze diferiți parametri ai instalațiilor lor.
(10) Ar trebui puse la dispoziție și utilizate în practică metode comune de eșantionare, măsurare și analiză, pentru a se asigura fiabilitatea și comparabilitatea datelor colectate.
(11) De asemenea, este esențial să se sprijine schimbul de cele mai bune practici între statele membre, dar și cu țările terțe care s-ar putea să nu aibă acces cu ușurință la datele provenite din practicile obișnuite de testare. În acest scop, este important ca statele membre să fie încurajate să participe la viitoarea platformă europeană de schimburi de informații.
(12) Dacă este necesar, și pentru a accelera și sprijini desfășurarea activităților menționate în prezenta recomandare, vor fi puse la dispoziție fonduri UE pentru a sprijini activitățile de supraveghere a apelor uzate și pentru a asigura analiza sistematică a prezenței variantelor virusului în apele uzate. Acest lucru va permite statelor membre să accelereze desfășurarea activităților de monitorizare și analiză a apelor uzate, asigurând în același timp o analiză regulată a prezenței virusului SARS-CoV-2 și a variantelor sale în apele uzate.
(13) În timp ce infrastructura de colectare a datelor pentru monitorizarea apelor uzate se concentrează pe supravegherea virusului SARS-CoV-2 în contextul actualei pandemii de sănătate publică, punerea în practică a sistemului și a procedurilor de supraveghere recomandate va avea o valoare adăugată dincolo de supravegherea prezenței virusului SARS-CoV-2. Sistemul va asigura o avertizare timpurie cu privire la viitoare focare posibile de alți agenți patogeni care prezintă motive de îngrijorare sau cu privire la amenințări legate de alți poluanți care încep să prezinte motive de îngrijorare.
(14) În lumina revizuirii în curs a Directivei 91/271/CEE a Consiliului (8), este important să se colecteze informații de la statele membre cu privire la experiența lor în ceea ce privește monitorizarea parametrilor relevanți pentru sănătate în apele lor uzate. Acest lucru ar putea contribui la identificarea parametrilor relevanți pentru sănătate care trebuie monitorizați în mod regulat în apele uzate.
(15) Prezenta recomandare face parte dintr-un set de măsuri legate de COVID-19 adoptate de Comisie, astfel cum s-a anunțat în comunicarea acesteia „O cale comună către o redeschidere sigură și durabilă” din 17 martie 2021. Acțiunile încurajate de prezenta recomandare trebuie concepute în contextul inițiativei UE în sens mai larg și se vor baza pe cele mai bune practici puse în aplicare de statele membre și de țări din întreaga lume. Acestea se bazează, de asemenea, pe constatările unui proiect al Comisiei privind supravegherea apelor uzate (9) și pe rezultatele consultării OMS privind nevoile în materie de sănătate publică legate de supravegherea virusului SARS-CoV-2 în apele uzate (10).