Recitale
(1) În conformitate cu articolul 50 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, Comisia a examinat cererile de înregistrare a denumirilor „Jambon sec de l’Île de Beauté”, „Lonzo de l’Île de Beauté” și „Coppa de l’Île de Beauté” ca indicații geografice protejate (IGP), transmise de autoritățile franceze la 17 august 2018 (dosarele PGI-FR-02426, PGI-FR-02428 și PGI-FR-02430).
(2) Conform articolului 7 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, pentru a fi înregistrată, o denumire trebuie să fi fost utilizată în limbajul comercial sau în limbajul comun.
(3) În temeiul articolului 13 alineatul (1) litera (b) din regulamentul menționat, denumirile înregistrate sunt protejate împotriva oricărei utilizări abuzive, imitări sau evocări, chiar dacă adevărata origine a produselor sau a serviciilor este indicată. Alineatul (3) primul paragraf din articolul menționat precizează că statele membre trebuie să adopte măsurile administrative și juridice corespunzătoare pentru a preveni sau opri utilizarea ilegală a denumirilor de origine protejate și a indicațiilor geografice protejate produse sau comercializate în statul membru respectiv.
(4) Rezultă că o denumire care ar fi contrară protecției acordate prin Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 nu ar putea fi utilizată în limbajul comercial și, prin urmare, nu ar putea fi înregistrată în temeiul regulamentului respectiv.
(5) În cazul de față, este vorba despre cereri de înregistrare a unor denumiri care ar putea evoca denumiri deja înregistrate pentru un produs similar, ceea ce înseamnă că nu pot fi îndeplinite condițiile de eligibilitate pentru înregistrare prevăzute la articolul 7 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.
(6) Mai precis, la 28 mai 2014, denumirile „Jambon sec de Corse”/„Jambon sec de Corse – Prisuttu”, „Lonzo de Corse”/„Lonzo de Corse – Lonzu” și „Coppa de Corse”/„Coppa de Corse – Coppa di Corsica” au fost înregistrate ca denumiri de origine protejate (DOP) prin Regulamentele (UE) nr. 581/2014, 580/2014 și, respectiv, 582/2014.
(7) De atunci, în temeiul articolului 13 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, aceste denumiri beneficiază de o protecție împotriva, printre altele, oricărei utilizări directe sau indirecte a acestor denumiri pentru produse care nu sunt conforme cu caietul de sarcini relevant, precum și împotriva oricărei utilizări abuzive, imitări sau evocări a denumirilor respective.
(8) Cu toate acestea, o perioadă tranzitorie care a expirat la 27 aprilie 2017 a fost acordată prin intermediul regulamentelor menționate anumitor întreprinderi franceze stabilite în Corsica, care utilizează denumirile respective, însă pentru produse cu caracteristici diferite de cele prevăzute în caietul de sarcini; scopul unei astfel de perioade tranzitorii a fost de a permite producătorilor în cauză să se adapteze la cerințele caietului de sarcini, astfel cum au fost aprobate la nivelul UE, sau, în caz contrar, să modifice denumirea comercială utilizată.
(9) Denumirile „Jambon sec de l’Île de Beauté”, „Lonzo de l’Île de Beauté” și „Coppa de l’Île de Beauté”, utilizate în limbajul comercial din 2015, se referă la aceeași arie geografică precum DOP-urile menționate mai sus, și anume insula Corsica. În plus, este bine cunoscut faptul că denumirea „Île de Beauté” reprezintă o perifrază uzuală, care desemnează în mod univoc Corsica în ochii consumatorului francez. Utilizarea sintagmei „Île de Beauté” pentru a desemna insula Corsica este foarte răspândită, mai ales pe site-urile turistice, inclusiv pe cele care nu sunt franceze, și o bibliografie extinsă confirmă faptul că cele două sintagme sunt considerate sinonime în mintea consumatorilor, astfel încât „Île de Beauté” reprezintă o „evocare” a insulei Corsica și viceversa.
(10) Prin urmare, de la 18 iunie 2014, utilizarea denumirilor „Jambon sec de l’Île de Beauté”, „Lonzo de l’Île de Beauté” și „Coppa de l’Île de Beauté” ar constitui o încălcare a protecției acordate DOP-urilor „Jambon sec de Corse”/„Jambon sec de Corse – Prisuttu”, „Lonzo de Corse”/„Lonzo de Corse – Lonzu” și „Coppa de Corse”/„Coppa de Corse – Coppa di Corsica” prin articolul 13 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.
(11) Cererile de înregistrare ca IGP-uri a denumirilor „Jambon sec de l’Île de Beauté”, „Lonzo de l’Île de Beauté” și „Coppa de l’Île de Beauté” au fost transmise Comisiei la 17 august 2018, adică la o dată la care aceste denumiri nu ar fi putut fi utilizate în mod legal.
(12) Comisia a trimis două scrisori autorităților franceze, solicitând clarificări. Scrisorile s-au referit în principal la problema neeligibilității denumirilor în cauză pentru înregistrarea ca IGP-uri.
(13) Autoritățile franceze au răspuns că, în opinia lor, cele două grupe de produse (și anume DOP-urile înregistrate și candidatele pentru înregistrarea ca IGP-uri) sunt în mod clar diferite în ceea ce privește materiile prime (rasele, greutatea carcaselor), descrierile, specificațiile, volumele de producție și prețurile de vânzare.
(14) Din punctul lor de vedere, denumirile sunt suficient de distincte. Modurile de pronunțare a denumirilor respective sunt complet diferite. Acestea nu sunt omonime. Ele se referă la logouri diferite (DOP și IGP). Există cazuri comparabile de denumiri similare care se referă la aceeași arie geografică: denumirile viticole înregistrate „Île de Beauté” (DOP) și „Corse” (IGP), care sunt sinonime și se referă la aceeași arie geografică, și denumirile agricole înregistrate „Aceto balsamico tradizionale di Modena” (DOP) și „Aceto Balsamico di Modena” (IGP), care sunt aproape în întregime omonime.
(15) Având în vedere diferențele dintre produse și denumirile acestora și ținând cont de precedentele menționate anterior, în opinia autorităților franceze, consumatorii ar fi perfect conștienți de diferența de calitate dintre produsul a cărui denumire este înregistrată ca DOP și produsul introdus pe piață sub denumirea „Île de Beauté”, în același mod în care sunt în măsură să facă distincția între un vin DOP „Corse” sau „Vin de Corse” și un vin IGP „Île de Beauté”, precum și între un oțet DOP „Aceto balsamico tradizionale di Modena” și un oțet IGP „Aceto Balsamico di Modena”.
(16) Prin urmare, există „un grad suficient de distinctivitate” între cele trei denumiri care conțin sintagma „Île de Beauté” și cele trei denumiri corespunzătoare înregistrate, care conțin termenul „Corse” și acoperă aceeași zonă geografică.
(17) Comisia deduce din aceasta că, în opinia autorităților franceze, utilizarea denumirilor „Jambon sec de l’Île de Beauté”, „Lonzo de l’Île de Beauté” și „Coppa de l’Île de Beauté” în limbajul comercial și în limbajul comun după înregistrarea DOP-urilor „Jambon sec de Corse”/„Jambon sec de Corse – Prisuttu”, „Lonzo de Corse” / „Lonzo de Corse – Lonzu” și „Coppa de Corse”/„Coppa de Corse – Coppa di Corsica” nu constituie o evocare a DOP-urilor înregistrate menționate.
(18) Comisia constată că autoritățile franceze nu au prezentat studii sau sondaje și nici nu au furnizate alte elemente de probă concrete care să sprijine teza potrivit căreia denumirile „Jambon sec de l’Île de Beauté”, „Lonzo de l’Île de Beauté” și „Coppa de l’Île de Beauté”, utilizate după 18 iunie 2014 în limbajul comercial sau în limbajul comun, nu ar constitui o evocare a DOP-urilor „Jambon sec de Corse”/„Jambon sec de Corse – Prisuttu”, „Lonzo de Corse”/„Lonzo de Corse – Lonzu” și „Coppa de Corse”/„Coppa de Corse – Coppa di Corsica”. Așadar, concluziile invocate cu privire la percepția consumatorilor nu par să fie justificate.
(19) În ceea ce privește în special diferențele de calitate dintre produsele ale căror denumiri fac obiectul cererilor de înregistrare și cele care beneficiază deja de protecție, trebuie remarcat că, pe de-o parte, aceste diferențe, care nu sunt evidențiate deloc prin etichetare, nu sunt, a priori, cunoscute decât de un public deosebit de bine informat și că, pe de altă parte, la nivelul calității obiective, diferențele constau într-o calitate inferioară și într-o legătură mult mai slabă între aria geografică și produsul a cărui denumire este vizată de cererea de înregistrare.
(20) În privința potențialului de evocare a denumirilor „Jambon sec de l’Île de Beauté”, „Lonzo de l’Île de Beauté” și „Coppa de l’Île de Beauté”, trebuie reținut că, deși pronunția este cu siguranță diferită, sinonimia este evidentă, astfel cum s-a arătat mai sus. În consecință, evocarea nu poate fi în niciun caz exclusă, astfel cum reiese din jurisprudența Glen/Scotch Whisky (2), în care se subliniază faptul că o similaritate fonetică nu este o condiție necesară pentru a se identifica o evocare. În cazul de față, proximitatea conceptuală dintre termenul „Corse” și sintagma „Île de Beauté” este dovedită.
(21) A susține că tipurile diferite de indicații geografice (DOP-uri spre deosebire de IGP-uri) demonstrează diferența dintre produse și denumiri („de Corse” pe de-o parte, „de l’Île de Beauté” pe de altă parte) este înșelător. Pentru a se determina existența unei evocări, factorii care trebuie luați în considerare sunt denumirile înregistrate și denumirile utilizate pe piață, însă înainte de o (eventuală) înregistrare ca IGP. Consumatorii nu pot distinge între cele două denumiri pe baza faptului că se referă la două tipuri diferite de indicații geografice (DOP și IGP), deoarece denumirile „Jambon sec de l’Île de Beauté”, „Lonzo de l’Île de Beauté” și „Coppa de l’Île de Beauté” nu sunt, în prezent, IGP-uri și, așadar, nu se referă la un logo de calitate diferit.
(22) Coexistența dintre vinul DOP „Corse/Vin de Corse” și vinul IGP „Île de Beauté” nu este aplicabilă în cazul de față: situația respectivă reflectă, de fapt, o procedură anterioară, fundamental diferită și în prezent perimată, prin care Comisia era notificată cu privire la denumirile naționale aprobate de statele membre, fără a putea să se opună acestora sau chiar fără a beneficia de un drept de control, care în orice caz ar fi fost foarte limitat sau chiar iluzoriu, în absența comunicării caietului de sarcini.
(23) În ceea ce privește coexistența DOP-ului „Aceto balsamico tradizionale di Modena” cu IGP-ul „Aceto Balsamico di Modena”, într-adevăr, acest lucru pare, la prima vedere, să confirme posibilitatea coexistenței dintre două indicații geografice (DOP și IGP) pentru produse din aceeași categorie, având în comun aceiași termeni generali (oțet balsamic) și același termen geografic (Modena). Cu toate acestea, trebuie subliniat că aceste două înregistrări au fost solicitate de Italia în același timp deja din 1994, pentru a consacra recunoașterea unei legitimități paralele și concomitente a două indicații geografice specifice și nu, precum în speță, în scopul unei încercări de a restabili retroactiv utilizarea unei denumiri care a fost inițiată în mod nejustificat de operatori privați de posibilitatea de a utiliza DOP-ul la sfârșitul perioadei de grație care le-a fost acordată de legiuitorul francez și ulterior de legiuitorul european.
(24) Având în vedere cele de mai sus, în măsura în care denumirile „Jambon sec de l’Île de Beauté”, „Lonzo de l’Île de Beauté” și „Coppa de l’Île de Beauté”, propuse pentru înregistrare, au fost utilizate în limbajul comercial sau în limbajul comun cu încălcarea articolului 13 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, cererile de înregistrare ca IGP referitoare la aceste denumiri nu îndeplinesc condițiile de eligibilitate pentru înregistrare, și anume dispozițiile articolul 7 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.
(25) Cererile de înregistrare a denumirilor „Jambon sec de l’Île de Beauté”, „Lonzo de l’Île de Beauté” și „Coppa de l’Île de Beauté” trebuie să fie respinse.
(26) Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului pentru politica în domeniul calității produselor agricole,