Recitale
(1) Decizia (UE) 2019/322 a Băncii Centrale Europene (BCE/2019/4) (3) precizează criteriile de delegare a competențelor decizionale către șefii unităților operative ale Băncii Centrale Europene (BCE) pentru adoptarea deciziilor bazate pe prerogativele naționale. Experiența dobândită în aplicarea deciziei respective a arătat că sunt necesare anumite clarificări și modificări tehnice, în special din motive de consecvență și certitudine în aplicarea criteriilor respective.
(2) Procedura de delegare a competențelor decizionale ar trebui clarificată în ceea ce privește deciziile bazate pe prerogativele naționale în cazul în care șefii de unități operative sunt îngrijorați de interconectarea unei astfel de decizii cu una sau mai multe alte decizii care necesită aprobarea autorității de supraveghere. Acest lucru se poate întâmpla atunci când rezultatul evaluării relevante în scopuri de supraveghere are un impact direct asupra uneia sau mai multora dintre acele alte decizii și, prin urmare, deciziile ar trebui analizate concomitent de către același factor de decizie pentru a evita rezultate contradictorii.
(3) La 24 iunie 2020, Consiliul guvernatorilor a decis stabilirea unei cooperări strânse între BCE și Republica Bulgaria (4), precum și între BCE și Republica Croația (5). Articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 prevede că, pentru a îndeplini anumite atribuții în legătură cu instituțiile de credit cu sediul într-un stat membru a cărui monedă nu este euro, în cazul în care s-a stabilit o cooperare strânsă în conformitate cu articolul respectiv, BCE poate adresa instrucțiuni autorității naționale competente din statul membru relevant. Prin urmare, este oportun să se includă astfel de instrucțiuni printre actele pe care BCE le poate adopta prin delegare către șefii de unități operative în conformitate cu dispozițiile relevante din Decizia (UE) 2019/322 (BCE/2019/4).
(4) În cazul în care complexitatea evaluării o impune, o decizie bazată pe prerogativele naționale nu este adoptată prin intermediul unei decizii delegate, ci este adoptată prin procedura aplicabilă în lipsa unei obiecții. Ar trebui clarificat faptul că, în plus, pot exista cazuri în care caracterul delicat al situației – în ceea ce privește impactul asupra reputației BCE și/sau asupra funcționării mecanismului unic de supraveghere – poate impune adoptarea unei decizii bazate pe prerogativele naționale prin procedura aplicabilă în lipsa unei obiecții și nu prin intermediul unei decizii delegate.
(5) Regulamentul (UE) 2019/876 al Parlamentului European și al Consiliului (6) a introdus posibilitatea ca instituțiile de credit, sub rezerva anumitor condiții, să clasifice drept instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază emisiunile ulterioare ale unei forme de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază pentru care au primit deja permisiune, fără aprobarea specifică a autorităților de supraveghere. În acest sens, este oportun să se permită delegarea deciziilor de aprobare a modificărilor statutelor instituțiilor de credit în legătură cu emiterea unor astfel de instrumente în cazul în care BCE consideră că sunt îndeplinite condițiile aplicabile.
(6) O fuziune sau o scindare a unei entități supravegheate semnificative poate impune modificări ale statutului entității pentru a reflecta situația entității respective ca urmare a fuziunii sau a scindării. În astfel de cazuri, evaluarea prudențială a fuziunii sau a scindării ia în considerare, de asemenea, modificările rezultate ale statutului entității, în pofida faptului că aprobarea modificărilor respective face obiectul unei proceduri separate de supraveghere. Prin urmare, este oportun să se permită delegarea deciziilor de aprobare a modificărilor statutului în cazul în care modificările respective sunt rezultatul unei fuziuni sau al unei scindări.
(7) Prin urmare, Decizia (UE) 2019/322 (BCE/2019/4) ar trebui modificată în mod corespunzător,