Recitale
(1) Începând cu 2020 au fost raportate cazuri de infecții cu virusul SARS-CoV-2 la nurci în anumite state membre și țări terțe și s-a stabilit că pot apărea transmiteri de la oameni la nurci și de la nurci la oameni. În plus, un stat membru a raportat cazuri umane de COVID-19 cauzate de variante de virus SARS-CoV-2 asociate nurcilor.
(2) La 12 noiembrie 2020, Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) a publicat, cu contribuția Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA), o evaluare rapidă a riscurilor privind detectarea noilor variante SARS-CoV-2 legate de nurci (2) (evaluarea rapidă a riscurilor a ECDC).
(3) Evaluarea rapidă a riscurilor a ECDC a concluzionat că nivelul general de risc pentru sănătatea umană determinat de variantele de SARS-CoV-2 asociate nurcilor poate fi stabilit ca variind de la mic pentru populația generală până la foarte mare pentru persoanele vulnerabile din punct de vedere medical cu expunere profesională. Evaluarea rapidă a riscurilor a ECDC a indicat, de asemenea, că sunt necesare investigații suplimentare pentru a evalua dacă variantele de SARS-CoV-2 asociate nurcilor pot avea un impact asupra riscului de reinfectare, pot reduce eficacitatea vaccinurilor sau a beneficiilor tratamentelor.
(4) Pentru a reduce riscul pentru sănătatea publică, evaluarea rapidă a riscurilor a ECDC recomandă ca autoritățile naționale să aibă în vedere punerea în aplicare a unor măsuri care vizează fermele de nurci, lucrătorii din fermele de nurci și comunitățile care intră în contact cu fermele de nurci. Măsurile respective trebuie să vizeze testarea umană, secvențierea și caracterizarea proprietăților antigenice, infecțiozitatea virusului, precum și monitorizarea și supravegherea animalelor în fermele de nurci pentru a preveni răspândirea variantelor SARS-CoV-2 de la animale la oameni.
(5) La 20 ianuarie 2021, Organizația Mondială a Sănătății (OMS), Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OIE) și Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) au publicat o evaluare tripartită comună a riscurilor privind amenințările emergente în ceea ce privește interacțiunea dintre om, animale și ecosisteme, care a abordat problema SARS-CoV-2 la animalele crescute pentru blană (3). Evaluarea riscurilor recomandă ca testarea animalelor pentru SARS-CoV-2 să fie bazată pe riscuri și să fie luată în considerare numai în cadrul răspunsului mai amplu la COVID-19 în cadrul abordării de tip „O singură sănătate”, care să includă un sistem de alertă timpurie și de supraveghere bazat pe definiții de caz la lucrătorii agricoli și la animale, după caz. În conformitate cu evaluarea riscurilor, în cazul focarelor de SARS-CoV-2 care apar în fermele de animale pentru blană, se recomandă secvențierea virusurilor apărute la oameni și nurci, inclusiv analiza filogenetică și compararea secvențelor genetice, pentru a înțelege direcția infecției (și anume, de la animal la animal, de la animal la om, de la om la animal sau de la om la om) și pentru a identifica și a evalua eventualele mutații apărute.
(6) La 18 februarie 2021, EFSA, cu contribuția ECDC, a publicat raportul științific privind monitorizarea infecției cu SARS-CoV-2 la mustelide (4) (raportul EFSA). Raportul EFSA indică faptul că SARS-CoV-2 se răspândește foarte eficient în fermele de nurci odată introdus, prin contact direct și indirect. Este probabil că SARS-CoV-2 a fost introdus în ferme prin intermediul oamenilor infectați. Raportul EFSA concluzionează că supravegherea lucrătorilor în fermele de nurci reprezintă un pas important care permite detectarea timpurie a infecțiilor. Conform raportului EFSA, câinii enot (Nyctereutes procyonoides) sunt, de asemenea, susceptibili la SARS-CoV-2.
(7) Raportul EFSA recomandă ca toate fermele de nurci care nu sunt încă infectate să fie considerate ca fiind expuse riscului de infecție, deoarece boala umană este larg răspândită și, prin urmare, obiectivul de monitorizare ales ar trebui să fie depistarea timpurie.
(8) În conformitate cu raportul EFSA, unul dintre obiectivele de monitorizare trebuie să fie monitorizarea evoluției virusului SARS-CoV-2. Analiza genetică este importantă pentru a caracteriza virusul SARS-CoV-2, pentru a detecta posibilele mutații ale virusului și pentru a identifica originea și sursa virusului. Detectarea posibilelor mutații ale virusului este deosebit de importantă pentru sănătatea publică, în vederea identificării timpurii a unor noi variante de virusuri care pot avea un impact asupra diagnosticării, transmiterii, gravității sau eficacității vaccinului.
(9) Câinii enot în captivitate și sălbatici ar trebui considerați susceptibili de a fi infectați cu SARS-CoV-2. În Ghidul privind lucrul cu animale de fermă din speciile susceptibile la infecția cu SARS-CoV-2 (5), OIE a solicitat țărilor să monitorizeze animalele susceptibile la infecția cu SARS-CoV-2, cum ar fi nurcile și câinii enot, precum și oamenii aflați în contact strâns cu acestea, adoptând o abordare de tip „O singură sănătate”. Comisia trebuie să instituie programe de monitorizare privind zoonozele pentru a stabili norme detaliate de monitorizare a acestui agent zoonotic specific, deoarece Directiva 2003/99/CE prevede o astfel de monitorizare în vederea colectării de date coordonate, a facilitării compilării și comparării datelor și a unei mai bune identificări a riscurilor, permițând astfel luarea de măsuri suplimentare, după caz. Considerentele directivei respective menționează că zoonozele transmise prin alte surse decât alimentele, în special de la populațiile de animale sălbatice și de animale de companie, reprezintă un motiv de îngrijorare. În plus, acestea menționează că colectarea datelor privind prezența zoonozelor și a agenților zoonotici la animale, în produse alimentare, în hrana pentru animale și la oameni este necesară pentru a determina tendințele și sursele zoonozelor. În considerentele respective se menționează, de asemenea, că trebuie să se acorde prioritate zoonozelor care prezintă cel mai mare risc pentru sănătatea umană, dar că sistemele de monitorizare trebuie, de asemenea, să faciliteze depistarea bolilor zoonotice emergente sau nou apărute și a noilor tulpini de organisme zoonotice.
(10) Pentru a permite o evaluare suplimentară a riscurilor în cadrul abordării „O singură sănătate” și pentru a identifica și a fundamenta opțiunile posibile de gestionare a riscurilor care decurg din circulația variantelor de SARS-CoV-2 asociate nurcilor la animale din familia Mustelidae și la câinii enot, este necesar să se stabilească fără întârziere un sistem de raportare și monitorizare eficace și armonizat, care să permită colectarea și schimbul tuturor informațiilor relevante.
(11) Pentru a facilita punerea în aplicare și concentrarea resurselor asupra grupurilor cu risc mai ridicat, sistemul de monitorizare prevăzut în prezentul act ar trebui să acopere toate speciile de Mustelidae și de câini enot în captivitate, dar să acorde prioritate unităților cu peste 500 de animale de reproducție adulte pentru activități de monitorizare activă și, prin urmare, în anexa II la prezentul act trebuie stabilite norme privind prelevarea de probe și testarea pentru SARS-CoV-2 a animalelor din respectivele unități prioritare. În paralel, trebuie asigurată monitorizarea pasivă a tuturor speciilor de Mustelidae și a câinilor enot în captivitate și sălbatici, pentru a se asigura investigarea situațiilor specifice și, în consecință, în anexa III la prezentul act trebuie stabilite norme privind un program de prelevare de probe pentru monitorizarea pasivă a tuturor acestor animale în captivitate sau sălbatice.
(12) Având în vedere necesitatea urgentă de a evalua în continuare riscul determinat de situația epidemiologică din Uniune în ceea ce privește apariția SARS-CoV-2 la nurci și la alte animale din familia Mustelidae și la câinii enot și de a evalua viabilitatea măsurilor, este necesar ca statele membre să aloce resursele necesare pentru înființarea unui sistem de monitorizare și să transmită Comisiei rapoarte regulate privind apariția infecției respective la animalele în captivitate sau sălbatice din familia Mustelidae și la câinii enot. Articolul 3 din Directiva 2003/99/CE prevede publicarea datelor de către statele membre. Pentru a asigura o comunicare adecvată a riscurilor în cadrul Uniunii, Comisia ar trebui să publice pe site-ul său, cu titlu informativ, un rezumat al informațiilor colectate în ceea ce privește SARS-CoV-2, având în vedere importanța comunicării riscurilor pentru virusul respectiv.
(13) Pentru a permite raportarea structurată a cazurilor de SARS-CoV-2 la nurci și la alte animale din familia Mustelidae și la câinii enot, prezenta decizie trebuie să stabilească modelul de raport, cerințele minime de informare și formatul datelor în funcție de focar și de speciile susceptibile la virusul SARS-CoV-2. Acest model de raport trebuie utilizat în scopul raportării acestui virus.
(14) Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/2183 a Comisiei (6) stabilește norme privind anumite măsuri de protecție în relație cu raportarea infecțiilor cu SARS-CoV-2 la nurci și la alte animale din familia Mustelidae și la câinii enot și se aplică până la 20 aprilie 2021. Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/2183 se bazează pe articolul 9 alineatul (4) din Directiva 89/662/CEE a Consiliului (7) și pe articolul 10 alineatul (4) din Directiva 90/425/CEE a Consiliului (8). Măsurile prevăzute în respectiva decizie de punere în aplicare s-au dovedit a fi eficace, iar prezenta decizie trebuie să prevadă măsuri similare.
(15) Este urgent să se colecteze datele necesare pentru evaluarea în continuare a riscurilor pentru sănătatea umană, pentru a permite avertizarea timpurie cu privire la apariția SARS-CoV-2 la nurci și alte animale din familia Mustelidae și la câinii enot, precum și pentru monitorizarea evoluției virusului.
(16) În scopul monitorizării bolilor, principiile generale pentru calcularea dimensiunii eșantionului stabilite în Codul sanitar pentru animale terestre al OIE (9) se referă la necesitatea de a calcula dimensiunea eșantionului pe baza unor factori precum dimensiunea populației, conceperea sondajului, prevalența preconizată și posibila grupare, nivelul de încredere dorit și efectuarea testelor utilizate. Raportul EFSA identifică procentajele specifice de prevalență estimată pentru SARS-CoV-2 necesare pentru a obține o rată de încredere dată, care sunt utilizate pentru a stabili prevalența estimată descrisă în anexa II. Aceste niveluri ale prevalenței estimate și ale ratei de încredere afectează în mod direct, împreună cu alți factori, dimensiunea estimată a eșantionului. Aceste principii trebuie să fie luate în considerare în cadrul programului de prelevare de probe stabilit în prezenta decizie.
(17) Având în vedere situația epidemiologică actuală privind SARS-CoV-2 la nurci și la alte animale din familia Mustelidae, prezenta decizie trebuie să se aplice până la 31 martie 2022. În cazul în care situația epidemiologică se modifică, durata perioadei de aplicare a prezentei decizii va fi reexaminată de către Comisie.
(18) Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/2183 trebuie abrogată și înlocuită cu prezenta decizie.
(19) Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,