Începe proba gratuită

Decizie 2021/257 · CELEX 32021D0257

Decizia (PESC) 2021/257 a Consiliului din 18 februarie 2021 în sprijinul Planului de acțiune de la Oslo pentru punerea în aplicare a Convenției din 1997 privind interzicerea utilizării, stocării, producerii și transferului de mine antipersonal și distrugerea acestora

Data act
18.02.2021
Intrare in vigoare
18.02.2021
Jurnalul Oficial UE
oj:JOL_2021_058_R_0008
Status
In vigoare
ajutor pentru victimele dezastrelor armă antipersonal controlul armamentelor convenție internațională deținere de arme distrugerea armelor luptă împotriva minelor neproliferarea armelor program de acțiune

Recitale

(1) Uniunea ar trebui să depună eforturi pentru a obține un nivel ridicat de cooperare în toate domeniile relațiilor internaționale, printre altele pentru menținerea păcii, prevenirea conflictelor și consolidarea securității internaționale, în conformitate cu obiectivele și principiile Cartei Organizației Națiunilor Unite.

(2) La 12 decembrie 2003, Consiliul European a adoptat o Strategie europeană de securitate care identifică provocările și amenințările la nivel mondial și promovează instaurarea unei ordini internaționale bazate pe norme, întemeiate pe un multilateralism eficace și pe instituții internaționale funcționale.

(3) Convenția privind interzicerea utilizării, stocării, producerii și transferului de mine antipersonal și distrugerea acestora (denumită în continuare „convenția”) a intrat în vigoare la 1 martie 1999. Aceasta constituie singurul instrument internațional cuprinzător care oferă un răspuns global destinat să pună capăt suferinței și vătămărilor provocate de minele antipersonal, inclusiv prin interzicerea utilizării, stocării, producerii, comercializării și transferului acestora și asigurând distrugerea acestora, precum și asistența pentru victime. Începând cu 1 iunie 2013, toate statele membre sunt părți la convenție.

(4) La 23 iunie 2008, Consiliul a adoptat Acțiunea comună 2008/487/PESC (1) în sprijinul universalizării și al punerii în aplicare a convenției.

(5) La 3 decembrie 2009, în cadrul celei de a doua conferințe de revizuire a convenției, statele părți la convenție (denumite în continuare „statele părți”) au adoptat Planul de acțiune de la Cartagena 2010-2014 privind universalizarea și punerea în aplicare a tuturor aspectelor convenției. În cadrul celei de a zecea reuniuni a statelor părți din 2010, statele părți au adoptat Directiva statelor părți către Unitatea de sprijin pentru punerea în aplicare, prin care acestea au convenit ca Unitatea de sprijin pentru punerea în aplicare a convenției (ISU) să ofere consiliere și sprijin tehnic statelor părți cu privire la universalizarea și punerea în aplicare a convenției, să faciliteze comunicarea în rândul statelor părți și să promoveze comunicarea și schimbul de informații cu privire la convenție atât în direcția statelor care nu sunt părți la convenție, cât și a publicului. La cea de a paisprezecea reuniune a statelor păți, în 2015, statele părți au adoptat o decizie privind consolidarea guvernanței și transparenței financiare în cadrul ISU, stabilind condițiile în care ISU poate să întreprindă activități sau proiecte care nu figurează în bugetul său anual, inclusiv la invitația statelor părți sau a statelor care nu sunt părți la convenție.

(6) La 13 noiembrie 2012, Consiliul a adoptat Decizia 2012/700/PESC (2) în sprijinul punerii în aplicare a Planului de acțiune de la Cartagena 2010-2014.

(7) La 27 iunie 2014, în cadrul celei de a treia conferințe de revizuire a convenției, statele părți au adoptat Planul de acțiune de la Maputo 2014-2019, care a avut drept obiectiv realizarea de progrese semnificative și durabile în ceea ce privește punerea în aplicare a convenției în perioada 2014-2019 și au făcut o declarație comună prin care și-au afirmat intenția de a îndeplini obiectivele convenției în cea mai mare măsură cu putință până în 2025.

(8) În concluziile sale din 16 și 17 iunie 2014 privind cea de a treia conferință de revizuire a convenției, Consiliul a reamintit faptul că Uniunea este unită în urmărirea obiectivelor convenției și că Uniunea și statele sale membre au o tradiție îndelungată în materie de sprijin pentru deminare și pentru distrugerea stocurilor de mine antipersonal, precum și de acordare de asistență victimelor minelor antipersonal. Concluziile respective au reafirmat sprijinul de neclintit al Uniunii pentru statele părți în punerea în aplicare deplină și eficace a convenției, precum și angajamentul UE de a promova universalizarea acesteia, de a asigura resursele necesare pentru a finanța acțiunile de luptă împotriva minelor și de a furniza asistență concretă și durabilă victimelor minelor antipersonal, familiilor și comunităților acestora.

(9) La 4 august 2017, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2017/1428 (3) în sprijinul punerii în aplicare a Planului de acțiune de la Maputo 2014-2019.

(10) La 25 iunie 2019, Consiliul a adoptat concluziile privind o poziție a UE referitoare la consolidarea interdicției împotriva minelor antipersonal în perspectiva celei de a patra Conferințe de revizuire a Convenției privind interzicerea minelor antipersonal care urma să aibă loc în perioada 25-29 noiembrie 2019 la Oslo. Consiliul a considerat că, la douăzeci de ani de la intrarea sa în vigoare, convenția a devenit o poveste de succes a diplomației în materie de dezarmare și un exemplu pentru ceea ce susține Uniunea: o ordine internațională bazată pe norme, care se întemeiază pe respectarea drepturilor omului și a dreptului internațional umanitar. Cu toate acestea, Consiliul a recunoscut faptul că obiectivele convenției nu au fost încă îndeplinite în totalitate.

(11) În cadrul celei de a patra conferințe de revizuire a convenției, care s-a desfășurat la Oslo în 2019, statele părți au adoptat Planul de acțiune de la Oslo 2020-2024. Planul de acțiune de la Oslo 2020-2024 prezintă în detaliu acțiunile pe care statele părți ar trebui să le întreprindă în perioada 2020-2024 pentru a sprijini punerea în aplicare a convenției, pe baza rezultatelor obținute în cadrul planurilor de acțiune anterioare. În cadrul mandatului său, ISU sprijină statele părți în îndeplinirea obligațiilor care le revin în temeiul convenției și a angajamentelor asumate în cadrul Planului de acțiune de la Oslo 2020-2024,

Articolul 1

(1) Pentru a contribui la securitatea umană prin sprijinirea punerii în aplicare a Planului de acțiune de la Oslo 2020-2024 (denumit în continuare „Planul de acțiune de la Oslo”), adoptat de statele părți în cadrul celei de a patra conferințe de revizuire a Convenției din 1997 privind interzicerea utilizării, stocării, producerii și transferului de mine antipersonal și distrugerea acestora (denumită în continuare „convenția”), în cadrul Strategiei europene de securitate și în conformitate cu deciziile relevante ale comunității internaționale, Uniunea urmărește următoarele obiective: (a) să sprijine eforturile statelor părți de a pune în aplicare aspectele legate de examinare și de deminare, de educația privind riscurile pe care le prezintă minele și de reducere a acestor riscuri din cadrul Planului de acțiune de la Oslo; (b) să sprijine eforturile statelor părți de a implementa aspectele legate de asistența pentru victime din cadrul Planului de acțiune de la Oslo; (c) să promoveze universalizarea convenției și normele împotriva oricărei utilizări, stocări, produceri și oricărui transfer de mine antipersonal și privind distrugerea acestora; (d) să sprijine eforturile statelor părți care păstrează mine antipersonal în scopuri permise pentru a spori capacitățile de raportare, pentru a asigura faptul că numărul acestor mine păstrate nu depășește numărul minim absolut necesar și pentru a explora alternative la minele antipersonal active în scopul formării și al cercetării, dacă este posibil; (e) să demonstreze angajamentul permanent al Uniunii și al statelor sale membre față de convenție și hotărârea lor de a coopera cu statele părți care au nevoie de sprijin în îndeplinirea angajamentelor lor în temeiul convenției și de a spori asistența față de acestea, consolidând astfel rolul de lider al Uniunii în urmărirea viziunii convenției în ceea ce privește o încetare definitivă a suferințelor și a vătămărilor provocate de minele antipersonal. (2) Obiectivele menționate la alineatul (1) sunt urmărite în așa fel încât să consolideze tradiția convenției de parteneriat și colaborare între state, organizații neguvernamentale și de altă natură, inclusiv reprezentanți ai comunităților afectate de mine. Toate acțiunile asigură o abordare incluzivă la toate nivelurile. (3) Pentru realizarea obiectivelor menționate la alineatul (1), Uniunea sprijină următoarele proiecte: (a) acordarea de sprijin pentru punerea în aplicare a articolului 5 din convenție, pentru cooperarea internațională și asistența internațională, precum și pentru transparență și schimbul de informații; (b) acordarea de sprijin pentru implementarea asistenței pentru victime, pentru cooperarea internațională și asistența internațională, pentru transparență și schimbul de informații; (c) acordarea de sprijin pentru eforturile de universalizare și pentru promovarea normelor convenției; (d) acordarea de sprijin pentru alternative la utilizarea minelor antipersonal active în scopul formării și pentru o cooperare și o asistență sporite; (e) demonstrarea angajamentului Uniunii și al statelor sale membre și asigurarea vizibilității acestora, în special prin ședințe de informare anuale pentru a face cunoscute activitățile prevăzute în prezenta decizie și rezultatele acestora și prin organizarea unui eveniment de încheiere, subliniind astfel contribuția Uniunii la punerea în aplicare a convenției. (4) O descriere detaliată a măsurilor care urmează să fie luate pentru a atinge obiectivele de la alineatul (1) figurează în anexă.

Articolul 2

(1) Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate („Înaltul Reprezentant”) răspunde de punerea în aplicare a prezentei decizii. (2) Punerea în aplicare tehnică a proiectelor menționate la articolul 1 alineatul (3) este încredințată ISU, reprezentată de Centrul internațional pentru deminare umanitară din Geneva (GICHD). (3) ISU pune în aplicare proiectele menționate la articolul 1 alineatul (3) sub responsabilitatea Înaltului Reprezentant. În acest scop, Înaltul Reprezentant încheie acordurile necesare cu GICHD.

Articolul 3

(1) Valoarea de referință financiară pentru punerea în aplicare a proiectelor menționate la articolul 1 alineatul (3) este de 2 658 139 EUR. (2) Cheltuielile finanțate din suma prevăzută la alineatul (1) se gestionează în conformitate cu procedurile și normele aplicabile bugetului general al Uniunii. (3) Comisia supraveghează gestionarea corectă a cheltuielilor finanțate din suma prevăzută la alineatul (1). În acest scop, aceasta încheie un acord de finanțare cu GICHD, care prevede obligația ISU de a asigura contribuției Uniunii o identificare și o vizibilitate corespunzătoare importanței acesteia. (4) Comisia depune eforturi în vederea încheierii acordului de finanțare menționat la alineatul (3) în cel mai scurt timp după intrarea în vigoare a prezentei decizii. Comisia informează Consiliul cu privire la orice dificultate survenită în decursul acestui proces și cu privire la data încheierii acordului de finanțare. (5) ISU pune în aplicare proiectele menționate la articolul 1 alineatul (3) în conformitate cu decizia privind consolidarea guvernanței și transparenței financiare în cadrul ISU, adoptată în 2015 la cea de a paisprezecea reuniune a statelor părți. Printre alte rapoarte, ISU furnizează rapoarte descriptive și trimestriale, precum și un cadru logic și o matrice a activităților astfel cum sunt prevăzute în anexă.

Articolul 4

Înaltul Reprezentant raportează Consiliului cu privire la punerea în aplicare a prezentei decizii pe baza unor rapoarte periodice pregătite de ISU. Rapoartele respective stau la baza evaluării de către Consiliu. Comisia furnizează informații privind aspectele financiare ale punerii în aplicare a prezentei decizii.

Articolul 5

(1) Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării. (2) Prezenta decizie expiră după 48 de luni de la data încheierii acordului de finanțare menționat la articolul 3 alineatul (3) sau după șase luni de la data adoptării sale în cazul în care niciun acord de finanțare nu a fost încheiat în intervalul respectiv.

Disponibil în Regra PRO

Încearcă gratuit toate instrumentele, 30 de zile

Creează-ți cont și deblochează , împreună cu toate funcțiile profesionale pentru cercetare juridică.

  • Versiunile istorice ale actelor
  • Fișa actului și legături legislative
  • Căutare rapidă în fiecare act
  • Workspace juridic într-un singur loc

Ai acces gratuit timp de 30 de zile, ca să vezi cum se potrivește Regra în activitatea ta.