Recitale
(1) Uniunea ar trebui să întreprindă eforturi pentru a obține un nivel ridicat de cooperare în toate domeniile relațiilor internaționale, între altele pentru menținerea păcii, prevenirea conflictelor și consolidarea securității internaționale, în conformitate cu obiectivele și principiile Cartei Organizației Națiunilor Unite.
(2) La 12 decembrie 2003, Consiliul European a adoptat o Strategie europeană de securitate care identifica provocările și amenințările la nivel mondial și solicita instaurarea unei ordini internaționale guvernate de lege, bazate pe un multilateralism eficace și pe instituții internaționale funcționale.
(3) Strategia europeană de securitate recunoaște Carta Organizației Națiunilor Unite ca fiind cadrul fundamental pentru relațiile internaționale și susține consolidarea Organizației Națiunilor Unite (ONU) și înzestrarea acesteia cu mijloacele necesare pentru a-și îndeplini responsabilitățile și pentru a acționa în mod eficace.
(4) Rezoluția 51/45 a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite din 10 decembrie 1996 îndeamnă toate statele să acționeze ferm în vederea încheierii unui acord internațional eficient, cu caracter juridic obligatoriu, care să interzică utilizarea, stocarea, producerea și transferul minelor antipersonal.
(5) Convenția privind interzicerea utilizării, stocării, producerii și transferului de mine antipersonal și distrugerea acestora (denumită în continuare „convenția”) a fost deschisă spre semnare la 3 decembrie 1997 și a intrat în vigoare la 1 martie 1999. Aceasta constituie singurul instrument internațional cuprinzător care tratează toate aspectele legate de minele antipersonal, inclusiv utilizarea, stocarea, producerea, comercializarea, deminarea și asistența acordată victimelor.
(6) La 23 iunie 2008, Consiliul a adoptat Acțiunea comună 2008/487/PESC (1) în sprijinul universalizării și al punerii în aplicare a convenției. La 1 octombrie 2012, 160 de state își exprimaseră consimțământul de a-și asuma obligații în temeiul convenției.
(7) La 3 decembrie 2009, statele părți la convenție au adoptat Planul de acțiune 2010-2014 de la Cartagena (denumit în continuare „Planul de acțiune de la Cartagena”) privind universalizarea și punerea în aplicare a convenției în toate aspectele sale. Acestea au recunoscut și au încurajat în continuare participarea și contribuția depline la punerea în aplicare a convenției ale Campaniei internaționale pentru interzicerea minelor terestre (ICBL), ale Comitetului Internațional al Crucii Roșii (CICR), ale societăților naționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie, ale federației internaționale a societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie (FISCR), ale ONU, ale Centrului internațional pentru deminare umanitară din Geneva (GICHD), ale organizațiilor internaționale și regionale, ale supraviețuitorilor minelor și ale organizațiile lor, precum și ale altor organizații ale societății civile, după cum se prevede în acțiunea 62 din Planul de acțiune de la Cartagena.
(8) La 3 decembrie 2010, statele părți la convenție au adoptat „Directiva statelor părți către Unitatea de sprijin pentru punere în aplicare (ISU)”, prin care statele părți au convenit ca ISU să ofere consiliere și sprijin tehnic statelor părți cu privire la punerea în aplicare și la universalizarea convenției, să faciliteze comunicarea în rândul statelor părți și să promoveze comunicarea și informarea cu privire la convenție atât în direcția statelor care nu sunt părți la convenție, cât și a publicului. ISU a fost însărcinată să asigure legătura și coordonarea corespunzătoare cu organizațiile internaționale relevante care participă la lucrările convenției, inclusiv ICBL, CICR, FISCR, ONU și GICHD.
(9) La 2 decembrie 2011, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat Rezoluția 66/29 referitoare la punerea în aplicare a Convenției privind interzicerea utilizării, stocării, producerii și transferului de mine antipersonal și distrugerea acestora. Adunarea Generală a reamintit că, în cadrul celei de a doua conferințe de revizuire a convenției, comunitatea internațională a examinat punerea în aplicare a convenției și că statele părți la convenție au adoptat Planul de acțiune de la Cartagena, subliniind importanța punerii în aplicare depline și efective a convenției, precum și respectarea acesteia, inclusiv prin punerea în aplicare a Planului de acțiune de la Cartagena. Statele părți la convenție au invitat toate statele care nu o făcuseră deja să ratifice sau să adere la convenție și au îndemnat toate statele să rămână preocupate de această chestiune la cel mai înalt nivel politic și să promoveze respectarea convenției prin contacte bilaterale, subregionale, regionale și multilaterale, activități de informare, seminarii și prin alte mijloace.
(10) În 2012 și 2013 vor avea loc reuniuni ale statelor părți la convenție. Comunitatea internațională se va reuni apoi în 2014 pentru cea de a treia conferință de revizuire a convenției pentru a evalua progresele înregistrate în punerea în aplicare a Planului de acțiune de la Cartagena. Până atunci, se așteaptă ca punerea în aplicare a Planului de acțiune de la Cartagena să aducă o contribuție substanțială la progresele destinate să pună capăt suferinței și vătămărilor provocate de minele antipersonal,