Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/31 a Comisiei din 13 ianuarie 2021 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) 2018/1862 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește standardele minime de calitate a datelor și specificațiile tehnice pentru introducerea fotografiilor, a profilurilor ADN și a datelor dactiloscopice în Sistemul de informații Schengen (SIS) în domeniul cooperării polițienești și al cooperării judiciare în materie penală și de abrogare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2016/1345 a Comisiei [notificată cu numărul C(2020) 9228]

(1) În domeniul cooperării polițienești și al cooperării judiciare în materie penală, Sistemul de informații Schengen („SIS”) conține semnalări privind persoane și obiecte căutate de către autoritățile naționale competente în scopul asigurării unui nivel ridicat de securitate în spațiul de libertate, securitate și justiție.

(2) În temeiul articolului 20 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2018/1862, categoriile de date care pot fi introduse în SIS într-o semnalare privind o persoană includ fotografii, imagini faciale, profiluri ADN și date dactiloscopice (acestea din urmă incluzând atât amprente digitale, cât și amprente palmare). În temeiul articolului 22 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/1862, aceste date ar trebui introduse în SIS, dacă sunt disponibile.

(3) La articolul 42 alineatele (1) și (3) din Regulamentul (UE) 2018/1862 se prevede că fotografiile, imaginile faciale, profilurile ADN și datele dactiloscopice introduse într-o semnalare în SIS fac obiectul unei verificări a calității pentru a evalua dacă au fost îndeplinite standardele minime de calitate a datelor și specificațiile tehnice.

(4) Este necesar să se stabilească măsuri de punere în aplicare care să detalieze standardele minime de calitate a datelor și specificațiile tehnice pentru introducerea și stocarea acestor date în SIS.

(5) În temeiul articolului 43 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2018/1862, este permisă căutarea în datele dactiloscopice stocate în SIS prin utilizarea unor seturi complete sau incomplete de amprente digitale sau de amprente palmare descoperite la locul comiterii unor infracțiuni grave sau a unor infracțiuni de terorism dacă se poate stabili cu un grad ridicat de probabilitate că respectivele seturi de amprente aparțin autorului infracțiunii sau al actului terorist și cu condiția să se efectueze simultan o căutare în bazele de date dactiloscopice naționale relevante ale statelor membre. În plus, în temeiul articolului 40 din Regulamentul (UE) 2018/1862, statele membre pot introduce în SIS semnalări referitoare la persoane necunoscute căutate care conțin numai date dactiloscopice descoperite la locul comiterii unor infracțiuni grave sau a unor infracțiuni de terorism. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită stabilirii unor standarde de calitate aplicabile transmiterii acestor date dactiloscopice în SIS.

(6) Specificațiile ar trebui să stabilească doar nivelul de calitate necesar pentru introducerea și stocarea în SIS de fotografii care vor fi utilizate pentru a confirma identitatea unei persoane în conformitate cu articolul 43 alineatul (1) din regulamentul menționat. Nivelul de calitate necesar pentru introducerea și stocarea în SIS de fotografii care vor fi utilizate pentru a confirma identitatea unei persoane în temeiul articolului 43 alineatul (4) ar trebui stabilit într-o etapă ulterioară, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul menționat. În consultare cu Grupul consultativ privind SIS II, eu-LISA ar trebui să dezvolte și să documenteze detaliile tehnice ale standardelor și specificațiilor stabilite în prezenta decizie în Documentul de control al interfeței SIS și în Specificațiile tehnice detaliate. Statele membre, Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol), Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală („Eurojust”) și Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă ar trebui să își dezvolte sistemele în conformitate cu specificațiile prevăzute în aceste documente.

(7) În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Danemarca nu a participat la adoptarea Regulamentului (UE) 2018/1862, nu are obligații în temeiul acestuia și nu face obiectul aplicării sale. Cu toate acestea, având în vedere faptul că Regulamentul (UE) 2018/1862 se întemeiază pe acquis-ul Schengen, Danemarca, în conformitate cu articolul 4 din protocolul respectiv, a notificat la data de 26 aprilie 2019 decizia sa de a transpune Regulamentul (UE) 2018/1862 în legislația sa națională. Prin urmare, Danemarca are obligația, în temeiul dreptului internațional, să pună în aplicare prezenta decizie.

(8) Irlanda participă la prezenta decizie, în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) din Protocolul nr. 19 privind acquis-ul Schengen integrat în cadrul Uniunii Europene, anexat la TUE și la TFUE, și cu articolul 6 alineatul (2) din Decizia 2002/192/CE a Consiliului (2).

(9) În ceea ce privește Islanda și Norvegia, prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în înțelesul Acordului încheiat de Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei privind asocierea acestora din urmă la implementarea, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (3), care se află sub incidența articolului 1 punctul G din Decizia 1999/437/CE a Consiliului (4).

(10) În ceea ce privește Elveția, prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în înțelesul Acordului între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (5), care se află sub incidența articolului 1 punctul G din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2008/149/JAI a Consiliului (6).

(11) În ceea ce privește Liechtensteinul, prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în înțelesul Protocolului între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein privind aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în practică, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (7), care se află sub incidența articolului 1 punctul G din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2011/349/UE a Consiliului (8).

(12) În ceea ce privește Bulgaria și România, prezenta decizie constituie un act care se întemeiază pe acquis-ul Schengen sau care se raportează la acesta în înțelesul articolului 4 alineatul (2) din Actul de aderare din 2005 și ar trebui coroborat cu Deciziile 2010/365/UE (9) și (UE) 2018/934 ale Consiliului (10).

(13) În ceea ce privește Croația, prezenta decizie constituie un act care se întemeiază pe acquis-ul Schengen sau care se raportează la acesta în înțelesul articolului 4 alineatul (2) din Actul de aderare din 2011 și ar trebui coroborat cu Decizia (UE) 2017/733 a Consiliului (11).

(14) În ceea ce privește Cipru, prezenta decizie constituie un act care se întemeiază pe acquis-ul Schengen sau care se raportează la acesta în înțelesul articolului 3 alineatul (2) din Actul de aderare din 2003.

(15) Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a fost consultată în conformitate cu articolul 42 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului (12) și a emis un aviz la 26 august 2020.

(16) Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului SIS-SIRENE pentru poliție,