Recitale
(1) Sistemul de informații Schengen de a doua generație (SIS II) a început să funcționeze la 9 aprilie 2013, dată la care Regulamentul (CE) nr. 1987/2006 și Decizia 2007/533/JAI au devenit aplicabile.
(2) SIS II permite autorităților competente, precum poliția și polițiștii de frontieră, să introducă și să consulte semnalări privind anumite categorii de persoane căutate sau dispărute și de obiecte. În cazul semnalărilor referitoare la persoane, setul minim de date constă în nume, sex, o trimitere la decizia care a dus la emiterea semnalării și acțiunea care trebuie întreprinsă. În plus, se adaugă fotografii și amprente digitale, în cazul în care sunt disponibile.
(3) SIS II permite stocarea și prelucrarea amprentelor digitale cu scopul de a confirma identitatea persoanelor localizate în urma unei căutări alfanumerice. În plus, includerea unui sistem automat de identificare a amprentelor digitale (Automated Fingerprint Identification System – AFIS) în SIS II ar trebui să permită identificarea persoanelor pe baza amprentelor lor digitale.
(4) Calitatea, exactitatea și caracterul complet al înregistrărilor de amprente digitale constituie factori esențiali pentru a permite SIS II să își valorifice potențialul cu succes și pe deplin. Dat fiind că înregistrările de amprente digitale sunt introduse și prelucrate la o scară din ce în ce mai largă în SIS II, în cadrul căruia urmează să fie integrat un sistem AFIS, este necesar să se definească standardele minime de calitate a datelor pentru înregistrările de amprente digitale utilizate pentru identificarea și verificarea biometrică.
(5) Ar trebui să se elaboreze specificații suplimentare într-o etapă ulterioară, odată ce vor fi definite specificațiile tehnice detaliate ale viitorului sistem automat de identificare a amprentelor digitale (AFIS).
(6) Formatul de introducere a amprentelor digitale în SIS II, care ar trebui să se bazeze pe un standard elaborat de Institutul Național pentru Standarde și Tehnologie al SUA (National Institute of Standards and Technology), nu face parte din prezenta decizie. Acest format ar trebui definit în documentul de control al interfeței.
(7) Regulamentul (CE) nr. 1987/2006 și Decizia 2007/533/JAI stabilesc dispoziții privind protecția datelor cu caracter personal și securitatea datelor din SIS II, care se aplică în egală măsură prelucrării amprentelor digitale în cadrul SIS II. În special, orice prelucrare a amprentelor este limitată la operațiunea de prelucrare autorizată în temeiul articolului 22 litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 1987/2006 și al articolului 22 litera (c) din Decizia 2007/533/JAI. De asemenea, prelucrarea amprentelor digitale în cadrul SIS II trebuie să respecte dispozițiile naționale aplicabile privind protecția datelor prin care sunt puse în aplicare Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului (3), care va fi înlocuită de Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului (4), și Decizia-cadru 2008/977/JAI a Consiliului (5), care va fi înlocuită de Directiva (UE) 2016/680 a Parlamentului European și a Consiliului (6).
(8) Dat fiind că Regulamentul (CE) nr. 1987/2006 se întemeiază pe acquis-ul Schengen, Danemarca, în conformitate cu articolul 5 din Protocolul privind poziția Danemarcei anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul de instituire a Comunității Europene, a notificat, prin scrisoarea din 15 iunie 2007, transpunerea acestui acquis în legislația sa națională. Danemarca participă la Decizia 2007/533/JAI. Prin urmare, Danemarca are obligația de a pune în aplicare prezenta decizie.
(9) Regatul Unit nu participă la Regulamentul (CE) nr. 1987/2006 și, în consecință, nu poate efectua căutări și nu poate introduce semnalări privind refuzul intrării sau interdicția de ședere referitoare la resortisanți ai țărilor terțe. Regatul Unit participă la prezenta decizie în măsura în care aceasta nu privește semnalările bazate pe articolele 24 și 25 din Regulamentul (CE) nr. 1987/2006, în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) din Protocolul nr. 19 privind acquis-ul Schengen integrat în cadrul Uniunii Europene, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, și în conformitate cu articolul 8 alineatul (2) din Decizia 2000/365/CE a Consiliului (7).
(10) Irlanda nu participă la Regulamentul (CE) nr. 1987/2006 și, în consecință, nu poate efectua căutări și nu poate introduce semnalări privind refuzul intrării sau interdicția de ședere referitoare la resortisanți ai țărilor terțe. Irlanda participă la prezenta decizie în măsura în care aceasta nu privește semnalările bazate pe articolele 24 și 25 din Regulamentul (CE) nr. 1987/2006, în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) din Protocolul nr. 19 privind acquis-ul Schengen integrat în cadrul Uniunii Europene, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, și în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din Decizia 2002/192/CE a Consiliului (8).
(11) Prezenta decizie constituie un act care se întemeiază pe acquis-ul Schengen sau care are legătură cu acesta într-un alt mod, în sensul articolului 3 alineatul (2) din Actul de aderare din 2003, al articolului 4 alineatul (2) din Actul de aderare din 2005 și, respectiv, al articolului 4 alineatul (2) din Actul de aderare din 2011.
(12) În ceea ce privește Islanda și Norvegia, prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul Acordului încheiat de Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei privind asocierea acestora din urmă la implementarea, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (9), care se încadrează în domeniul menționat la articolul 1 punctul G din Decizia 1999/437/CE a Consiliului (10).
(13) În ceea ce privește Elveția, prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul Acordului semnat între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (11), care se încadrează în domeniul menționat la articolul 1 punctul G din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2008/146/CE a Consiliului (12) și cu articolul 3 din Decizia 2008/149/JAI a Consiliului (13).
(14) În ceea ce privește Liechtenstein, prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul Protocolului între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein privind aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în practică, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (14), care se încadrează în domeniul menționat la articolul 1 punctul G din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2011/349/UE a Consiliului (15) și cu articolul 3 din Decizia 2011/350/UE a Consiliului (16).
(15) Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a emis un aviz la 27 iunie 2016.
(16) Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 51 din Regulamentul (CE) nr. 1987/2006 și al articolului 67 din Decizia 2007/533/JAI,