Decizia (UE) 2021/12 a Consiliului din 17 decembrie 2020 privind poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii Europene în cadrul Comitetului mixt instituit prin Acordul privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice în ceea ce privește stabilirea mărfurilor care nu sunt expuse riscului

Articolul 1

Poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii în cadrul Comitetului mixt instituit prin articolul 164 din Acordul de retragere în ceea ce privește stabilirea mărfurilor care nu sunt expuse riscului se bazează pe proiectul de decizie a Comitetului mixt atașat la prezenta decizie.

Articolul 2

Decizia Comitetului mixt se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 3

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

Articolul 1

Obiect

Prezenta decizie stabilește normele de punere în aplicare a articolului 5 alineatul (2) din Protocolul privind Irlanda/Irlanda de Nord (denumit în continuare „protocolul”) în ceea ce privește: (a) condițiile în care se consideră că o marfă adusă în Irlanda de Nord din afara Uniunii nu va fi supusă unei prelucrări în scopuri comerciale în Irlanda de Nord; (b) criteriile pe baza cărora se consideră că o marfă adusă în Irlanda de Nord din afara Uniunii nu este expusă riscului de a fi transportată ulterior în Uniune.

Articolul 2

Prelucrare fără scop comercial

O marfă nu este considerată a fi supusă prelucrării în scopuri comerciale în cazul în care: (a) persoana care depune o declarație de punere în liberă circulație pentru marfa respectivă sau în numele căreia se depune o astfel de declarație („importatorul”) a avut o cifră de afaceri anuală totală mai mică de 500 000 GBP în cel mai recent exercițiu financiar complet; sau (b) prelucrarea se efectuează în Irlanda de Nord și are ca unic scop: (i) vânzarea de produse alimentare către un consumator final din Regatul Unit; (ii) construcția, atunci când mărfurile prelucrate constituie o parte permanentă a unei structuri care este construită și amplasată în Irlanda de Nord de către importator; (iii) furnizarea directă de către importator a unor servicii de sănătate sau de îngrijire unui beneficiar din Irlanda de Nord; (iv) activități fără scop lucrativ în Irlanda de Nord, atunci când nu există o vânzare ulterioară a mărfii prelucrate de către importator; sau (v) utilizarea finală de către importator a hranei pentru animale în unități situate în Irlanda de Nord.

Articolul 3

Criterii pe baza cărora se consideră că mărfurile nu sunt expuse riscului de a fi transportate ulterior în Uniune

(1) Se consideră că o marfă nu este expusă riscului de a fi transportată ulterior în Uniune dacă aceasta nu este considerată a fi supusă prelucrării în scopuri comerciale în conformitate cu articolul 2 și dacă: (a) în cazul mărfurilor aduse în Irlanda de Nord din altă parte a Regatului Unit prin transport direct, (i) taxa de plătit în conformitate cu Tariful vamal comun al Uniunii este egală cu zero, sau (ii) importatorul a fost autorizat, în conformitate cu articolele 5-7 din prezenta decizie, să aducă marfa respectivă în Irlanda de Nord în vederea vânzării sale către consumatorii finali situați în Regatul Unit sau a utilizării finale de către aceștia, inclusiv în cazul în care marfa respectivă a fost supusă unei prelucrări fără scop comercial în conformitate cu articolul 2 înainte de vânzarea către consumatorii finali sau de utilizarea finală de către aceștia; (b) în cazul mărfurilor aduse în Irlanda de Nord printr-un transport direct care nu provine din Uniune sau din altă parte a Regatului Unit, (i) taxa de plătit în conformitate cu Tariful vamal comun al Uniunii este egală sau mai mică decât taxa de plătit în conformitate cu tariful vamal al Regatului Unit, sau (ii) importatorul a fost autorizat, în conformitate cu articolele 5-7 din prezenta decizie, să aducă marfa respectivă în Irlanda de Nord în vederea vânzării sale către consumatorii finali situați în Irlanda de Nord sau a utilizării finale de către aceștia (inclusiv în cazul în care marfa respectivă a fost supusă unei prelucrări fără scop comercial în conformitate cu articolul 2 înainte de vânzarea către consumatorii finali sau de utilizarea finală de către aceștia), iar diferența dintre taxa de plătit în conformitate cu Tariful vamal comun al Uniunii și taxa de plătit în conformitate cu tariful vamal al Regatului Unit este mai mică de 3 % din valoarea în vamă a mărfii. (2) Alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și alineatul (1) litera (b) punctul (ii) nu se aplică mărfurilor care fac obiectul măsurilor de apărare comercială adoptate de Uniune.

Articolul 4

Stabilirea taxelor aplicabile

În sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) și al articolului 3 alineatul (1) litera (b), se aplică următoarele norme: (a) taxa de plătit în conformitate cu Tariful vamal comun al Uniunii pentru o marfă se stabilește în conformitate cu normele prevăzute în legislația vamală a Uniunii; (b) taxa de plătit în conformitate cu tariful vamal al Regatului Unit pentru o marfă se stabilește în conformitate cu normele prevăzute în legislația vamală a Regatului Unit.

Articolul 5

Autorizația în sensul articolului 3

(1) În sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 3 alineatul (1) litera (b) punctul (ii), o cerere de autorizare pentru a aduce mărfuri în Irlanda de Nord prin transport direct în vederea vânzării către consumatorii finali sau a utilizării finale de către aceștia se depune la autoritatea competentă din Regatul Unit. (2) Cererea de autorizare menționată la alineatul (1) conține informații privind activitățile economice ale solicitantului, mărfurile aduse în mod obișnuit în Irlanda de Nord, precum și o descriere a tipului de evidențe, sisteme și controale instituite de solicitant pentru a se asigura că mărfurile care fac obiectul autorizației sunt declarate în vamă în mod corespunzător și că pot fi furnizate dovezi în sprijinul angajamentului menționat la articolul 6 litera (b). Comerciantul păstrează dovezile, de exemplu facturile, din ultimii cinci ani și le prezintă autorităților competente la cererea acestora. Cerințele privind informațiile care trebuie furnizate la depunerea cererii sunt prezentate în detaliu în anexa la prezenta decizie. (3) Autorizația cuprinde cel puțin următoarele informații: (a) numele persoanei căreia i-a fost acordată autorizația („titularul autorizației”); (b) un număr de referință unic atribuit deciziei de către autoritatea vamală competentă („numărul de referință al autorizației”); (c) autoritatea care a acordat autorizația; (d) data de la care autorizația produce efecte. (4) Dispozițiile legislației vamale a Uniunii privind deciziile referitoare la aplicarea legislației vamale se aplică cererilor și autorizațiilor menționate la prezentul articol, inclusiv în ceea ce privește monitorizarea. (5) În cazurile în care autoritatea vamală competentă din Regatul Unit constată utilizarea necorespunzătoare deliberată a unei autorizații sau încălcări ale condițiilor pentru acordarea unei autorizații prevăzute în prezenta decizie, autoritatea suspendă sau revocă autorizația.

Articolul 6

Condiții generale de autorizare

În sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 3 alineatul (1) litera (b) punctul (ii), autorizația poate fi acordată solicitanților care: (a) îndeplinesc următoarele criterii privind stabilirea: (i) sunt stabiliți în Irlanda de Nord sau au un sediu comercial fix în Irlanda de Nord — în care sunt prezente permanent resurse umane și tehnice; și — de unde mărfurile sunt vândute consumatorilor finali sau sunt furnizate în vederea utilizării finale de către aceștia; și — unde evidențele și informațiile vamale, comerciale și de transport sunt disponibile sau accesibile în Irlanda de Nord; și (ii) în cazul în care nu sunt stabiliți în Irlanda de Nord, operațiunile lor vamale sunt efectuate în Regatul Unit, iar solicitanții au un reprezentant vamal indirect în Irlanda de Nord; (b) se angajează să aducă mărfuri în Irlanda de Nord numai pentru vânzarea către consumatorii finali sau pentru utilizarea finală de către aceștia, inclusiv în cazul în care mărfurile respective au fost supuse unei prelucrări fără scop comercial în conformitate cu articolul 2 înainte de vânzarea către consumatorii finali sau de utilizarea finală de către aceștia; și, în cazul vânzării către consumatorii finali din Irlanda de Nord, se angajează ca vânzarea să aibă loc în unul sau mai multe puncte de vânzare fizice din Irlanda de Nord din care se efectuează vânzări fizice directe către consumatorii finali.

Articolul 7

Condiții specifice de autorizare

(1) În sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 3 alineatul (1) litera (b) punctul (ii), o autorizație de introducere a mărfurilor în Irlanda de Nord se acordă numai solicitanților care îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 6 și următoarele condiții: (a) solicitantul se angajează să depună o declarație de punere în liberă circulație pentru mărfurile aduse în Irlanda de Nord în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) sau cu articolul 3 alineatul (1) litera (b) punctul (ii); (b) solicitantul trebuie să nu fi comis nicio încălcare gravă sau încălcări repetate ale legislației vamale și ale dispozițiilor fiscale și să nu aibă un cazier conținând infracțiuni grave legate de activitatea sa economică; (c) în ceea ce privește mărfurile care vor fi declarate ca nefiind expuse riscului, solicitantul trebuie să demonstreze că deține un nivel ridicat de control asupra operațiunilor sale și asupra fluxului de mărfuri, prin intermediul unui sistem de gestionare a evidențelor comerciale și, după caz, a evidențelor de transport care să permită efectuarea unor controale adecvate și furnizarea de dovezi în sprijinul angajamentului menționat la articolul 6 litera (b). (2) Autorizațiile se acordă numai dacă autoritatea vamală consideră că va putea efectua controale fără eforturi administrative disproporționate, inclusiv controlul oricărei dovezi că mărfurile au fost vândute consumatorilor finali sau au făcut obiectul utilizării finale de către aceștia. (3) În cursul perioadei care se încheie la două luni de la intrarea în vigoare a prezentei decizii, se poate acorda o autorizație cu titlu provizoriu dacă solicitantul a depus o cerere completă, îndeplinește cerințele de la alineatul (1) litera (b) și declară că îndeplinește celelalte condiții de autorizare. Durata autorizației provizorii este limitată la patru luni, după care comerciantul trebuie să fi obținut o autorizație permanentă pentru ca acesta să rămână autorizat.

Articolul 8

Schimbul de informații privind aplicarea articolului 5 alineatele (1) și (2) din protocol

(1) Fără a aduce atingere obligațiilor sale în temeiul articolului 5 alineatul (4) din protocol, coroborat cu Regulamentul (CE) nr. 638/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (1) și cu Regulamentul (CE) nr. 471/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (2), Regatul Unit transmite lunar Uniunii informații privind aplicarea articolului 5 alineatele (1) și (2) din protocol, precum și a prezentei decizii. Aceste informații cuprind volumele și valorile, sub formă agregată și per transport, precum și mijloacele de transport utilizate, referitoare la: (a) mărfurile aduse în Irlanda de Nord pentru care nu sunt datorate taxe vamale în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) primul paragraf din protocol; (b) mărfurile aduse în Irlanda de Nord pentru care taxele vamale datorate erau cele aplicabile în Regatul Unit în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) al doilea paragraf din protocol; și (c) mărfurile aduse în Irlanda de Nord pentru care taxele vamale datorate erau cele aplicabile în conformitate cu Tariful vamal comun al Uniunii. (2) Regatul Unit transmite informațiile menționate la alineatul (1) în a 15-a zi lucrătoare a lunii următoare celei pentru care sunt furnizate informațiile. (3) Informațiile sunt furnizate prin utilizarea tehnicilor de prelucrare electronică a datelor. (4) La cererea reprezentanților Uniunii menționați în {a se insera trimiterea la decizia CM privind prezența Uniunii} și cel puțin de două ori pe an, autoritățile competente din Regatul Unit transmit acestor reprezentanți informații agregate și per formular de autorizare cu privire la autorizațiile acordate în temeiul articolelor 5-7, inclusiv numărul autorizațiilor acceptate, respinse și revocate. (5) Transferul periodic de informații menționat anterior începe cât mai curând posibil și nu mai târziu de 15 aprilie 2021. Primul transfer de informații se referă la informațiile pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și sfârșitul lunii care precedă transferul.

Articolul 9

Reexaminare și încetare

În cazul în care una dintre părți consideră că există un nivel semnificativ de deturnări ale schimburilor comerciale, de fraude sau alte activități ilegale, partea respectivă informează cealaltă parte în cadrul Comitetului mixt până la 1 august 2023, iar părțile depun toate eforturile pentru a găsi o soluție reciproc satisfăcătoare cu privire la problema respectivă. În cazul în care părțile nu găsesc o soluție reciproc satisfăcătoare, articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii), articolul 3 alineatul (1) litera (b) punctul (ii) și articolele 5-8 din prezenta decizie încetează să se aplice de la 1 august 2024, cu excepția cazului în care Comitetul mixt decide, înainte de 1 aprilie 2024, să continue aplicarea acestora. În cazul în care articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii), articolul 3 alineatul (1) litera (b) punctul (ii) și articolele 5-8 din prezenta decizie încetează să se aplice în conformitate cu primul paragraf, Comitetul mixt modifică prezenta decizie până la 1 august 2024 pentru a introduce dispoziții alternative adecvate aplicabile de la 1 august 2024, având în vedere circumstanțele specifice din Irlanda de Nord și respectând pe deplin locul Irlandei de Nord pe teritoriul vamal al Regatului Unit.

Articolul 10

Intrare în vigoare

Prezenta decizie intră în vigoare la 1 ianuarie 2021.