Începe proba gratuită

Regulament 2020/1159 · CELEX 32020R1159

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1159 al Comisiei din 2020 m. Rugpjūčio 5 d de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1321/2014 și (UE) 2015/640 în ceea ce privește introducerea unor noi cerințe de navigabilitate suplimentare

Data act
05.08.2020
Intrare in vigoare
26.08.2020
Jurnalul Oficial UE
oj:JOL_2020_257_R_0002
Status
In vigoare
Agenția Europeană de Siguranță a Aviației autorizație de transport aviație civilă avion siguranță aeriană specificații tehnice

Recitale

(1) În temeiul articolului 76 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2018/1139, Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației („agenția”) emite specificații de certificare („SC”) și le actualizează în mod regulat. Cu toate acestea, o aeronavă al cărei proiect a fost deja certificat nu este supusă obligației de a se conforma unei versiuni actualizate a SC atunci când este produsă sau când este în serviciu. Prin urmare, pentru menținerea unui nivel ridicat al siguranței și al cerințelor de mediu în Uniune, trebuie introdusă obligația ca aceste aeronave să se conformeze cerințelor suplimentare de navigabilitate care nu erau incluse în SC-urile inițiale la momentul certificării proiectului. Regulamentul (UE) 2015/640 al Comisiei (2) stabilește astfel de cerințe suplimentare de navigabilitate. Regulamentul respectiv trebuie să fie acum modificat pentru a se adăuga noi cerințe privind aeronavele în curs de îmbătrânire.

(2) În 2007, agenția a emis mijloace acceptabile de conformare (Acceptable Means Of Compliance, AMC) 20-20 care prevăd orientări tehnice pentru dezvoltarea unui program privind continuitatea integrității structurale, cu scopul de a asigura exploatarea în siguranță a aeronavelor în curs de îmbătrânire pe toată durata ciclului lor de exploatare. Din cauza caracterul neobligatoriu al AMC-urilor, este posibil ca aplicarea orientărilor respective să nu fie consecventă la nivelul întregii Uniuni. În consecință, este posibil ca în prezent să se afle în exploatare aeronave de mare capacitate care au fost proiectate, modificate sau reparate fără abordarea efectivă a evaluărilor toleranței la degradare, a prevenirii degradării generalizate prin oboseală și a coroziunii. Pentru a se preveni defecțiuni catastrofale cauzate de oboseală, inclusiv de oboseala generalizată și de coroziune, în Regulamentul (UE) 2015/640 trebuie introduse cerințele suplimentare de navigabilitate referitoare la aeronavele în curs de îmbătrânire.

(3) Orice aeronavă ar putea fi considerată ca fiind în curs de îmbătrânire din momentul fabricării sale. Îmbătrânirea unei aeronave depinde de factori precum vechimea, numărul ciclurilor de zbor și numărul orelor de zbor. Componentele individuale ale aeronavelor îmbătrânesc în mod diferit, iar unii dintre factorii de îmbătrânire sunt oboseala cauzată de cicluri repetitive, uzura, deteriorarea și coroziunea. Acești factori ar putea provoca probleme semnificative în materie de siguranță dacă nu sunt gestionați în mod corespunzător pe toată durata de viață a aeronavei. Experiența în exploatare arată că este necesară actualizarea în permanență a cunoștințelor referitoare la integritatea structurală a aeronavelor în curs de îmbătrânire. Prin urmare, în Regulamentul (UE) 2015/640 trebuie introduse noi cerințe de actualizare a cunoștințelor referitoare la factorii de îmbătrânire, pe baza experienței operaționale în timp real și cu utilizarea unor instrumente moderne de analiză și încercare.

(4) Cerințele respective privind aeronavele în curs de îmbătrânire trebuie să asigure faptul că titularii de aprobări de proiect furnizează datele și urmează procedurile, instrucțiunile și manualele de utilizare necesare pentru a preveni defecțiunile la nivelul structurilor învechite, cauzate de coroziune și de oboseală, și că le pun la dispoziția operatorilor. Pentru realizarea acestui obiectiv, titularii de aprobări de proiect trebuie să aibă obligația de a elabora un program cuprinzător privind continuitatea integrității structurale a tipului de aeronavă, precum și de a evalua proiectele de reparații și modificări existente din punctul de vedere al toleranței la degradare. În același timp, operatorii trebuie să aibă obligația de a integra în programul lor de întreținere datele respective, abordând totodată efectele negative ale modificărilor și reparațiilor asupra fiecărui corp de aeronavă și a cerințelor de întreținere aferente acestuia.

(5) Pentru a se asigura faptul că respectivele date, proceduri, instrucțiuni și manuale furnizate pe baza acestor noi cerințe sunt utilizate și atunci când se efectuează lucrări de întreținere la avioane de mare capacitate, punctul M.A.302 din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1321/2014 (3) trebuie să facă trimitere la cerințele introduse în partea 26 din anexa I la Regulamentul (UE) 2015/640.

(6) În statele membre sunt în prezent înmatriculate câteva sute de avioane de mare capacitate dotate cu compartimente de marfă sau de bagaje de categorie D. Riscul producerii de incendii necontrolabile în acest tip de compartiment este considerat ridicat, în particular ținând cont de faptul că transportul bateriilor cu litiu în compartimentele de marfă sau de bagaje a crescut în ultimii ani, crescând astfel și riscul identificat de avalanșă termică și numărul incendiilor rezultate, legate de aceste baterii.

(7) În septembrie 2007, agenția a introdus noi standarde de proiectare, eliminând compartimentele de marfă și de bagaje de categorie D din specificațiile de certificare aferente avioanelor de mare capacitate. Standardele respective își propuneau să atenueze riscul de rănire sau de deces în cazul producerii unui incendiu în timpul zborului în compartimentul de marfă sau de bagaje, însă ele se aplică numai avioanelor de mare capacitate certificate pe baza cererilor formulate după luna septembrie 2007. Ținând seama de posibilitatea ca anumite avioane de mare capacitate să nu fie conforme cu acele standarde și luând în considerare în mod corespunzător natura și riscul operațiunilor cu avioane de mare capacitate, acele standarde trebuie să se aplice acum tuturor avioanelor de mare capacitate aflate în serviciu și certificate de agenție.

(8) Pe parcursul ultimelor câteva decenii, ieșirile de pe pistă au reprezentat unul dintre factorii majori implicați în producerea de accidente în întreaga lume, ele prezentând un risc semnificativ pentru siguranța aviației. Evaluarea anuală a AESA în materie de siguranță din 2018 identifică ieșirile de pe pistă ca fiind unul dintre cele două domenii-cheie prezentând riscurile cele mai ridicate. Mai mult, ieșirile de pe pistă au reprezentat 30 % din accidentele neletale produse în aceeași perioadă și pentru aceeași populație. Numărul cazurilor de ieșire de pe pistă în timpul aterizărilor a crescut odată cu creșterea traficului. Întrucât se preconizează că traficul aerian va continua să crească, atât la nivel mondial, cât și la nivel european, se preconizează că numărul ieșirilor de pe pistă va crește și el, dacă nu se iau măsuri.

(9) În ianuarie 2020, agenția a introdus noi standarde de proiectare pentru instalarea de sisteme de sprijinire a echipajelor de zbor în luarea deciziilor în timpul aproprierii și al aterizării. Aceste standarde au ca scop atenuarea riscului de ieșire de pe pistă în timpul aterizării. Luând în considerare în mod corespunzător natura și riscul operațiunilor cu avioane de mare capacitate, aceste noi standarde trebuie să se aplice în prezent tuturor avioanelor de mare capacitate aflate în serviciu și certificate de agenție.

(10) Prin urmare, Regulamentele (UE) nr. 1321/2014 și (UE) 2015/640 ale Comisiei trebuie modificate în consecință. Având în vedere actuala pandemie de COVID19, a fost prevăzută o perioadă de tranziție pentru a se evita crearea unei poveri suplimentare pentru sector în timpul acestei crize și pentru a se facilita conformarea cu noile reguli și proceduri introduse de prezentul regulament.

(11) Măsurile prevăzute în prezentul regulament au la bază avizul nr. 12/2016 (4) și avizul nr. 04/2019 (5) emise de agenție în conformitate cu articolul 76 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/1139.

(12) Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului menționat la articolul 127 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2018/1139,

Articolul 2

Regulamentul (UE) 2015/640 se modifică după cum urmează: (1) Articolul 1 se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 1 Obiect și domeniu de aplicare (1) Prezentul regulament stabilește specificații de navigabilitate suplimentare comune referitoare la continuitatea navigabilității și îmbunătățirea siguranței aeronavelor. (2) Prezentul regulament se aplică: (a) operatorilor de: (i) aeronave înmatriculate într-un stat membru; (ii) aeronave înmatriculate într-o țară terță și utilizate de un transportator pentru care un stat membru asigură supravegherea; (b) titularilor de certificate de tip, certificate de tip restrictiv, certificate de tip suplimentar sau aprobări de proiecte de modificare și reparație aprobate de agenție în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 748/2012 al Comisiei (*) sau considerate a fi fost emise în conformitate cu articolul 3 din regulamentul respectiv; (c) solicitanților de certificate de tip sau certificate de tip restrictiv pentru avioane de mare capacitate echipate cu motor cu turbină, pentru care cererile au fost depuse înainte de 1 ianuarie 2019 și cărora li se eliberează certificatul după 26 august 2020 atunci când este specificat în anexa I (partea 26). (*) Regulamentul (UE) nr. 748/2012 al Comisiei din 3 august 2012 de stabilire a normelor de punere în aplicare privind certificarea pentru navigabilitate și mediu a aeronavelor și a produselor, pieselor și echipamentelor aferente, precum și certificarea organizațiilor de proiectare și producție (JO L 224, 21.8.2012, p. 1).”." (2) La articolul 2 se adaugă literele (e)-(o) după cum urmează: „(e) «limită de valabilitate» (Limit Of Validity, LOV) înseamnă, în contextul datelor tehnice care sprijină programul de întreținere structurală, o perioadă de timp, specificată ca număr total de cicluri sau ore de zbor acumulate sau ambele, pe parcursul căreia se demonstrează că avionul nu va suferi o degradare generalizată prin oboseală; (f) «secțiune referitoare la limitările de navigabilitate» (Airworthiness Limitation Section, ALS) înseamnă o secțiune a instrucțiunilor pentru continuitatea navigabilității, astfel cum se prevede la punctele 21.A.61, 21.A.107 și 21.A.120A din anexa I (partea 21) la Regulamentul (UE) nr. 748/2012, care conține limitări de navigabilitate ce prevăd fiecare termen de înlocuire, interval de inspecție și procedură de inspecție aferentă obligatorii; (g) «program pentru prevenirea și controlul coroziunii» (Corrosion Prevention And Control Programme, CPCP) înseamnă un document care reflectă o abordare sistematică de prevenire și control al coroziunii ce poate apărea în structura primară a unui avion, abordare ce constă în sarcini de bază privind coroziunea, inclusiv inspecții, zone care fac obiectul respectivelor sarcini, niveluri de coroziune și termene de conformare definite (praguri de implementare și intervale de repetare). Titularul certificatului de tip stabilește un CPCP de bază care poate fi adaptat de operatori pentru crearea unui CPCP în cadrul programului lor de întreținere, care să fie specific operațiunilor lor; (h) «degradare generalizată prin oboseală» (Widespread Fatigue Damage, WFD) înseamnă prezența simultană a unor fisuri în mai multe locuri în structura unui avion, care sunt de o asemenea mărime și într-un asemenea număr încât structura nu va mai îndeplini criteriul de rezistență la cedare sau de rezistență reziduală utilizat pentru certificarea structurii respective; (i) «structură de bază» se referă la structura proiectată în conformitate cu certificatul de tip pentru modelul de avion în cauză (și anume, «configurația modelului de avion livrat»); (j) «structură de bază, critică din punctul de vedere al oboselii» (Fatigue-Critical Baseline Structure, FCBS) înseamnă structura de bază a unui avion, clasificată de titularul certificatului de tip ca structură critică din punctul de vedere al oboselii; (k) «structură modificată, critică din punctul de vedere al oboselii» (Fatigue-Critical Modified Structure, FCMS) înseamnă orice structură a unui avion, critică din punctul de vedere al oboselii, care este introdusă sau afectată de o modificare a proiectului său de tip și care nu figurează deja ca parte a structurii de bază, critice din punctul de vedere al oboselii; (l) «evaluarea toleranței la degradare» (Damage Tolerance Evaluation, DTE) este un proces care conduce la determinarea acțiunilor de întreținere necesare pentru a detecta sau a împiedica apariția de fisuri cauzate de oboseală, care ar putea contribui la o defecțiune catastrofală. Atunci când este aplicată reparațiilor și modificărilor, DTE include evaluarea reparației sau a modificării, precum și structura critică din punctul de vedere al oboselii, supusă reparației sau modificării; (m) «inspecție privind toleranța la degradare» (Damage Tolerance Inspection, DTI) înseamnă o cerință documentată de inspecție sau o altă acțiune de întreținere elaborată de titularii unui certificat de tip sau ai unui certificat de tip restrictiv ca urmare a unei evaluări a toleranței la degradare. O DTI include zonele care trebuie să fie inspectate, metoda de inspecție, procedurile de inspecție (inclusiv etapele succesive ale inspecției și criteriile de acceptare și de respingere), pragul de inspecție și orice intervale repetitive asociate inspecțiilor respective. DTI-urile pot, de asemenea, să specifice acțiuni de întreținere precum înlocuirea, repararea sau modificarea; (n) «îndrumări de evaluare a reparațiilor» (Repair Evaluation Guideline, REG) înseamnă un proces, instituit de titularul certificatului de tip, care oferă orientări operatorilor în vederea stabilirii de inspecții privind toleranța la degradare pentru reparații care afectează structuri critice din punctul de vedere al oboselii, cu scopul de a asigura continuitatea integrității structurale a tuturor reparațiilor relevante; (o) «structură critică din punctul de vedere al oboselii» (Fatigue-Critical Structure, FCS) înseamnă o structură a unui avion care este susceptibilă să sufere fisurări cauzate de oboseală, care ar putea conduce la o defecțiune catastrofală a avionului.”. (3) Anexa I (partea 26) se modifică în conformitate cu anexa II la prezentul regulament.

Articolul 3

Intrarea în vigoare și aplicarea

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Se aplică de la 26 februarie 2021 cu excepția punctului 4 din anexa II care se aplică de la 26 august 2023.

Disponibil în Regra PRO

Încearcă gratuit toate instrumentele, 30 de zile

Creează-ți cont și deblochează , împreună cu toate funcțiile profesionale pentru cercetare juridică.

  • Versiunile istorice ale actelor
  • Fișa actului și legături legislative
  • Căutare rapidă în fiecare act
  • Workspace juridic într-un singur loc

Ai acces gratuit timp de 30 de zile, ca să vezi cum se potrivește Regra în activitatea ta.