Articolul text
Text integral
RECOMANDAREA CONSILIULUI din 24 noiembrie 2020 privind educația și formarea profesională (EFP) pentru competitivitate durabilă, echitate socială și reziliență (2020/C 417/01) CONSILIUL UNIUNII EUROPENE, având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolele 166 și 165, având în vedere propunerea Comisiei Europene, întrucât: RECOMANDĂ STATELOR MEMBRE în conformitate cu legislația națională și a Uniunii, în funcție de resursele disponibile, prioritățile și circumstanțele naționale, inclusiv situația socioeconomică și caracteristicile sistemelor EFP naționale, și în strânsă cooperare cu toate părțile interesate relevante: Educația și formarea profesională sunt suficient de flexibile pentru a se adapta la schimbările de pe piața muncii Flexibilitatea și oportunitățile de evoluție se află în centrul educației și formării profesionale Educația și formarea profesională este un motor al inovării și al creșterii și pregătește terenul pentru tranziția digitală și cea verde, precum și pentru profesiile foarte solicitate Educația și formarea profesională sunt o opțiune atractivă bazată pe furnizarea modernă și digitalizată a cursurilor de formare/competențelor Educația și formarea profesională promovează egalitatea de șanse Educația și formarea profesională se bazează pe o cultură de asigurare a calității Punerea în aplicare la nivel național Se recomandă ca statele membre să ia măsuri pentru punerea în aplicare a acestei politici la nivel național, împreună cu partenerii sociali și cu alte părți interesate relevante. În acest sens, statele membre trebuie: SALUTĂ INTENȚIA COMISIEI CA, ȚINÂND SEAMA ÎN MOD CORESPUNZĂTOR DE PRINCIPIUL SUBSIDIARITĂȚII, să pună în aplicare politica Uniunii în domeniul educației și formării profesionale, sprijinind acțiunile statelor membre, inclusiv prin: Prezenta recomandare înlocuiește Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 18 iunie 2009 privind stabilirea unui cadru european de referință pentru asigurarea calității în educație și formare profesională (EQAVET) și Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 18 iunie 2009 privind stabilirea unui sistem european de credite pentru educație și formare profesională (ECVET). Adoptată la Bruxelles, 24 noiembrie 2020. Pentru Consiliu Președintele M. ROTH (1) JO C 326, 26.10.2012, p. 391. (2) Documentul 13129/17. (3) COM(2019) 640 final. (4) COM(2020) 14 final. (5) COM(2020) 274 final. (6) COM(2020) 102 final. (7) COM(2020) 98 final. (8) COM(2020) 380 final. (9) COM(2020) 103 final. (10) COM(2020) 152 final. (11) COM(2020) 442 final. (12) Recomandarea Consiliului din 22 aprilie 2013 privind înființarea unei garanții pentru tineret (JO C 120, 26.4.2013, p. 1). (13) JO C 13, 18.1.2003, p. 2. (14) JO C 417, 15.12.2015, p. 25. (15) COM(2016) 381 final. (16) JO C 155, 8.7.2009, p. 1. (17) JO C 155, 8.7.2009, p. 11. (18) JO C 153, 2.5.2018, p. 1. (19) Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale (JO L 255, 30.9.2005, p. 22). (20) Directiva 2013/55/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 noiembrie 2013 de modificare a Directivei 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale și a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012 privind cooperarea administrativă prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne („Regulamentul IMI”) (JO L 354, 28.12.2013, p. 132). (21) Pe baza definiției Cedefop: Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale: Terminologia politicii europene de educație și formare, 2014. (22) Obiectivele sunt definite ca valori medii la nivelul UE care trebuie realizate în mod colectiv de statele membre. În cadrul raportării privind progresele înregistrate în sensul realizării acestor obiective, inclusiv, dacă este cazul, în contextul semestrului european, Comisia ar trebui să țină seama de elementele specifice ale diferitelor sisteme și circumstanțe naționale. Statele membre ar trebui să utilizeze pe deplin oportunitățile de finanțare ale Uniunii, în funcție de circumstanțele, prioritățile și provocările lor naționale. Cele trei obiective cantitative nu aduc atingere deciziilor privind modul în care sunt implementate instrumentele de finanțare ale Uniunii în conformitate cu cadrul financiar multianual 2021-2027 și cu Next Generation EU. (23) Acest procent va include grupa persoanelor în vârstă de 20-34 de ani care au absolvit o formă de EFP la nivel liceal sau postliceal cu 1-3 ani în urmă. (24) Acest procent va include grupa persoanelor în vârstă de 20-34 de ani care au părăsit sistemul de educație și formare cu 1-3 ani în urmă. Indicatorul se va baza pe datele care vor fi colectate începând cu 2021 ca parte a anchetei Uniunii Europene asupra forței de muncă (LFS a UE), astfel cum sunt definite în identificatorul variabilei „HATWORK” în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2240 al Comisiei. Acesta se referă la experiența profesională practică într-o unitate care acționează pe piață sau într-o unitate din afara pieței (și anume într-o întreprindere, instituție guvernamentală sau organizație non-profit) care au făcut parte din programa de învățământ a programului formal în urma căruia s-a realizat cel mai înalt nivel de studii finalizate cu succes. În cazul în care un respondent a avut mai multe experiențe profesionale, ar trebui luată în considerare durata cumulată a tuturor experiențelor acestora. Experiența profesională ar trebui exprimată în echivalent normă întreagă. (25) Acest procent va fi măsurat ca ponderea cursanților mobili într-un an calendaristic, ca proporție dintr-o cohortă de absolvenți de EFP din același an. Indicatorul se va baza pe datele privind mobilitatea obținute din datele Erasmus+ și din datele privind absolvenții de EFP obținute de la UNESCO-OCDE-Eurostat. În cazul în care sunt disponibile și numai dacă datele furnizate sunt comparabile cu datele Erasmus+, incluzând durata mobilității, datele din programele de mobilitate ale autorităților naționale ar putea fi, de asemenea, utilizate pentru a completa datele din programul Erasmus+. În cazul în care sunt incluse date provenind de la autoritățile naționale, acest lucru ar trebui să fie indicat într-un mod transparent. (26) Recomandarea Consiliului din 22 mai 2018 privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții definește următoarele competențe-cheie: competențe de alfabetizare; competențe multilingvistice; competențe în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii; competențe digitale; competențe personale, sociale și de a învăța să înveți; competențe cetățenești; competențe antreprenoriale, precum și competențe de sensibilizare și expresie culturală. (27) Astfel cum sunt definite în Recomandarea Consiliului din 15 martie 2018 privind un Cadru european pentru ucenicii de calitate și eficace. (28) Astfel cum sunt definite în Recomandarea Consiliului din 22 aprilie 2013 privind înființarea unei garanții pentru tineret. (29) Printre acestea s-a putea număra centrele de formare între întreprinderi. (30) În conformitate cu Recomandarea Consiliului din 20 decembrie 2012 privind validarea învățării non-formale și informale. (31) De exemplu, instrumentul de autoanaliză SELFIE sprijină instituțiile EFP în ceea ce privește utilizarea tehnologiilor digitale pentru predare și pentru învățare eficace, precum și îmbunătățirea cooperării lor cu angajatorii în cadrul sistemelor de învățare la locul de muncă. (32) Printre acestea se mai pot număra predarea colaborativă, învățarea interdisciplinară și bazată pe proiecte și noi metode de organizare în instituțiile de formare și în întreprinderi, precum și inteligența artificială. (33) Acestea pot include mai multe căi de evoluție profesională, recunoașterea experienței profesionale anterioare, persoane care sunt atât profesori, cât și formatori în funcție de contextul național. (34) De exemplu, modele pentru memorandumul de înțelegere și pentru contractul de studii. (35) O evaluare inter pares este un tip de activitate voluntară de învățare reciprocă cu obiectivul de a sprijini îmbunătățirea și transparența modalităților de asigurare a calității la nivel de sistem care nu duc la proceduri de acreditare, pe baza unei metodologii specifice care urmează să fie elaborată de Rețeaua europeană de asigurare a calității în educație și formare profesională. (36) În conformitate cu Recomandarea Consiliului din 26 noiembrie 2018 privind promovarea recunoașterii reciproce automate a calificărilor dobândite în cadrul învățământului superior și a celor dobândite ca urmare a absolvirii unui ciclu secundar superior de învățământ și formare, precum și a rezultatelor perioadelor de învățare petrecute în străinătate. (37) Directorii generali pentru educație și formare profesională sunt desemnați de statele membre. (38) De exemplu, Cadrul competențelor digitale pentru cetățeni (DigComp), Cadrul competențelor digitale pentru educatori (DigCompEdu) și Cadrul competențelor digitale pentru organizații (DigCompO). (39) De exemplu, SELFIE. ANEXA I Acte relevante ale Uniunii în domeniul competențelor, educației și formării 1. Recomandarea Consiliului din 28 iunie 2011 privind politicile de reducere a părăsirii timpurii a școlii (1). 2. Recomandarea Consiliului din 20 decembrie 2012 privind validarea învățării non-formale și informale (2). 3. Raport comun pentru 2015 al Consiliului și al Comisiei privind punerea în aplicare a Cadrului strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale (ET 2020) – Noi priorități pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale (3). 4. Recomandarea Consiliului din 19 decembrie 2016 privind parcursurile de actualizare a competențelor: noi oportunități pentru adulți (4). 5. Recomandarea Consiliului din 22 mai 2017 privind Cadrul european al calificărilor pentru învățarea pe tot parcursul vieții și de abrogare a Recomandării Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind stabilirea Cadrului european al calificărilor pentru învățarea de-a lungul vieții (5). 6. Recomandarea Consiliului din 20 noiembrie 2017 privind monitorizarea parcursului profesional al absolvenților (6). 7. Decizia (UE) 2018/646 a Parlamentului European și a Consiliului din 18 aprilie 2018 privind un cadru comun pentru furnizarea unor servicii mai bune pentru aptitudini și calificări (Europass) și de abrogare a Deciziei nr. 2241/2004/CE (7). 8. Recomandarea Consiliului din 22 mai 2018 privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții (8). 9. Concluziile Consiliului privind trecerea la o viziune a unui Spațiu european al educației (9). 10. Recomandarea Consiliului din 26 noiembrie 2018 privind promovarea recunoașterii reciproce automate a calificărilor dobândite în cadrul învățământului superior și a celor dobândite ca urmare a absolvirii unui ciclu secundar superior de învățământ și formare, precum și a rezultatelor perioadelor de învățare petrecute în străinătate (10). 11. Concluziile Consiliului privind punerea în aplicare a Recomandării Consiliului privind parcursurile de actualizare a competențelor: noi oportunități pentru adulți (11). 12. Rezoluția Consiliului privind dezvoltarea în continuare a spațiului european al educației pentru a sprijini sisteme de educație și formare orientate către viitor (12). 13. Concluziile Consiliului privind economia bunăstării (13). 14. Comunicarea Comisiei intitulată „Strategia anuală pentru 2020 privind creșterea durabilă” (14). (1) JO C 191, 1.7.2011, p. 1. (2) JO C 398, 22.12.2012, p. 1. (3) JO C 417, 15.12.2015, p. 25. (4) JO C 484, 24.12.2016, p. 1. (5) JO C 189, 15.6.2017, p. 15. (6) JO C 423, 9.12.2017, p. 1. (7) JO L 112, 2.5.2018, p. 42. (8) JO C 189, 4.6.2018, p. 1. (9) JO C 195, 7.6.2018, p. 7. (10) JO C 444, 10.12.2018, p. 1. (11) JO C 189, 5.6.2019, p. 23. (12) JO C 389, 18.11.2019, p. 1. (13) 13432/19. (14) COM(2019) 650 final. ANEXA II Cadrul EQAVET Partea A. Descriptori orientativi EQAVET În prezenta anexă se propun descriptori orientativi care au ca scop sprijinirea statelor membre și a furnizorilor de EFP, dacă acest lucru este considerat adecvat, atunci când implementează cadrul EQAVET. Ei sunt structurați în funcție de etapele ciclului de calitate: Planificare – Implementare – Evaluare – Reexaminare. Acești descriptori pot fi aplicați atât în cazul EFP inițiale, cât și în cel al EFP continue, precum și tuturor mediilor de învățare: învățarea în școli și învățarea la locul de muncă, inclusiv schemele de ucenicie. Partea B. Setul de indicatori EQAVET de referință Prezenta secțiune propune un set de indicatori de referință care pot fi utilizați pentru a sprijini evaluarea și îmbunătățirea calității sistemelor EFP naționale/regionale și/sau a furnizorilor de EFP atunci când implementează cadrul EQAVET. (1) În cazul FPI: pentru ca un cursant să fie considerat participant, este necesară o perioadă de șase săptămâni de formare. Pentru învățarea de-a lungul vieții: procentajul populației admise la programele EFP formale. (2) În afara informațiilor de bază privind genul și vârsta, pot fi aplicate și alte criterii sociale, de exemplu persoanele care părăsesc timpuriu școala, cel mai ridicat nivel de studii finalizat, migranții, persoanele cu handicap, durata șomajului etc. (3) În cazul FPI: inclusiv informații privind destinația cursanților care au abandonat studiul. (4) Definiție potrivit OIM: persoane cu vârsta cuprinsă între 15 și 74 de ani fără un loc de muncă, care caută activ un loc de muncă și sunt pregătite să înceapă să lucreze.