Articolul 1
Obiect
Prezentul regulament specifică aspectele tehnice ale setului de date, formatele tehnice pentru transmiterea informațiilor de către statele membre Comisiei (Eurostat), precum și modalitățile detaliate de transmitere și conținutul rapoartelor de calitate în domeniul forței de muncă.
Articolul 2
Definiții
În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:
1. „variabilă principală” înseamnă o variabilă cu o periodicitate trimestrială;
2. „variabilă structurală” înseamnă o variabilă anuală, bienală, colectată la opt ani sau o variabilă colectată pe un subiect ad hoc;
3. „set minim de variabile” înseamnă variabilele care trebuie colectate pentru toți membrii gospodăriei pentru a permite efectuarea de analize atât la nivel de gospodărie, cât și la nivel individual, defalcate în funcție de caracteristicile specifice ale gospodăriei;
4. „schemă rotațională” înseamnă împărțirea eșantionului total în subeșantioane de unități de observare similare ca dimensiune și model, folosită pentru a specifica de câte ori pe an și trimestrele de referință exacte ale anului pentru care o unitate de observare furnizează informații în cadrul anchetei;
5. „val” înseamnă subeșantionul de unități de observare care urmează să fie supuse unui interviu în aceeași rundă de intervievare „n” potrivit schemei rotaționale în cursul unui trimestru de referință;
6. „distribuția uniformă a eșantionului anual” în ceea ce privește toate trimestrele de referință ale anului înseamnă că fiecare eșantion trimestrial este eșantionul anual total împărțit la patru;
7. „distribuția uniformă a eșantionului trimestrial” în ceea ce privește toate săptămânile de referință ale trimestrului înseamnă că fiecare eșantion săptămânal este eșantionul trimestrial total împărțit la numărul de săptămâni din trimestru; variația acceptabilă specificată la articolul 6 alineatele (2) și (3) se aplică ambelor tipuri de distribuție;
8. „eșantion de observații independente” înseamnă un eșantion în care fiecare unitate de observare se regăsește o singură dată potrivit planului de eșantionare;
9. „limite de încredere” înseamnă dimensiunile estimate ale grupurilor de populație sub care cifrele trebuie să fie suprimate sau publicate cu avertizare;
10. „persoanele ocupate” includ persoanele cu vârste cuprinse între 15 și 89 de ani (în ani împliniți, la sfârșitul săptămânii de referință) care, în cursul săptămânii de referință, se încadrau în una dintre următoarele categorii: (a) persoane care, în cursul săptămânii de referință, au lucrat cel puțin 1 oră contra plată sau pentru obținerea unui profit, inclusiv lucrătorii familiali care colaborează la întreprinderea familială (6); (b) persoane care au un loc de muncă sau o întreprindere și care au fost temporar absente de la lucru în cursul săptămânii de referință, dar au avut o legătură formală cu locul de muncă, în condițiile în care următoarele grupuri au o legătură formală cu locul de muncă: — persoanele absente de la lucru din cauza concediilor de odihnă, a organizării timpului de lucru, a concediilor medicale, a concediului de maternitate sau de paternitate; — persoanele aflate la cursuri de formare profesională pentru locul de muncă; — persoanele aflate în concediu pentru creșterea copilului, care primesc și/sau au dreptul la un venit sau la prestații legate de locul de muncă sau al căror concediu pentru creșterea copilului ar trebui să dureze cel mult trei luni; — lucrătorii sezonieri în extrasezon, în cazul în care îndeplinesc în continuare cu regularitate sarcini și îndatoriri pentru locul de muncă sau pentru întreprindere, excluzând îndeplinirea obligațiilor legale sau administrative; — persoanele absente temporar de la lucru din alte motive, în cazul în care durata preconizată a absenței este de maximum trei luni; (c) persoane care produc bunuri agricole destinate în cea mai mare parte vânzării sau schimbului în natură. Persoanele care lucrează în domeniul producției proprii, lucrătorii voluntari, stagiarii neremunerați și persoanele implicate în alte forme de muncă (6), nu sunt incluse în categoria persoanelor ocupate pe baza acestor activități;
11. „șomerii” includ persoanele cu vârste cuprinse între 15 și 74 de ani (în ani împliniți, la sfârșitul săptămânii de referință) care: (a) în cursul săptămânii de referință nu erau ocupate conform definiției persoanelor ocupate de la punctul 10; și (b) erau disponibile să muncească, adică erau disponibile să ocupe un loc de muncă remunerat sau să desfășoare o activitate independentă în termen de două săptămâni după săptămâna de referință; și (c) căutau activ un loc de muncă, adică fie au făcut demersuri concrete în perioada de patru săptămâni care s-a încheiat cu săptămâna de referință pentru a căuta un loc de muncă remunerat sau pentru a desfășura o activitate independentă, fie au găsit un loc de muncă unde urmează să înceapă activitatea în termen de cel mult trei luni de la sfârșitul săptămânii de referință. Pentru a identifica demersurile de căutare activă a unui loc de muncă, astfel de demersuri sunt: — studierea ofertelor de locuri de muncă; — publicarea de anunțuri sau de răspunsuri la oferte de locuri de muncă; — publicarea sau actualizarea CV-urilor online; — contactarea directă a angajatorilor; — apelul la prieteni, rude sau cunoștințe; — contactarea unui serviciu public de ocupare a forței de muncă; — contactarea unei agenții private de ocupare a forței de muncă; — efectuarea unui test, a unui interviu sau a unei examinări în cadrul unui proces de recrutare; și — efectuarea de pregătiri pentru înființarea unei întreprinderi. Lucrătorii sezonieri care nu lucrează în timpul săptămânii de referință (în afara sezonului), dar care se așteaptă să se întoarcă la locul lor de muncă sezonier trebuie incluși în categoria „au găsit un loc de muncă”;
12. „persoanele inactive” cuprind persoanele incluse în una dintre următoarele categorii: (a) în vârstă de sub 15 ani (în ani împliniți, la sfârșitul săptămânii de referință); (b) în vârstă de peste 89 de ani (în ani împliniți, la sfârșitul săptămânii de referință); sau (c) cu vârste cuprinse între 15 și 89 de ani (în ani împliniți, la sfârșitul săptămânii de referință) și care nu sunt nici persoane ocupate, nici șomeri în cursul săptămânii de referință, conform definițiilor persoanelor ocupate și șomerilor de la punctele 10 și 11.
Articolul 3
Descrierea variabilelor
(1) Descrierea și formatul tehnic al variabilelor trimestriale, anuale, bienale și colectate la opt ani referitoare la subiectul detaliat „Situația migranților și a descendenților direcți ai acestora pe piața muncii”, precum și codurile care trebuie utilizate pentru transmiterea datelor și variabilele care trebuie incluse în setul minim de variabile sunt prevăzute în anexa I la prezentul regulament.
(2) Numărul variabilelor colectate la opt ani care urmează să fie colectate într-un an dat nu trebuie să depășească 11, cu excepția următoarelor: (a) subiectul detaliat „Organizarea activității și organizarea timpului de lucru”, pentru care numărul variabilelor nu trebuie să depășească 10 într-un an dat; și (b) subiectele detaliate „Tineri pe piața muncii” și „Nivel de instruire – detalii, inclusiv educație întreruptă sau abandonată”, pentru care numărul combinat de variabile colectate la opt ani nu trebuie să depășească șapte într-un an dat.
(3) Numărul variabilelor structurale care trebuie colectate pe un subiect ad hoc la fiecare 4 ani nu trebuie să depășească 11 într-un an dat.
Articolul 4
Populații statistice, unități de observare și reguli aplicabile respondenților
(1) Populația țintă pentru domeniul forței de muncă cuprinde toate persoanele care au reședința obișnuită în gospodării private pe teritoriul statului membru.
(2) Colectarea datelor pentru domeniul forței de muncă se efectuează pentru un eșantion de gospodării private sau un eșantion de persoane care aparțin gospodăriilor private ca unități de observare.
(3) Se furnizează informații pentru: (a) fiecare persoană, indiferent de vârstă, cu privire la subiectele „Aspecte tehnice” și „Caracteristicile persoanelor și gospodăriilor”; (b) fiecare persoană cu vârsta cuprinsă între 15 și 74 de ani, cu privire la subiectul „Participarea la educație și formare”; (c) fiecare persoană cu vârsta cuprinsă între 15 și 89 de ani pentru variabilele trimestriale, anuale și bienale cu privire la toate celelalte subiecte; (d) fiecare persoană cu vârsta cuprinsă între 15 și 74 de ani pentru variabilele colectate la opt ani aferente subiectelor detaliate „Situația migranților și a descendenților direcți ai acestora pe piața muncii” și „Accidente la locul de muncă și alte probleme de sănătate legate de locul de muncă”; (e) fiecare persoană cu vârsta cuprinsă între 50 și 74 de ani pentru variabilele colectate la opt ani aferente subiectului detaliat „Pensie și participarea pe piața muncii”; (f) fiecare persoană cu vârsta cuprinsă între 15 și 34 de ani pentru variabilele colectate la opt ani aferente subiectelor detaliate „Tineri pe piața muncii” și „Nivel de instruire – detalii, inclusiv educație întreruptă sau abandonată”; (g) fiecare persoană cu vârsta cuprinsă între 18 și 74 de ani pentru variabilele colectate la opt ani aferente subiectului detaliat „Concilierea vieții profesionale cu cea familială”; (h) fiecare persoană ocupată cu vârsta cuprinsă între 15 și 74 de ani pentru variabilele colectate la opt ani aferente subiectului detaliat „Organizarea activității și organizarea timpului de lucru”. Toate grupele de vârstă includ vârstele-limită specificate.
(4) Interviurile proxy sunt permise, dar numărul acestora trebuie să fie cât mai limitat posibil.
Articolul 5
Perioadele de referință și datele de referință
(1) Informațiile colectate pentru domeniul forței de muncă se referă, în general, la situația din cursul unei singure săptămâni, de luni până duminică, reprezentând săptămâna de referință.
(2) Vârsta unei persoane înseamnă vârsta în ani împliniți la sfârșitul săptămânii de referință.
(3) Trimestrele de referință sunt următoarele: (a) trimestrele fiecărui an fac referire la cele 12 luni ale anului împărțite în patru perioade, astfel încât ianuarie, februarie și martie aparțin primului trimestru, aprilie, mai, iunie aparțin celui de-al doilea trimestru, iulie, august, septembrie aparțin celui de-al treilea trimestru, iar octombrie, noiembrie și decembrie aparțin celui de-al patrulea trimestru; (b) săptămânile de referință sunt alocate trimestrelor de referință astfel încât o săptămână aparține trimestrului definit la litera (a) căruia îi aparțin cel puțin patru zile ale săptămânii respective („regula zilei de joi”), cu excepția cazului în care acest lucru va avea drept consecință faptul că primul trimestru al anului este alcătuit din doar 12 săptămâni. În acest caz, trimestrele anului în cauză vor fi formate din blocuri consecutive de 13 săptămâni; (c) în cazul în care, în conformitate cu litera (b), un trimestru este alcătuit din 14 săptămâni în loc de 13 săptămâni, statele membre trebuie să încerce să repartizeze eșantionul pe toată durata celor 14 săptămâni; aceasta include opțiunea de a repartiza eșantionul alocat de obicei unei săptămâni pe o perioadă de două săptămâni; (d) dacă nu este fezabilă repartizarea eșantionului astfel încât să acopere toate cele 14 săptămâni ale trimestrului, statul membru în cauză poate să omită o săptămână a acelui trimestru și să nu o acopere; (e) săptămânile cu un eșantion împărțit și săptămâna care urmează să fie omisă trebuie să fie tipice în ceea ce privește șomajul, ocuparea forței de muncă și numărul mediu de ore efectiv lucrate și să facă parte dintr-o lună care conține cinci zile de joi; (f) primul trimestru al anului 2021 începe luni, 4 ianuarie 2021.
(4) Un an de referință este obținut prin combinarea celor patru trimestre de referință din anul respectiv.
Articolul 6
Caracteristicile detaliate ale eșantionului
(1) Colectarea datelor se referă la o săptămână de referință pentru fiecare unitate de observare. Săptămâna de referință se atribuie unității de observare înainte de efectuarea activității pe teren.
(2) În plus față de cerințele trimestriale prevăzute la punctul 1 din anexa III la Regulamentul (UE) 2019/1700, eșantionul național complet pentru anul de referință se distribuie uniform între toate trimestrele de referință ale anului. În fiecare trimestru de referință, eșantionul trimestrial complet se distribuie uniform între toate săptămânile de referință ale trimestrului, cu excepția trimestrelor cu 14 săptămâni, în cazul cărora eșantionul poate fi distribuit întâi în mod uniform în 13 săptămâni de referință și apoi tratate în continuare în conformitate cu una dintre următoarele reguli: (a) eșantionul alocat unei săptămâni de referință se împarte în două săptămâni de referință tipice, pentru a acoperi toate cele 14 săptămâni; (b) o săptămână tipică este omisă în conformitate cu articolul 5 alineatul (3) din prezentul regulament.
(3) Distribuțiile eșantionului complet menționate la alineatul (2) și la punctul 1 din anexa III la Regulamentul (UE) 2019/1700 nu trebuie să se abată cu mai mult de 10 % de cotele exacte la nivel național, cu excepția cazului statelor membre care elaborează statistici lunare privind șomajul, pentru care, pentru cel mult 5 săptămâni dintr-un trimestru, este permisă o diferență de 15 % față de cota săptămânală exactă. Statele membre respective sunt obligate să aplice o corecție deterministă ponderilor trimestriale, asigurându-se că, la aplicarea ponderilor respective, toate săptămânile trimestrului sunt reprezentate în mod egal. La nivelul regional NUTS 2, pragul de 10 % trebuie respectat în cea mai mare măsură posibilă.
(4) Subeșantioanele de observații independente care se referă la toate săptămânile anului de referință trebuie să îndeplinească cerințele de distribuție prevăzute la alineatele (2) și (3) în cea mai mare măsură posibilă.
(5) Toate cerințele de distribuție menționate la alineatele (2)-(4) trebuie îndeplinite fie pentru eșantionul brut, fie pentru eșantionul net.
(6) Toate variabilele principale se transmit pentru întregul eșantion în fiecare trimestru.
(7) Toate variabilele structurale se transmit pentru fiecare trimestru al anului de referință, pentru cel puțin un val de anchetă pe trimestru și nu mai puțin de o optime din eșantionul trimestrial complet. Mai exact: (a) toate variabilele structurale anuale și bienale, pentru care sunt necesare numai medii anuale, se transmit, alternativ: (i) pentru întregul eșantion în fiecare trimestru; (ii) pentru un subeșantion de observații independente care se referă la toate săptămânile anului de referință. Eșantionul pentru variabilele structurale bienale face parte din eșantionul pentru variabilele structurale anuale; (b) variabilele colectate la opt ani și variabilele referitoare la un subiect ad hoc se transmit pentru un subeșantion de observații independente care se referă la toate săptămânile din anul de referință. Subeșantionul respectiv face parte din eșantionul pentru variabilele structurale anuale și bienale; (c) subeșantionarea definită la literele (a) și (b) se aplică întotdeauna utilizând valuri complete.
(8) Statele membre care utilizează un eșantion de persoane care aparțin gospodăriilor private pot transmite informațiile privind ceilalți membri ai acestor gospodării (denumite „setul minim de variabile”) pentru un subeșantion de observații independente (denumit „subeșantion de gospodării”) construit astfel încât: (a) subeșantionul de gospodării constă în observații independente care se referă la toate săptămânile anului de referință. Pentru persoanele care fac parte atât din eșantionul de persoane aparținând gospodăriilor private, cât și din subeșantionul de gospodării, eșantionul anual rezultat trebuie să îndeplinească cerințele de distribuție prevăzute la alineatele (2) și (3) în cea mai mare măsură posibilă; (b) subeșantionul de gospodării cuprinde cel puțin un val pe trimestru sau cel puțin 15 000 de gospodării.
(9) Statele membre care utilizează: (a) un eșantion de persoane; (b) un subeșantion de gospodării conform definiției de la alineatul (8); și (c) un subeșantion pentru subiectele detaliate colectate la opt ani diferit de subeșantionul de gospodării, transmit, pentru toți membrii gospodăriilor cărora le aparțin persoanele selectate pentru a răspunde într-un anumit an la subiectul detaliat colectat la opt ani, și pentru aceleași perioade de referință, toate părțile subiectelor „Aspecte tehnice” și „Caracteristicile persoanelor și gospodăriilor”, care fac parte, de asemenea, din setul minim de variabile. Această transmitere se aplică subiectelor detaliate colectate la opt ani „Situația migranților și a descendenților direcți ai acestora pe piața muncii”, „Pensie și participarea pe piața muncii” și „Concilierea vieții profesionale cu cea familială”.
Articolul 7
Perioadele și metodele de colectare a datelor
(1) Interviurile prin care se colectează informații pentru domeniul forței de muncă au loc în cursul săptămânii imediat următoare săptămânii de referință și nu mai târziu de cinci săptămâni după aceasta.
(2) În cazuri justificate în mod corespunzător și numai în măsura necesară, perioada în care se desfășoară interviurile poate fi prelungită.
(3) Interviurile se desfășoară prin metode de intervievare asistate de calculator, cum ar fi interviul personal asistat de calculator (computer-assisted personal interview – CAPI), interviul telefonic asistat de calculator (computer-assisted telephone interview – CATI) și interviul online asistat de calculator (computer-assisted web-interview – CAWI), cu excepția cazurilor justificate în mod corespunzător.
Articolul 8
Metodologia aplicabilă datelor referitoare la ocuparea forței de muncă și la șomaj
(1) Diagramele referitoare la ordinea întrebărilor pentru subiectele detaliate „Statut profesional”, „Căutarea unui loc de muncă”, „Dorința de a munci”, „Disponibilitate”, „Activitate secundară sau activități multiple” și „Statutul activității principale (autodefinit)” sunt specificate în anexa II la prezentul regulament.
(2) Informațiile privind variabilele WKSTAT, ABSREAS, JATTACH, SEEKWORK, ACTMETNE și AVAILBLE menționate în anexa I la prezentul regulament se obțin prin intermediul interviurilor.
(3) Pentru toate celelalte variabile pot fi utilizate registre administrative și orice alte surse și metode, cu condiția ca datele obținute să aibă o acoperire echivalentă și o calitate cel puțin echivalentă. Dimensiunile relevante ale calității includ definiții și concepte comparabile și coerente, perioade de referință corecte și actualitatea datelor disponibile.
Articolul 9
Standarde comune pentru editare, imputare, ponderare și estimare
(1) Datele administrative sau din registre, rezultatele interviurilor anterioare și rezultatele interviurilor cu alte persoane nu se utilizează pentru a înlocui sau a imputa informații privind variabilele WKSTAT, ABSREAS, JATTACH, SEEKWORK, ACTMETNE și AVAILBLE menționate în anexa I la prezentul regulament. Pot fi aplicate reguli simplificate pentru anumite grupuri de persoane, astfel cum se specifică în anexa II la prezentul regulament.
(2) În cazul în care informațiile privind alte variabile lipsesc, nu sunt valabile sau nu sunt coerente, pot fi aplicate metode de imputare statistică, dacă este cazul, cu excepția variabilei INCGROSS menționată în anexa I la prezentul regulament, pentru care imputarea statistică se aplică întotdeauna atunci când rata de non-răspuns depășește 5 %.
(3) Populația de referință pentru ponderare este populația (reală sau estimată) care are reședința obișnuită în gospodării private.
(4) Factorii de ponderare pentru estimările la nivel individual pe baza variabilelor trimestriale, anuale și bienale trebuie să îndeplinească următoarele cerințe: (a) factorii de ponderare se calculează ținând cont de probabilitatea de selecție și de datele externe privind distribuția populației supuse anchetei, în funcție de sex, grupe de vârstă și regiune (nivel NUTS 2). Grupele de vârstă de cinci ani reprezintă standardul. Cu toate acestea, având în vedere dimensiunea eșantionului și calitatea și disponibilitatea datelor externe, sunt permise agregările care includ mai mult de o grupă de vârstă de cinci ani, numai în măsura în care sunt necesare; (b) coerența între totalurile anuale ale subeșantioanelor pentru variabilele structurale anuale și bienale și mediile anuale ale eșantioanelor complete trebuie asigurată pentru persoanele ocupate, șomeri și persoanele inactive în funcție de sex și pentru următoarele grupe de vârstă: 25-34, 35-44 și 45-54. Coerența pentru grupurile de persoane cu vârste de 15-24 de ani, 55-64 de ani și cu vârsta de 65 de ani și peste trebuie asigurată în cea mai mare măsură posibilă.
(5) Factorii de ponderare pentru estimările la nivel de gospodărie, folosind ponderea medie a membrilor gospodăriei, și la nivel individual în funcție de caracteristicile specifice ale gospodăriei trebuie să îndeplinească următoarele cerințe: (a) factorii de ponderare se calculează ținând cont de probabilitatea de selecție și de datele privind distribuția gospodăriilor private care fac obiectul anchetei, și anume numărul (real sau estimat) al gospodăriilor și dimensiunea (reală sau estimată) a gospodăriei (nivelul gospodăriei) și distribuția populației care face obiectul anchetei, în funcție de sex și cel puțin pentru grupele de vârstă 0-14 și 15+ (nivel individual). Estimările privind numărul gospodăriilor și dimensiunea gospodăriilor se bazează pe cele mai bune surse și concepte disponibile; (b) coerența între eșantionul anual complet sau totalurile anuale ale subeșantioanelor utilizând factorii de ponderare la nivelul gospodăriilor și mediile anuale ale eșantioanelor complete utilizând factorii de ponderare la nivel individual definiți la alineatul (4) trebuie asigurată pentru persoanele ocupate, șomeri și persoanele inactive în funcție de sex și pentru următoarele grupe de vârstă: 25-34, 35-44 și 45-54. Coerența pentru grupurile de persoane cu vârste de 15-24 de ani, 55-64 de ani și cu vârsta de 65 de ani și peste trebuie asigurată în cea mai mare măsură posibilă.
(6) Factorii de ponderare pentru estimările la nivel individual pe baza variabilelor colectate la opt ani/pentru subiecte ad hoc trebuie să îndeplinească următoarele cerințe: (a) factorii de ponderare se calculează ținând cont de probabilitatea de selecție și de datele privind distribuția populației care face obiectul anchetei, în funcție de sex și de grupele de vârstă ale populației țintă pentru variabilele colectate la opt ani, conform definiției de la articolul 4 alineatul (3) din prezentul regulament. Grupele de vârstă de cinci ani reprezintă standardul. Cu toate acestea, având în vedere dimensiunea eșantionului și calitatea și disponibilitatea datelor, sunt permise agregările care includ mai mult de o grupă de vârstă de cinci ani, numai în măsura în care sunt necesare; (b) coerența între totalurile anuale ale subeșantioanelor utilizând factorii de ponderare la opt ani și totalurile anuale ale subeșantioanelor sau, dacă nu este cazul, mediile anuale ale eșantioanelor complete utilizând factorii de ponderare la nivel individual menționați la alineatul (4) trebuie asigurată pentru populația țintă pentru variabilele colectate la opt ani definită la articolul 4 alineatul (3) din prezentul regulament și pentru persoanele ocupate, șomeri și persoanele inactive în funcție de sex; (c) cerințele se aplică în mod corespunzător subiectelor ad-hoc și populațiilor țintă ale acestora.
(7) Informațiile privind variabilele WKSTAT, ABSREAS, JATTACH, SEEKWORK, ACTMETNE și AVAILBLE menționate în anexa I la prezentul regulament nu se utilizează în procesul de ponderare.
Articolul 10
Difuzarea datelor
(1) În cadrul raportului trimestrial privind precizia descris la punctul 2 din anexa III la prezentul regulament, statele membre transmit Comisiei (Eurostat) două limite de încredere. Comisia (Eurostat) utilizează aceste limite de încredere pentru difuzarea datelor.
(2) Pentru a produce serii de timp retrospective fără întreruperi ale principalilor indicatori începând cu primul trimestru al anului 2009, statele membre transmit Comisiei (Eurostat), până la 31 decembrie 2021: (a) fie factorii de corecție care trebuie aplicați datelor retrospective pentru fiecare indicator menționat la alineatul (3) din prezentul articol; (b) fie seriile de timp complete pentru perioada cuprinsă între primul trimestru al anului 2009 și cel de-al patrulea trimestru al anului 2020 pentru fiecare indicator menționat la alineatul (3) din prezentul articol.
(3) Indicatorii pentru care sunt solicitate serii de timp retrospective fără întreruperi sunt rata de ocupare a forței de muncă și rata șomajului în mii de persoane, defalcate în funcție de sex și grupele de vârstă 15-24, 25-64, 65+ și, numai pentru ocuparea forței de muncă, pentru grupa de vârstă 20-64.
(4) Factorii de corecție pentru calculul retrospectiv, seriile de timp complete fără întreruperi și metadatele relevante pentru seriile de timp retrospective fără întreruperi solicitate în conformitate cu alineatul (2) din prezentul articol se transmit utilizând formatul furnizat de Comisie (Eurostat).
Articolul 11
Standarde pentru transmiterea informațiilor și schimbul de informații
(1) Statele membre transmit Comisiei (Eurostat) seturi de date trimestriale și anuale cu microdate verificate în prealabil care respectă regulile de validare în conformitate cu specificația variabilelor pentru codificarea lor și condițiile de filtrare prevăzute în anexa I la prezentul regulament. Statele membre și Comisia convin asupra unor reguli suplimentare de validare care trebuie îndeplinite drept condiție pentru acceptarea datelor transmise.
(2) Seturile de date trimestriale conțin toate variabilele principale pentru eșantioanele trimestriale. Includerea unor variabile cu o perioadă de referință anuală pentru eșantioanele sau subeșantioanele respective în aceste seturi de date este opțională.
(3) Seturile de date anuale includ toate variabilele structurale, precum și variabilele principale pentru eșantioanele sau subeșantioanele respective.
(4) Variabilele structurale și principale ale seturilor de date trimestriale și anuale trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 4 alineatul (3) din prezentul regulament.
(5) Datele revizuite se transmit în seturi complete de date care acoperă toate variabilele, indiferent de numărul de observații și de variabile revizuite.
(6) Conținutul variabilelor trimestriale transmise în seturile de date trimestriale trebuie să corespundă conținutului variabilelor transmise în seturile de date anuale.
(7) Statele membre pun la dispoziția Comisiei (Eurostat) datele și metadatele solicitate în temeiul prezentului regulament, utilizând standardele de schimb de date și metadate statistice specificate de Comisie (Eurostat) și punctul unic de acces.
Articolul 12
Modalități detaliate și conținutul rapoartelor de calitate
În plus față de cerințele prevăzute la articolul 13 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2019/1700, rapoartele de calitate trimestriale și anuale ale statelor membre trebuie să respecte cerințele enumerate în anexa III la prezentul regulament.
Articolul 13
Intrare în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Se aplică de la 1 ianuarie 2021.