Recitale
(1) Cadrul Basel III a introdus un indicator al efectului de levier simplu, transparent și care nu se bazează pe risc pentru a acționa ca o măsură credibilă suplimentară la cerințele de capital bazate pe risc. Potrivit standardului privind indicatorul efectului de levier publicat de Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară (BCBS) în decembrie 2017 (denumit în continuare „standardul BCBS privind indicatorul efectului de levier”), pentru a facilita punerea în aplicare a politicilor monetare, în circumstanțe macroeconomice excepționale, o jurisdicție poate, la alegerea sa, să excludă temporar rezervele deținute la bănci centrale din indicatorul de măsurare a expunerii pentru calcularea indicatorului efectului de levier.
(2) Standardul BCBS privind indicatorul efectului de levier a fost pus în aplicare pentru prima dată în legislația Uniunii prin Regulamentul (UE) nr. 575/2013. Articolul 430 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 prevede obligația instituțiilor de a transmite autorităților competente anumite informații privind indicatorul efectului de levier și componentele acestuia, în timp ce articolul 451 din acest regulament prevede obligația instituțiilor de a publica anumite informații privind indicatorul efectului de levier și gestionarea riscului efectului de levier excesiv.
(3) Regulamentul (UE) nr. 575/2013 a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2019/876 al Parlamentului European și al Consiliului (3), printre altele, pentru a reflecta revizuirile care au fost aduse standardului BCBS privind indicatorul efectului de levier astfel încât să se asigure condiții de concurență echitabile la nivel internațional pentru instituțiile stabilite în interiorul Uniunii, dar care operează în afara Uniunii, precum și faptul că indicatorul efectului de levier rămâne o completare eficace a cerințelor de fonduri proprii bazate pe risc. Regulamentul (UE) 2019/876 a introdus o cerință privind indicatorul efectului de levier pentru a completa sistemul de raportare și publicare a indicatorului efectului de levier. Regulamentul respectiv a introdus, de asemenea, posibilitatea excluderii temporare a anumitor expuneri față de băncile centrale din indicatorul de măsurare a expunerii totale a unei instituții în circumstanțe excepționale și pentru a facilita punerea în aplicare a politicilor monetare. Aceste modificări ale cadrului aferent indicatorului efectului de levier, inclusiv competența discreționară de a exclude anumite expuneri față de băncile centrale din indicatorul de măsurare a expunerii totale, vor deveni aplicabile la 28 iunie 2021.
(4) Regulamentul (UE) nr. 575/2013 a fost ulterior modificat prin Regulamentul (UE) 2020/873 al Parlamentului European și al Consiliului (4), printre altele, pentru a prevedea posibilitatea de a exclude temporar anumite expuneri față de băncile centrale din calculul indicatorului de măsurare a expunerii totale a unei instituții înainte de 28 iunie 2021, și anume înainte de intrarea în vigoare a modificărilor cerinței privind indicatorul efectului de levier care au fost introduse prin Regulamentul (UE) 2019/876. În special, articolul 500b din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 permite unei instituții să excludă anumite expuneri față de banca centrală a instituției din indicatorul de măsurare a expunerii totale atunci când autoritatea competentă a instituției a stabilit, după consultarea băncii centrale relevante, și a declarat public că există circumstanțe excepționale care justifică excluderea acestora pentru a facilita punerea în aplicare a politicilor monetare. Articolul 500b din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 se aplică de la 27 iunie 2020.
(5) Deși piețele financiare s-au stabilizat începând cu aprilie 2020, condițiile de finanțare din zona euro sunt mai stricte decât la începutul anului din cauza randamentelor mai mari ale obligațiunilor și a cotațiilor mai mici ale acțiunilor. Situația cauzată de pandemia de coronavirus (COVID-19) și, prin urmare, nevoia de a atinge și a menține în continuare un nivel ridicat de acomodare a politicii monetare, precum și fragilitatea și vulnerabilitățile economiilor din zona euro și ale canalului de transmisie a politicii monetare prin intermediul băncilor justifică punctul de vedere al Consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE) potrivit căruia există circumstanțe excepționale care justifică excluderea temporară, până la 27 iunie 2021, a anumitor expuneri față de băncile centrale din Eurosistem din indicatorul de măsurare a expunerii totale a instituțiilor pentru a facilita punerea în aplicare a politicilor monetare în sensul articolului 500b din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.
(6) Expunerile care pot fi excluse cuprind monede și bancnote care constituie moneda legală în jurisdicția băncii centrale și active care reprezintă creanțe față de banca centrală, inclusiv rezerve deținute la banca centrală, în măsura în care aceste expuneri sunt relevante pentru transmiterea politicii monetare și, prin urmare, pentru punerea în aplicare a acesteia. Aceste expuneri includ depozitele deținute în facilitatea de depozit și soldurile deținute în conturile de rezerve deschise în cadrul Eurosistemului, inclusiv fondurile deținute pentru a îndeplini cerințele privind rezervele minime obligatorii. Expunerile care reprezintă creanțe față de banca centrală care nu au legătură cu punerea în aplicare a politicii monetare nu ar trebui să fie excluse din indicatorul de măsurare a expunerii totale.
(7) Se preconizează că excluderea, în temeiul articolului 500b din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, a anumitor expuneri față de băncile centrale din indicatorul de măsurare a expunerii totale ar veni în sprijinul instituțiilor de credit în ceea ce privește îndeplinirea în continuare a rolului acestora în finanțarea economiei reale, păstrând, în același timp, elementele-cheie ale cadrului de reglementare prudențial. Excluderea poate reduce eventualele constrângeri legate de introducerea unei noi cerințe privind fondurile proprii și pasivele eligibile care a fost pusă în aplicare în Uniune sub forma unei modificări aduse Regulamentului (UE) nr. 575/2013 prin Regulamentul (UE) 2019/876 pentru a reflecta standardul privind capacitatea totală de absorbție a pierderilor, aplicabilă de la 28 iunie 2019. În plus, deși indicatorul efectului de levier nu se va aplica până la 28 iunie 2021, din perspectiva comunicării clare a informațiilor financiare, excluderea anumitor expuneri față de băncile centrale din indicatorul de măsurare a expunerii totale ar putea fi benefică până la momentul respectiv. În special, instituțiile ar fi în măsură să facă public indicatorul efectului de levier, atât cu, cât și fără impactul expunerilor excluse. Aceste informații ar putea fi utile participanților la piața financiară pentru a evalua posibilii viitori indicatori ai efectului de levier ai instituțiilor după aplicarea indicatorului efectului de levier de la 28 iunie 2021.
(8) BCE, în temeiul atribuțiilor sale în materie de politică monetară, a fost consultată în conformitate cu articolul 500b alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 în ceea ce privește stabilirea circumstanțelor excepționale care justifică excluderea în temeiul articolului 500b alineatul (1) din acest regulament (5),