Recitale
(1) În conformitate cu Decizia (UE) 2019/400 a Consiliului (2), Acordul privind statutul dintre Uniunea Europeană și Republica Serbia referitor la acțiunile desfășurate de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă în Republica Serbia (denumit în continuare „acordul”) a fost semnat la 18 și 19 noiembrie 2019, sub rezerva încheierii sale.
(2) În temeiul articolului 54 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2016/1624 al Parlamentului European și al Consiliului (3), în cazurile în care se prevede ca echipele europene de poliție de frontieră și gardă de coastă să fie trimise într-o țară terță în acțiuni în care membrii echipelor vor avea competențe executive sau în cadrul altor acțiuni în țări terțe care impun acest lucru, Uniunea încheie un acord privind statutul cu țara terță în cauză. Un astfel de acord privind statutul ar trebui să cuprindă toate aspectele necesare pentru desfășurarea acțiunilor.
(3) În temeiul acordului, pot fi trimise rapid pe teritoriul Republicii Serbia, în conformitate cu planul operativ, echipe europene de poliție de frontieră și gardă de coastă, care să răspundă la actuala modificare a direcției fluxurilor migratorii către ruta de coastă și să ofere asistență în ceea ce privește gestionarea frontierelor externe și lupta împotriva introducerii ilegale de migranți.
(4) Prezenta decizie reprezintă o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Irlanda nu participă, în conformitate cu Decizia 2002/192/CE a Consiliului (4); prin urmare, Irlanda nu participă la adoptarea prezentei decizii, aceasta nu este obligatorie pentru respectivul stat membru și nu i se aplică.
(5) În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Danemarca nu participă la adoptarea prezentei decizii, aceasta nu este obligatorie pentru respectivul stat membru și nu i se aplică. Deoarece prezenta decizie constituie o dezvoltare a acquis-ului Schengen, Danemarca decide, în conformitate cu articolul 4 din protocolul respectiv, în termen de șase luni de la data la care Consiliul decide cu privire la prezenta decizie, dacă o va pune în aplicare în legislația sa națională.
(6) Acordul ar trebui aprobat,