Recitale
(1) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor din 20 iulie 2010 intitulată „Pentru un spațiu european de siguranță rutieră: orientări pentru politica de siguranță rutieră 2011-2020” a afirmat că obiectivele strategice ale Uniunii constau în înjumătățirea până în 2020 a numărului deceselor cauzate de accidente rutiere comparativ cu anul 2010 și apropierea de obiectivul „zero decese” până în 2050. Cu toate acestea, progresele înregistrate în atingerea acestor obiective au stagnat în ultimii ani. În Concluziile sale din 8 iunie 2017 privind siguranța rutieră, de adoptare a Declarației de la Valletta din martie 2017, Consiliul a aprobat un nou obiectiv intermediar de reducere la jumătate a numărului de vătămări grave până în 2030 comparativ cu 2020. Prin urmare, sunt necesare eforturi mai mari în vederea atingerii ambelor obiective.
(2) Conform abordării bazate pe conceptul de „Sistem sigur”, decesele și vătămările grave în accidentele rutiere pot fi, în mare măsură, prevenite. Ar trebui să fie responsabilitatea comună a actorilor de la toate nivelurile de a se asigura că accidentele rutiere nu conduc la vătămări grave sau mortale. În mod special, drumurile bine concepute, corect întreținute și marcate și semnalizate în mod clar ar reduce probabilitatea accidentelor rutiere, în timp ce „drumurile care iartă” (drumuri configurate în mod corespunzător pentru a se asigura că erorile de conducere nu duc imediat la consecințe grave sau fatale) ar reduce severitatea accidentelor. Comisia ar trebui să ofere orientări pentru crearea și întreținerea „marginilor care iartă ale drumurilor”, pe baza experienței tuturor statelor membre.
(3) Drumurile din cadrul rețelei transeuropene de transport (rețeaua TEN-T) identificate în Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (4) sunt deosebit de importante în sprijinirea integrării europene. Din acest motiv, pe aceste drumuri ar trebui asigurat un nivel ridicat de siguranță.
(4) Procedurile de gestionare a siguranței infrastructurii rutiere („RISM”) puse în aplicare în rețeaua TEN-T au contribuit la reducerea deceselor și a vătămărilor grave în Uniune. Din evaluarea efectelor Directivei 2008/96/CE a Parlamentului European și a Consiliului (5) reiese în mod clar că statele membre care au aplicat în mod voluntar principiile RISM pe drumurile lor naționale din afara rețelei TEN-T au obținut rezultate mult mai bune în materie de siguranță rutieră decât statele membre care nu au făcut acest lucru. De aceea, este de dorit ca aceste principii RISM să fie aplicate și în alte părți ale rețelei rutiere europene.
(5) Este important ca tronsoanele rutiere construite pe poduri și tronsoane rutiere care trec prin tuneluri care fac parte din rețeaua inclusă în domeniul de aplicare al prezentei directive să fie, de asemenea, reglementate de prezenta directivă în ceea ce privește siguranța rutieră, cu excepția tunelurilor care intră sub incidența Directivei 2004/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului (6).
(6) Din motive de siguranță rutieră, este important ca intrările și ieșirile din zonele de parcare aflate de-a lungul rețelei incluse în domeniul de aplicare al prezentei directive, în special de-a lungul autostrăzilor și drumurilor principale, să intre, de asemenea, sub incidența prezentei directive.
(7) Condițiile sezoniere diferă substanțial de la un stat membru la altul și de la o regiune la alta. Este important, așadar, ca aceste condiții să fie luate în considerare în mod adecvat în dispozițiile naționale de transpunere a prezentei directive.
(8) O mare parte din accidentele rutiere au loc pe o porțiune mică a drumurilor pe care volumul traficului și vitezele sunt ridicate și pe care există un spectru larg al traficului cu viteze de circulație diferite. Din aceste motive, extinderea limitată a domeniului de aplicare al Directivei 2008/96/CE la autostrăzi și la alte drumuri principale din afara rețelei TEN-T ar trebui să contribuie în mod semnificativ la îmbunătățirea siguranței infrastructurii rutiere pe teritoriul Uniunii.
(9) Pentru ca o astfel de extindere a domeniului de aplicare să aibă efectele preconizate, este logic ca drumurile principale, altele decât autostrăzile, să includă toate drumurile care, în clasificarea națională a drumurilor, sunt încadrate în categoria imediat următoare după categoria „autostrăzi”. Din același motiv, statele membre ar trebui încurajate să se asigure că cel puțin toate drumurile cărora li se aplica Directiva 2008/96/CE înainte de intrarea în vigoare a prezentei directive, inclusiv în mod voluntar, sunt reglementate în continuare de prezenta directivă.
(10) Aplicarea obligatorie a procedurilor stabilite în Directiva 2008/96/CE pentru orice proiect de infrastructură rutieră din afara zonelor urbane care este finalizat cu finanțare din partea Uniunii ar trebui să garanteze că fondurile Uniunii nu sunt utilizate pentru a construi drumuri nesigure.
(11) Directiva 2008/96/CE reglementează exclusiv infrastructura rutieră. Prin urmare, dreptul în materie de trafic rutier nu este afectat de prezenta directivă și nici competența statelor membre de a lua decizii în temeiul propriei autorități în legătură cu dreptul în materie de trafic rutier. Părțile contractante ar trebui să respecte Convenția de la Geneva a Organizației Națiunilor Unite din 19 septembrie 1949 privind traficul rutier și Convenția de la Viena din 8 noiembrie 1968 privind traficul rutier, precum și Convenția de la Viena din 8 noiembrie 1968 privind semnalizarea rutieră.
(12) Evaluarea bazată pe riscuri a siguranței rutiere la nivelul întregii rețele s-a dovedit a fi un instrument eficient și eficace pentru a identifica tronsoanele din rețea care ar trebui să fie vizate de inspecții de siguranță rutieră mai detaliate și pentru a acorda prioritate investițiilor în conformitate cu potențialul acestora de îmbunătățire a siguranței la nivelul întregii rețele. Din aceste motive, întreaga rețea rutieră vizată de această directivă ar trebui să fie evaluată sistematic, inclusiv prin intermediul datelor colectate prin mijloace electronice și digitale, în vederea îmbunătățirii siguranței rutiere pe întreg teritoriul Uniunii.
(13) Integrarea celor mai performante elemente din precedenta „procedură de clasificare și gestionare a siguranței rețelei rutiere în exploatare” în noua procedură de evaluare a siguranței rutiere la nivelul întregii rețele ar trebui să permită o mai bună identificare a tronsoanelor rutiere pe care oportunitățile de îmbunătățire a siguranței sunt cele mai mari și în care intervențiile vizate ar trebui să ofere cele mai importante ameliorări.
(14) Pentru a îmbunătăți calitatea, obiectivitatea și eficacitatea procedurilor RISM, este benefic să se permită statelor membre să valorifice, după caz, tehnologiile în continuă dezvoltare la inspectarea tronsoanelor de drum, la documentarea condițiilor de siguranță rutieră, precum și la colectarea altor date legate de siguranța rețelei rutiere.
(15) Acțiunile sistematice de urmărire a constatărilor din procedurile RISM sunt esențiale pentru obținerea îmbunătățirilor siguranței infrastructurii rutiere necesare pentru atingerea obiectivelor de siguranță rutieră ale Uniunii. În acest scop, planurile de măsuri ordonate în funcție de priorități ar trebui să asigure faptul că intervențiile necesare sunt puse în aplicare cât mai curând posibil. În special, constatările din cadrul evaluării siguranței rutiere la nivelul întregii rețele ar trebui să fie urmate fie de inspecții specifice în materie de siguranță rutieră, fie, dacă acest lucru este posibil și eficient din punctul de vedere al costurilor, de măsuri directe de remediere menite să elimine sau să reducă riscurile în materie de siguranță rutieră fără a impune sarcini administrative inutile.
(16) Performanța în materie de siguranță rutieră a drumurilor existente ar trebui îmbunătățită prin orientarea investițiilor către tronsoanele rutiere unde se înregistrează cea mai mare concentrare de accidente și unde există potențialul cel mai ridicat de reducere a numărului de accidente.
(17) Finanțarea și stimulentele financiare de la nivelul Uniunii ar putea fi utilizate, în conformitate cu condițiile aplicabile, pentru a sprijini astfel de investiții, completând investițiile și stimulentele corespunzătoare de la nivel național.
(18) Tronsoanele rețelei de drumuri adiacente tunelurilor rutiere din rețeaua rutieră transeuropeană care intră în domeniul de aplicare al Directivei 2004/54/CE prezintă un risc de accidente deosebit de ridicat. Din aceste motive, în vederea îmbunătățirii siguranței rețelei rutiere, care intră sub incidența prezentei directive, ar trebui introduse inspecții comune în materie de siguranță rutieră ale acestor tronsoane rutiere, implicând atât reprezentanți ai autorităților competente în materie de tuneluri, cât și reprezentanți ai autorităților competente în materie de drumuri.
(19) În 2017, 47 % din totalul persoanelor decedate în accidente rutiere în Uniune erau utilizatori vulnerabili ai drumurilor. Din acest motiv, garantarea faptului că nevoile utilizatorilor vulnerabili ai drumurilor sunt luate în considerare în toate procedurile RISM și în dezvoltarea cerințelor de calitate privind infrastructura pentru astfel de utilizatori ar trebui să conducă la îmbunătățirea siguranței lor rutiere.
(20) Pentru a permite statelor membre să își consolideze procedurile menite să asigure utilizarea operațională a marcajelor rutiere și a panourilor de semnalizare rutieră, ar trebui stabilite specificații comune pentru a promova lizibilitatea și detectarea eficace a marcajelor rutiere și a panourilor de semnalizare rutieră de către conducătorii auto și sistemele automate de asistență a conducătorului auto.
(21) Îmbunătățirea siguranței este o prioritate și în cazul trecerilor la nivel (și anume, semnalizarea și îmbunătățirea infrastructurii). Potrivit Raportului privind siguranța și interoperabilitatea feroviară în UE în 2018 al Agenției Uniunii Europene pentru Căile Ferate, în 2016, la cele 108 000 de treceri la nivel din UE, s-au produs 433 de accidente grave, în urma cărora 255 de persoane și-au pierdut viața și 217 au fost grav rănite. În consecință, ar trebui identificate trecerile la nivel care prezintă un grad ridicat de risc în materie de siguranță, în vederea îmbunătățirii acestora.
(22) Marcajele rutiere și panourile de semnalizare rutieră de înaltă calitate sunt esențiale pentru a sprijini conducătorii auto, precum și vehiculele conectate și automate. Specificațiile comune pentru marcajele rutiere și panourile de semnalizare rutieră ar trebui să fie baza care pregătesc calea pentru introducerea sistemelor avansate de mobilitate conectate și automate. Ar fi preferabilă o abordare europeană comună, în conformitate cu Convenția de la Viena privind semnalizarea rutieră din 1968.
(23) Pentru a consolida rezultatele așteptate ca urmare a aplicării prezentei directive și pentru a asigura un nivel adecvat de siguranță în situații de urgență, statele membre ar putea facilita cooperarea între serviciile lor de protecție civilă, de reacție în situații de urgență și de poliție rutieră, ori de câte ori acest lucru este oportun și, în special, pe tronsoanele rutiere transfrontaliere. În cazul în care este necesară cooperarea între statele membre în cadrul acestor activități, mecanismul de protecție civilă al Uniunii, în temeiul Deciziei nr. 1313/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului (7), oferă un cadru în acest scop.
(24) Fără a aduce atingere legislației privind achizițiile publice, în special Directivei 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului (8), specificațiile tehnice referitoare la siguranță ar trebui să fie accesibile publicului, atunci când se realizează achizițiile publice în sectorul infrastructurii rutiere.
(25) În vederea obținerii transparenței și pentru a îmbunătăți responsabilizarea, ar trebui să fie raportate ratingurile de siguranță rutieră pentru ca utilizatorii de drumuri să poată fi informați despre starea infrastructurii și să fie în general mai conștientizați în acest sens.
(26) Ar trebui încurajat schimbul de experiență privind metodologiile Sistemului Sigur între practicieni și schimbul de informații între auditorii din domeniul siguranței rutiere.
(27) Publicarea rezultatelor evaluărilor siguranței rutiere la nivelul întregii rețele ar trebui să permită compararea nivelului de siguranță a infrastructurii rutiere în întreaga Uniune.
(28) Întrucât obiectivul prezentei directive, și anume instituirea unor proceduri care să garanteze un nivel ridicat constant de siguranță rutieră în întreaga rețea TEN-T și în întreaga rețea de autostrăzi și drumuri principale de pe teritoriul Uniunii, nu poate fi îndeplinit în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere că sunt necesare îmbunătățiri în întreaga Uniune pentru a asigura convergența către standarde mai ridicate de siguranță a infrastructurii rutiere, acesta poate fi îndeplinit mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este definit la articolul menționat, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivului menționat. Drept rezultat al acțiunii la nivelul Uniunii, deplasările în întreaga Uniune ar trebui să devină mai sigure, fapt care, la rândul său, ar trebui să îmbunătățească funcționarea pieței interne și să sprijine obiectivul de coeziune economică, socială și teritorială.
(29) În vederea asigurării faptului că conținutul procedurilor RISM continuă să reflecte cele mai bune cunoștințe tehnice disponibile, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește adaptarea anexelor la prezenta directivă la progresul tehnic. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (9). În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.
(30) Sunt necesare măsuri specifice pentru îmbunătățirea continuă a practicilor de gestionare a siguranței rutiere și pentru a facilita recunoașterea marcajelor rutiere și a panourilor de semnalizare rutieră de către vehiculele echipate cu sisteme de asistență a conducătorului auto sau cu echipamente cu niveluri ridicate de automatizare. În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a dispozițiilor relevante ale prezentei directive, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (10).
(31) Prin urmare, Directiva 2008/96/CE ar trebui modificată în consecință,