Recitale
(1) Regiunea biogeografică stepică menționată la articolul 1 litera (c) punctul (iii) din Directiva 92/43/CEE cuprinde părți din teritoriul Uniunii al României, astfel cum sunt specificate în harta biogeografică aprobată la 20 aprilie 2005 de către comitetul înființat prin articolul 20 din directiva menționată (denumit în continuare „Comitetul «Habitate»”).
(2) Lista inițială a siturilor de importanță comunitară pentru regiunea biogeografică stepică, în sensul Directivei 92/43/CEE, a fost adoptată prin Decizia 2008/966/CE a Comisiei (2). Această listă a fost actualizată ultima dată prin Decizia de punere în aplicare 2013/736/UE a Comisiei (3).
(3) Siturile incluse în lista siturilor de importanță comunitară pentru regiunea biogeografică stepică fac parte din rețeaua Natura 2000, care reprezintă un element esențial al protejării biodiversității în Uniune. Pentru a înregistra progrese în continuare în ceea ce privește instituirea efectivă a rețelei Natura 2000 și în contextul unei adaptări dinamice a rețelei respective, listele siturilor de importanță comunitară sunt revizuite cu regularitate.
(4) În perioada 19 iunie 2017-2 martie 2018, Romania a propus situri suplimentare de importanță comunitară pentru regiunea biogeografică stepică în sensul articolului 1 din Directiva 92/43/CEE. România a transmis, de asemenea, modificări ale informațiilor referitoare la situri cuprinse în lista siturilor de importanță comunitară pentru regiunea biogeografică stepică.
(5) Pe baza proiectului de listă elaborat de Comisie de comun acord cu statul membru în cauză, care identifică, de asemenea, situri ce găzduiesc tipuri de habitate naturale prioritare sau specii prioritare, ar trebui adoptată o listă actualizată a siturilor selectate ca situri de importanță comunitară pentru regiunea biogeografică stepică. Articolul 4 alineatul (4) și articolul 6 din Directiva 92/43/CEE se aplică siturilor nou incluse pe listă.
(6) Cunoștințele privind existența și repartizarea tipurilor de habitate naturale și a speciilor evoluează în permanență ca urmare a controlului efectuat în conformitate cu articolul 11 din Directiva 92/43/CEE. Prin urmare, evaluarea și selectarea siturilor la nivelul Uniunii s-au efectuat pe baza celor mai fiabile informații disponibile la momentul respectiv.
(7) În ceea ce privește regiunea biogeografică stepică, România nu a propus suficiente situri pentru a îndeplini cerințele Directivei 92/43/CEE în ceea ce privește anumite tipuri de habitate și anumite specii. În plus, cunoștințele privind existența și repartizarea unora dintre tipurile de habitate naturale enumerate în anexa I și a unora dintre speciile enumerate în anexa II la Directiva 92/43/CEE sunt în continuare incomplete. În consecință, pentru tipurile de habitate și speciile respective nu se poate concluziona că rețeaua Natura 2000 este completă.
(8) Din motive de claritate și transparență, Decizia de punere în aplicare 2013/736/UE ar trebui abrogată.
(9) Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului „Habitate”,