Recitale
(1) Articolul 43 alineatul (3) din tratat prevede adoptarea de către Consiliu, la propunerea Comisiei, a măsurilor privind stabilirea și alocarea posibilităților de pescuit.
(2) Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (1) prevede adoptarea unor măsuri de conservare, ținând seama de avizele științifice, tehnice și economice disponibile, inclusiv, după caz, de rapoartele elaborate de Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP).
(3) Consiliului îi revine obligația de a adopta măsuri privind stabilirea și alocarea posibilităților de pescuit, inclusiv anumite condiții legate funcțional de acestea, după caz. Posibilitățile de pescuit ar trebui să fie astfel distribuite între statele membre încât să se asigure fiecărui stat membru o anumită stabilitate a activităților de pescuit pentru fiecare stoc sau zonă de pescuit și să se țină cont, în mod adecvat, de obiectivele politicii comune în domeniul pescuitului (PCP), stabilite în Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.
(4) Capturile totale admisibile (TAC) ar trebui stabilite pe baza avizelor științifice disponibile, ținând seama de aspectele biologice și socioeconomice și asigurând totodată un tratament echitabil al sectoarelor de pescuit, precum și pe baza opiniilor exprimate în cadrul consultărilor cu părțile interesate, în special consiliile consultative vizate.
(5) Atunci când o TAC aferentă unui stoc este alocată unui singur stat membru, este oportun ca respectivul stat membru să fie abilitat, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din tratat, să stabilească nivelul acesteia. Ar trebui să se adopte dispoziții prin care să se garanteze că, atunci când stabilește nivelul unei capturi totale admisibile, statul membru în cauză acționează în deplină conformitate cu principiile și normele PCP.
(6) Regulamentul (CE) nr. 847/96 al Consiliului (2) a introdus condiții suplimentare pentru gestionarea de la an la an a TAC-urilor, inclusiv, la articolele 3 și 4 din respectivul regulament, dispoziții privind flexibilitatea pentru TAC-urile de precauție și analitice. În temeiul articolului 2 din regulamentul respectiv, la stabilirea TAC-urilor, Consiliul decide cu privire la stocurile pentru care nu se aplică articolul 3 sau 4 din respectivul regulament, în special în funcție de starea biologică a stocurilor. Mai recent, prin articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, a fost introdus încă un mecanism de flexibilitate de la an la an pentru toate stocurile care fac obiectul obligației de debarcare. Prin urmare, pentru a se evita o flexibilitate excesivă, care ar submina principiul exploatării raționale și responsabile a resurselor biologice marine, ar împiedica realizarea obiectivelor PCP și ar duce la deteriorarea stării biologice a stocurilor, ar trebui să se prevadă ca articolele 3 și 4 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 să se aplice TAC-urilor analitice numai atunci când nu este utilizată flexibilitatea de la an la an prevăzută la articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.
(7) Obligația de debarcare menționată la articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 este introdusă pentru fiecare activitate de pescuit în parte. În regiunile vizate de prezentul regulament, toate speciile care fac obiectul unor limite de captură trebuie debarcate începând de la 1 ianuarie 2019. Articolul 16 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 prevede că, atunci când se introduce o obligație de debarcare pentru un stoc de pește, posibilitățile de pescuit se stabilesc ținându-se cont de trecerea de la stabilirea posibilităților de pescuit pentru a reflecta debarcările la stabilirea posibilităților de pescuit pentru a reflecta capturile. Cu toate acestea, se acordă anumite derogări de la obligația de debarcare în conformitate cu articolul 15 alineatele (4)-(7) din regulamentul menționat. Pe baza recomandărilor comune transmise de statele membre și în conformitate cu articolul 15 din regulamentul menționat, Comisia a adoptat o serie de regulamente delegate de stabilire a unor planuri specifice privind capturile aruncate înapoi în mare aplicabile pentru o perioadă inițială de maximum trei ani ce poate fi prelungită cu încă trei ani, pentru a pune în aplicare obligația de debarcare.
(8) Posibilitățile de pescuit ar trebui să fie în conformitate cu acordurile și principiile internaționale, cum ar fi Acordul din 1995 al Organizației Națiunilor Unite cu privire la conservarea și gestionarea stocurilor transzonale și a stocurilor de pești cu migrare extinsă (3) și principiile detaliate de gestionare prevăzute de Orientările internaționale din 2008 pentru gestionarea pescuitului de adâncime în marea liberă formulate de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, în care se prevede, de exemplu, că o autoritate de reglementare ar trebui să fie mai precaută atunci când informațiile sunt incerte, nefiabile sau inadecvate. Absența informațiilor științifice adecvate nu ar trebui invocată ca motiv pentru amânarea sau neadoptarea măsurilor de conservare și gestionare.
(9) TAC și cotele Uniunii pentru sabie neagră în apele Uniunii și apele internaționale din zonele 5, 6, 7 și 12 ar trebui stabilite ținând seama de faptul că există capturi ale țărilor terțe din stocul respectiv și că Uniunea ar trebui să dispună de posibilități de pescuit care corespund cotei de capturi istorice din stocul respectiv.
(10) Având în vedere avizul Consiliului Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES) referitor la o reducere a posibilităților de pescuit, combinată cu gradul ridicat de utilizare a cotei și pe baza introducerii obligației de debarcare în integralitatea ei în 2019, nu ar trebui să fie permis pescuitul direcționat pentru speciile de beryx din subzonele 3-10, 12 și 14 (Marea Nordului, apele de nord și sud-vest) iar TAC ar trebui stabilită numai pentru capturile accidentale.
(11) Conform avizului emis de ICES, observații la bord limitate indică faptul că procentul de grenadier a fost mai mic de 1 % din capturile raportate de grenadier de piatră. Pe baza acestor considerente, ICES consideră că nu ar trebui să existe pescuit direcționat de grenadier și că capturile accidentale ar trebui să fie calculate în raport cu TAC pentru grenadierul de piatră, în vederea minimizării posibilelor declarații eronate cu privire la specii. ICES arată că există diferențe considerabile, de peste un ordin de mărime (de zece ori mai mare), între proporțiile relative de grenadier de piatră și de grenadier raportate în debarcările oficiale și capturile observate și anchetele științifice din zonele în care pescuitul de grenadier se desfășoară în prezent. Există foarte puține date disponibile privind această specie, iar unele dintre datele de debarcare raportate sunt considerate de către ICES a fi declarații eronate cu privire la specii. În consecință, nu este posibil să se instituie un istoric precis al capturilor de grenadier. Prin urmare, orice capturi accidentale de grenadier ar trebui limitate la 1 % din cota de grenadier de piatră a fiecărui stat membru și scăzute din cota respectivă, în conformitate cu avizele științifice. Dacă grenadierul este considerat doar o captură accidentală la pescuitul de grenadier de piatră și aparține aceleiași TAC, nu vor mai exista raportări eronate.
(12) Având în vedere avizul ICES, este oportun ca TAC pentru pagelul argintiu în subzonele 6, 7 și 8 (apele de nord-vest) să fie menținută drept TAC numai de capturi accidentale.
(13) În zonele Comitetului pentru pescuit în zona central-estică a Atlanticului (CECAF) și ale Comisiei Generale pentru Pescuit în Marea Mediterană (CGPM) relevante, care se învecinează cu subzona ICES 9, se realizează capturi de pagel argintiu. Având în vedere că datele ICES sunt incomplete pentru aceste subzone limitrofe, domeniul de aplicare al TAC ar trebui să rămână limitat la subzona ICES 9. Cu toate acestea, pentru a garanta că deciziile de gestionare au la bază cele mai bune informații disponibile, s-au introdus dispoziții pentru raportarea datelor pentru aceste zone adiacente.
(14) Pentru pagelul argintiu din subzona ICES 10 nu există avize ICES pentru 2020. Cu toate acestea, ar trebui să fie stabilite posibilități de pescuit atât pentru 2019, cât și pentru 2020. Este posibil ca o modificare adecvată a posibilităților de pescuit stabilite prin prezentul regulament să fie necesară atunci când avizele științifice sunt emise pentru 2020.
(15) Având în vedere nivelul scăzut și faptul că nu au loc activități de pescuit direcționat, nu ar mai trebui să se stabilească o TAC pentru sabia neagră în subzonele ICES 1-4 (Marea Nordului și Skagerrak).
(16) Nu ar mai trebui să se stabilească TAC-uri pentru grenadierul de piatră în subzonele ICES 1, 2 și 4 (Marea Nordului) și merlucius (Ling american) în subzonele ICES 1-10, 12 și 14. Avizele ICES stabilesc că lipsa TAC-urilor nu ar genera niciun risc sau ar genera un risc scăzut de exploatare nesustenabilă.
(17) ICES recomandă să nu se mai realizeze capturi de pion portocaliu până în 2020. Este necesar să se interzică pescuitul, reținerea la bord, transbordarea și debarcarea speciei menționate, deoarece stocul este epuizat și nu se reface. ICES arată că nu a existat pescuit direcționat de pion portocaliu realizat de Uniune în Atlanticul de Nord-Est din 2010.
(18) ICES recomandă ca mortalitatea prin pescuit a rechinilor de adâncime să fie redusă la minimum și să nu fie permise activitățile de pescuit direcționat. Rechinii de adâncime sunt specii cu durată lungă de viață și rate scăzute de reproducere și au ajuns rapid să fie exploatați excesiv. Prin urmare, posibilitățile de pescuit pentru astfel de specii ar trebui restricționate complet printr-o interdicție generală de pescuit pentru speciile respective. Cu toate acestea, pescuitul de adâncime artizanal direcționat de sabie neagră care utilizează paragate conduce inevitabil la capturi accidentale de rechini de adâncime, care sunt în prezent aruncate înapoi în mare moarte. Paragatele sunt recunoscute ca unelte de pescuit selective în astfel de activități de pescuit. Cu toate acestea, chiar și cu acest instrument, capturile accidentale de rechini de adâncime s-au dovedit inevitabile. Prin urmare, ar trebui menținută o TAC restrictivă pentru capturile accidentale inevitabile din aceste specii în pescuitul direcționat de sabie neagră care utilizează paragate. Statele membre în cauză ar trebui să elaboreze măsuri regionale de gestionare pentru pescuitul de sabie neagră cu scopul de a reduce capturile accidentale de rechini de adâncime. În plus, statele membre ar trebui să stabilească măsuri specifice privind colectarea datelor pentru rechini de adâncime, pentru a asigura faptul că stocurilor respective sunt monitorizate îndeaproape. Stabilirea unor cote ale Uniunii de capturi accidentale de rechini de adâncime în apele Uniunii și în apele internaționale din subzonele ICES 5-9, în apele Uniunii și apele internaționale din subzona ICES 10, precum și în apele Uniunii din zonele CECAF 34.1.1, 34.1.2 și 34.2 se aplică fără a aduce atingere principiului stabilității relative în ceea ce privește prezența rechinilor de adâncime în respectivele zone.
(19) Pentru a se evita întreruperea activităților de pescuit și pentru a se asigura pescarilor din Uniune mijloace de existență, prezentul regulament ar trebui să se aplice de la 1 ianuarie 2019. Pentru a permite statelor membre să asigure aplicarea în timp util a prezentului regulament, acesta ar trebui să intre în vigoare imediat după publicarea sa,