Regulament 2018/1063 · CELEX 32018R1063

Regulamentul delegat (UE) 2018/1063 al Comisiei din 16 mai 2018 de modificare și de rectificare a Regulamentului delegat (UE) 2015/2446 de completare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele detaliate ale anumitor dispoziții ale Codului vamal al Uniunii

Data act: 16.05.2018
Intrare in vigoare: 02.10.2017
Jurnalul Oficial UE: oj:JOL_2018_192_R_0001
Status: In vigoare

armonizare vamală cooperare vamală export (UE) import (UE) legislație vamală regim vamal al UE schimb de informații teritoriu vamal (UE)

Recitale

(1) Punerea practică în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 (codul) și a Regulamentului delegat (UE) 2015/2446 al Comisiei (2) a arătat că trebuie aduse unele modificări respectivului regulament delegat pentru ca acesta să fie mai bine adaptat la nevoile operatorilor economici și ale administrațiilor vamale.

(2) La articolul 1 punctul 19 din Regulamentul delegat (UE) 2015/2446, definiția „exportatorului” ar trebui modificată în ceea ce privește exportul mărfurilor care nu sunt transportate de o persoană particulară în bagajele sale personale, pentru a le acorda o flexibilitate mai mare partenerilor de afaceri de a alege persoana care să aibă dreptul de a acționa ca exportator. Definiția actuală este problematică deoarece stabilește ca „exportator” o singură persoană, care trebuie să îndeplinească trei cerințe cumulative: să fie stabilită pe teritoriul vamal al Uniunii, să dețină un contract cu un destinatar dintr-o țară terță și să aibă competența de a stabili dacă mărfurile vor fi transportate în afara teritoriului vamal al Uniunii. Prin urmare, noua definiție a „exportatorului” ar trebui să fie mai puțin restrictivă și să limiteze condițiile care trebuie îndeplinite pentru a fi exportator la cerințele esențiale pentru funcționarea regimului de export: exportatorul trebuie să aibă competența de a stabili dacă mărfurile vor fi transportate în afara teritoriului vamal al Uniunii și, în conformitate cu articolul 170 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, exportatorul trebuie să fie stabilit pe teritoriul vamal al Uniunii. Doar în cazurile în care partenerii de afaceri nu cad de acord asupra persoanei care să aibă dreptul de a acționa ca exportator sau persoana nu este stabilită pe teritoriul vamal al Uniunii, exportatorul este stabilit prin legislația vamală.

(3) La articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul delegat (UE) 2015/2446, persoanele care solicită o dovadă a statutului vamal de mărfuri unionale, indiferent dacă sunt stabilite sau nu pe teritoriul vamal al Uniunii, ar trebui să aibă obligația de a se înregistra pentru a obține un număr EORI, astfel încât să poată avea acces la sistemul privind dovada statutului vamal în cadrul CVU, menționat în anexa la Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/578 a Comisiei (3).

(4) Autoritățile vamale au nevoie de o derogare permanentă de la obligația de a utiliza tehnici de prelucrare electronică a datelor în legătură cu cererile și deciziile care intervin rar și pentru care obligația de implementare a tehnicilor de prelucrare electronică a datelor ar necesita un efort economic disproporționat. Dat fiind că gama tehnicilor de prelucrare electronică a datelor diferă de la un stat membru la altul, cererile și deciziile în legătură cu care ar trebui acordată această derogare variază și ele de la un stat membru la altul. Toate statele membre trebuie să utilizeze tehnici de prelucrare electronică a datelor în legătură cu cererile și deciziile pentru care există cerințe comune în materie de date și pentru care au fost implementate sisteme electronice comune. În consecință, ar trebui prevăzut un nou articol 7a în Regulamentul delegat (UE) 2015/2446, care să permită utilizarea altor mijloace decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor numai pentru cererile și deciziile pentru care cerințele relevante în materie de date nu sunt stabilite în anexa A la Regulamentul delegat (UE) 2015/2446.

(5) Pentru a se evita ca procesul decizional să fie întârziat în mod nejustificat de către un solicitant care nu furnizează autorităților vamale informațiile corespunzătoare, în pofida faptului că i s-a dat posibilitatea de a face acest lucru, articolul 10 litera (a) din Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 nu ar trebui să extindă dreptul de a fi ascultat la solicitanții cărora li s-a cerut să furnizeze informații relevante și nu au făcut acest lucru, urmarea acestui fapt fiind imposibilitatea autorităților vamale de a le accepta cererea.

(6) Definiția exportatorului înregistrat de la articolul 37 punctul 21 din Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 ar trebui clarificată astfel încât să se refere și la exportatorii stabiliți într-un stat membru și înregistrați pe lângă autoritățile vamale din acel stat membru, în scopul exportului de produse originare din Uniune către o țară sau un teritoriu cu care Uniunea are un acord comercial preferențial, astfel încât să li se permită exportatorilor respectivi să întocmească declarații de origine pentru a beneficia de respectivul acord comercial preferențial. Dimpotrivă, definiția nu ar trebui să includă înregistrarea exportatorilor din Uniune în scopul de a înlocui atestate de origine atunci când mărfurile sunt reexpediate către Turcia, întrucât nu este aplicabilă înlocuirea unui atestat de origine în UE atunci când mărfurile sunt reexpediate către Turcia.

(7) Articolul 40 din Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 prevede posibilitatea de utilizare a altor mijloace decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor atunci când se depun cereri pentru a obține statutul de exportator înregistrat. Această derogare permanentă ar trebui extinsă la toate comunicările și schimburile de informații în legătură cu cererile și deciziile privind statutul de exportator înregistrat și în legătură cu oricare alte cereri și acte ulterioare legate de gestionarea deciziilor respective, deoarece sistemul electronic de prelucrare a datelor existent pentru exportatorii înregistrați, sistemul exportatorilor înregistrați (REX), menționat în anexa la Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/578, nu include în prezent o interfață armonizată pentru comunicările cu operatorii economici. Derogarea este temporară și nu va mai fi necesară în momentul în care sistemul REX va pune la dispoziție interfața armonizată respectivă.

(8) Pentru a asigura conformitatea cu regulile de origine a mărfurilor, autoritățile vamale din statele membre și autoritățile competente din țările beneficiare care aplică cumulul bilateral sau regional astfel cum se prevede la articolul 53 și la articolul 55 alineatul (8) din Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 ar trebui să realizeze toate verificările și controalele în ceea ce privește originea care sunt necesare și nu doar să controleze eliberarea sau întocmirea atestatelor de origine.

(9) Pentru a clarifica și mai mult regula pentru determinarea originii în cazul cumulului regional, ar trebui reunite într-unul singur al doilea și al treilea paragraf de la articolul 55 alineatul (4) și de la articolul 55 alineatul (6) din Regulamentul delegat (UE) 2015/2446.

(10) Pentru a asigura coerența cu termenii utilizați la articolul 166 alineatul (1) literele (b) și (c), la articolul 167 alineatul (1) litera (s), la articolele 168 și 169 din Regulamentul delegat (UE) 2015/2446, ar trebui modificată formularea de la articolul 76 din acel regulament delegat referitoare la derogarea pentru calcularea cuantumului taxelor la import pentru produsele transformate rezultate din regimul de perfecționare activă.

(11) Din considerente de claritate, articolul 82 din Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 ar trebui să facă trimitere la anexele în care sunt stabilite cerințele comune relevante în materie de date referitoare la angajamentul garantului.

(12) Pentru a asigura consecvența dispozițiilor privind garanțiile, referirea de la articolul 83 din Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 la statele membre ar trebui înlocuită cu o referire la autoritățile vamale.

(13) Termenul pentru luarea de decizii privind rambursarea sau remiterea, prevăzut la articolul 97 din Regulamentul delegat (UE) 2015/2446, ar trebui prelungit dacă nu este posibil pentru autoritatea vamală competentă să finalizeze o evaluare și să ia o decizie privind rambursarea sau remiterea în termenul respectiv deoarece decizia care trebuie luată depinde de rezultatul unei cauze care implică aspecte de fapt și de drept identice sau comparabile pendinte în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene în conformitate cu articolul 267 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene sau de proceduri administrative specifice în curs care ar putea influența decizia respectivă. Pentru a se asigura faptul că prelungirea termenului pentru luarea unei decizii nu îl afectează pe solicitant, prelungirea ar trebui să fie posibilă numai dacă solicitantul nu i se opune și ar trebui să fie clar limitată la situațiile specifice în cauză.

(14) Pentru a asigura un flux fără sincope al schimburilor comerciale cu mărfuri unionale între părți ale teritoriului vamal al Uniunii căruia i se aplică Directiva 2006/112/CE a Consiliului (4) sau Directiva 2008/118/CE a Consiliului (5) și între părți ale acelui teritoriu cărora nu li se aplică dispozițiile menționate (teritorii fiscale speciale), articolele 114 și 134 din Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 ar trebui să stabilească anumite simplificări referitoare la formalitățile și controalele vamale aplicabile schimburilor comerciale respective atunci când au loc în același stat membru.

(15) În temeiul articolului 115 din Regulamentul delegat (UE) 2015/2446, poate fi aprobat un alt spațiu pentru prezentarea mărfurilor decât biroul vamal competent cu condiția ca mărfurile să fie declarate pentru un regim vamal sau să fie reexportate într-o perioadă foarte scurtă de timp. Acea perioadă ar trebui să fie prelungită puțin, astfel încât un număr mai mare de operatori economici să poată îndeplini această condiție. Aceeași prelungire ar trebui să se aplice condiției privind aprobarea, pentru depozitarea temporară a mărfurilor, a unui alt loc decât un spațiu de depozitare temporară.

(16) Pentru a proteja informațiile despre locul de captură a produselor pescărești atunci când exemplarul tipărit al jurnalului de pescuit este furnizat autorităților din țări terțe astfel încât acestea să poată certifica faptul că produsele de pescuit maritim și mărfurile transbordate și transportate cu traversarea țării sau a teritoriului lor nu au fost manipulate, ar trebui să se permită operatorilor economici să elimine informațiile respective din exemplarul tipărit al jurnalului de pescuit în scopul certificării menționate. Pentru a face posibilă repartizarea produselor de pescuit maritim și a mărfurilor în jurnalul de pescuit corespunzător, în cazurile în care certificarea nonmanipulării este furnizată într-un alt formular sau document decât exemplarul tipărit al jurnalului de pescuit, operatorul economic ar trebui să includă în celălalt formular sau document o trimitere la jurnalul de pescuit corespunzător.

(17) Ar trebui extinsă posibilitatea prevăzută la articolul 136 din Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 de a declara verbal un mijloc de transport pentru admiterea temporară, pentru a include situațiile specifice menționate la articolele 214, 215 și 216 din regulamentul delegat respectiv, deoarece formalitățile vamale standard nu sunt de obicei necesare pentru astfel de mărfuri.

(18) Calcularea cuantumului taxelor de import în anumite cazuri de perfecționare activă a fost prevăzută de două ori în același mod la articolul 76 litera (b) și la articolul 168 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) 2015/2446. Ar trebui suprimată această suprapunere prin eliminarea articolului 168 alineatul (2).

(19) Autorizațiile de destinație finală care permit depozitarea împreună a unor produse diferite care se încadrează în capitolele 27 și 29 din Nomenclatura combinată („depozitare mixtă”) ar trebui să stabilească suficiente garanții pentru identificarea ulterioară a diferitelor mărfuri care au fost amestecate și pentru a permite supravegherea lor de către vamă. O dispoziție similară cu cea existentă în cadrul Regulamentului (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei (6) abrogat ar trebui introdusă în Regulamentul delegat (UE) 2015/2446.

(20) Pentru a asigura coerența cu articolul 118 alineatul (4) din cod, articolul 189 din Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 ar trebui să permită mărfurilor defecte sau celor care nu respectă clauzele contractuale să fie plasate sub regimul de tranzit extern în loc să fie scoase de pe teritoriul vamal al Uniunii, oricare dintre aceste două cazuri având ca rezultat pierderea statutului vamal de mărfuri unionale al mărfurilor respective.

(21) Pentru a se simplifica utilizarea regimului de export urmat de un regim de tranzit și pentru a se înlătura riscul de a lua naștere o datorie vamală și o datorie pentru alte taxe care nu sunt acoperite de o garanție, ar trebui să se prevadă ca mărfurile unionale exportate către o țară terță și care circulă cu traversarea teritoriului vamal al Uniunii în cadrul unei operațiuni TIR sau al unui regim de tranzit în conformitate cu Convenția ATA/Convenția de la Istanbul să fie plasate sub regimul de tranzit extern, devenind astfel mărfuri neunionale.

(22) Pentru a se facilita supravegherea de către autoritățile vamale a mișcărilor mărfurilor menționate la articolul 1 din Directiva 2008/118/CE a Consiliului, plasate sub regimul de export urmat de regimul de tranzit, ar trebui să se permită ca mărfurile respective să fie plasate sub regimul de tranzit extern, prin care acestea își pierd statutul vamal de mărfuri unionale.

(23) Pentru a se facilita prelucrarea cererilor de către autoritățile vamale și pentru ca procesul de depunere a cererilor să devină mai eficient din perspectiva operatorilor economici, ar trebui să li se permită expeditorilor agreați să depună cereri pentru o autorizație de utilizare a sigiliilor speciale la autoritatea vamală care este competentă pentru acordarea statutului de expeditor agreat.

(24) O serie de dispoziții privind admiterea temporară se referă la mijloacele de transport utilizate în scop comercial sau privat. Sensul acelor termeni ar trebui clarificat în scopul tuturor normelor privind scutirea totală de taxe la import în contextul admiterii temporare. Definițiile prevăzute la articolul 215 alineatul (4) din Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 ar trebui așadar să fie transformate într-o regulă mai generală la articolul 207 din regulamentul delegat menționat.

(25) Ar trebui introdus un alineat nou la articolul 215 din Regulamentul delegat (UE) 2015/2446, astfel încât persoane fizice care își au reședința obișnuită pe teritoriul vamal al Uniunii să poată beneficia de regimul de admitere temporară astfel încât să poată utiliza în scop privat în Uniune mijloace închiriate de transport rutier din afara Uniunii. Introducerea acestei posibilități ar rezolva unele probleme cu care se confruntă agențiile de închirieri de automobile și ar încuraja turismul transfrontalier. Cu toate acestea, întrucât admiterea temporară este destinată în principal persoanelor stabilite în afara Uniunii, articolul 218 ar trebui să limiteze această utilizare în scop privat la o perioadă scurtă de timp.

(26) Utilizarea regimului de admitere temporară în conformitate cu articolele 218, 220, 223, 228 și 231-236 din Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 ar trebui de asemenea permisă în cazul în care titularul regimului este stabilit în interiorul teritoriului vamal al Uniunii. Această flexibilitate este necesară deoarece nu există niciun motiv care să justifice un tratament diferit al persoanelor stabilite în interiorul și în afara teritoriului vamal al Uniunii în scopul importului temporar al anumitor mărfuri, precum mărfurile care urmează a fi expuse sau utilizate la un eveniment public.

(27) Pentru a se asigura că dispozițiile legale sunt puse în aplicare în mod adecvat în sistemele electronice corespunzătoare, ar trebui modificate anumite dispoziții din anexele A și B la Regulamentul delegat (UE) 2015/2446.

(28) Prin Decizia 94/800/CE (7), Consiliul a aprobat Acordul privind regulile de origine anexat la actul final semnat la Marrakesh la 15 aprilie 1994. Anexa 22-01 la Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 prevede reguli specifice pentru stabilirea țării în care anumite mărfuri au fost supuse ultimei lor transformări substanțiale în sensul articolului 32 din același regulament. Această listă de reguli ar trebui extinsă pentru a include produse suplimentare cu scopul de a face posibilă o interpretare uniformă a principiului ultimei transformări substanțiale a acelor produse. De asemenea, pentru a asigura că aceste reguli sunt aplicate în mod adecvat, lista este actualizată conform celei mai recente versiuni a nomenclaturii mărfurilor stabilite în cadrul Convenției internaționale privind Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor (Sistemul armonizat).

(29) În urma publicării Regulamentului delegat (UE) 2015/2446 al Comisiei, au fost depistate unele erori de diverse tipuri, care trebuie rectificate. La articolele 124a, 126a, 129a, 129d, 131, 193, 195 și 197, trimiterea la articolele din cod care sunt completate trebuie să fie mai exactă. În anexele A și B, anumite elemente de date trebuie mai bine definite. Pentru a se asigura coerența, modelele din anexele B-03 și B-05 care conțin o eroare în numărul de referință la elementul „Număr de referință/UCR” ar trebui înlocuite și ar trebui corectată eroarea din referirea la elementul de date comun „Codul NC, cantitatea netă, valoarea (M)” din anexa 71-05. Ar trebui corectate, în anexa 90, unele trimiteri greșite la Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului (8), la Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 și la cod.

(30) Dispozițiile de modificare din prezentul regulament modifică mai multe dispoziții din Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 care s-au dovedit dificil de aplicat în practică. Acestea ar trebui să asigure că regulamentul delegat și codul sunt puse în aplicare ținându-se mai mult seama de realitatea economică și de aceea sunt necesare urgent. Prin urmare, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării.

(31) Din considerente de securitate juridică, noua dispoziție privind utilizarea altor mijloace decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor în legătură cu cererile și deciziile pentru care nu sunt stabilite cerințele relevante în materie de date în anexa A la Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 ar trebui să se aplice de la 2 octombrie 2017. La acea dată, a fost implementat sistemul privind deciziile vamale, prevăzut în CVU, menționat în anexa la Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/578, și de atunci, în temeiul articolului 2 din Regulamentul delegat (UE) 2016/341 al Comisiei (9), autoritățile vamale nu mai pot permite utilizarea altor mijloace decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor pentru deciziile și cererile vamale. După data de 2 octombrie 2017, tot au mai trebuit însă să fie utilizate unele cereri și decizii pe suport de hârtie. Acestea ar trebui să producă efecte o anumită perioadă de timp și nu este nici în interesul operatorului economic, nici în cel al statului membru ca valabilitatea lor să fie pusă sub semnul întrebării din cauză că nu au forma corespunzătoare.

(32) Prin urmare, Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 ar trebui modificat și rectificat în consecință,

Articolul 1

Modificări aduse Regulamentului delegat (UE) 2015/2446

Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 se modifică după cum urmează: 1. Articolul 1 punctul 19 se înlocuiește cu următorul text: „19. «exportator» înseamnă: (a) o persoană particulară care transportă mărfurile ce urmează a fi scoase de pe teritoriul vamal al Uniunii, în cazul în care aceste mărfuri fac parte din bagajele personale ale persoanei particulare; (b) în alte cazuri în care nu se aplică litera (a): (i) o persoană stabilită pe teritoriul vamal al Uniunii care are competența de a stabili și a stabilit că mărfurile urmează a fi scoase de pe teritoriul vamal respectiv; (ii) în cazul în care nu se aplică punctul (i), orice persoană stabilită pe teritoriul vamal al Uniunii care este parte la contractul în baza căruia mărfurile urmează a fi scoase de pe teritoriul vamal respectiv.” 2. La articolul 5 alineatul (1) se adaugă următoarea literă: „(f) solicita înregistrarea și vizarea dovezii statutului vamal de mărfuri unionale.” 3. În titlul I capitolul 2 secțiunea 2, se introduce următorul text: „Subsecțiunea 0 Mijloace de schimb de informații utilizate pentru cereri și decizii pentru care cerințele relevante în materie de date nu sunt stabilite în anexa A Articolul 7a Cereri și decizii transmise prin alte mijloace decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor [Articolul 6 alineatul (3) litera (a) din cod] Autoritățile vamale pot permite utilizarea altor mijloace decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor în legătură cu cererile și deciziile pentru care cerințele relevante în materie de date nu sunt stabilite în anexa A și în legătură cu oricare alte cereri și acte ulterioare aferente gestionării deciziilor respective.” 4. La articolul 10, litera (a) se înlocuiește cu următorul text: „(a) atunci când cererea pentru obținerea unei decizii nu este acceptată în conformitate cu articolul 11 din prezentul regulament sau cu articolul 12 alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei (*1); (*1) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei din 24 noiembrie 2015 de stabilire a unor norme pentru punerea în aplicare a anumitor dispoziții din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii (JO L 343, 29.12.2015, p. 558).” " 5. La articolul 37 punctul 21, literele (b) și (c) se înlocuiesc cu următorul text: „(b) un exportator care este stabilit într-un stat membru și este înregistrat pe lângă autoritățile vamale din statul membru respectiv în scopul exportului de produse originare din Uniune către o țară sau un teritoriu cu care Uniunea are un acord comercial preferențial; sau (c) un reexpeditor de mărfuri care este stabilit într-un stat membru și este înregistrat pe lângă autoritățile vamale din statul membru respectiv în scopul întocmirii de atestate de origine înlocuitoare în vederea reexpedierii de produse originare în altă parte din interiorul teritoriului vamal al Uniunii sau, după caz, în Norvegia sau în Elveția (denumit în continuare «reexpeditor înregistrat»).” 6. Articolul 40 se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 40 Mijloace de depunere a unei cereri pentru a deveni exportator înregistrat și de a face schimb de informații cu exportatori înregistrați [Articolul 6 alineatul (3) litera (a) din cod] Alte mijloace decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor pot fi utilizate pentru toate comunicările și schimburile de informații legate de cererile și deciziile privind statutul de exportator înregistrat și de oricare alte cereri și acte ulterioare aferente gestionării deciziilor respective.” 7. La articolul 53, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text: „Articolele 41-52 din prezentul regulament și articolul 108 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 se aplică mutatis mutandis exporturilor din Uniune către o țară terță beneficiară în scopul cumulului bilateral.” 8. Articolul 55 se modifică după cum urmează: (a) alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text: „(4) Cumulul regional între țările beneficiare din același grup regional se aplică numai cu condiția ca prelucrarea sau transformarea realizată în țara beneficiară în care materialele fac obiectul unei noi transformări sau încorporări să fie mai amplă decât operațiunile descrise la articolul 47 alineatul (1) și, în cazul produselor textile, mai amplă decât operațiunile prevăzute în anexa 22-05. În cazul în care condiția prevăzută la primul paragraf nu este îndeplinită, țara care urmează să fie declarată drept țară de origine pe atestatul de origine eliberat sau întocmit în scopul exportului de produse către Uniune este țara din grupul regional din care este originară cea mai mare cotă din valoarea materialelor utilizate la fabricarea produsului final.”; (b) alineatul (6) se înlocuiește cu următorul text: „(6) Atunci când se acordă, cumulul regional între țări beneficiare din Grupul I sau din Grupul III permite ca materialele originare dintr-o țară făcând parte dintr-un grup regional să fie considerate drept materiale originare dintr-o țară din celălalt grup regional atunci când sunt încorporate într-un produs obținut în al doilea grup regional, cu condiția ca prelucrarea sau transformarea realizată în țara beneficiară din al doilea grup regional să fie mai amplă decât operațiunile descrise la articolul 47 alineatul (1) și, în cazul produselor textile, mai amplă și decât operațiunile prevăzute în anexa 22-05. În cazul în care condiția prevăzută la primul paragraf nu este îndeplinită, țara care urmează să fie declarată drept țară de origine pe atestatul de origine în scopul exportului de produse către Uniune este țara participantă la cumul din care este originară cea mai mare cotă din valoarea materialelor utilizate la fabricarea produsului final.”; (c) alineatul (8) se înlocuiește cu următorul text: „(8) Articolele 41-52 din prezentul regulament și articolele 108-111 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 se aplică mutatis mutandis exporturilor dintr-o țară beneficiară către altă țară beneficiară în scopul cumulului regional.” 9. La articolul 76, litera (b) se înlocuiește cu următorul text: „(b) mărfurile ar fi făcut, la momentul acceptării declarației vamale de plasare a mărfurilor sub regimul de perfecționare activă, obiectul unei măsuri de politică agricolă sau comercială, al unei taxe antidumping provizorii sau definitive, al unei taxe compensatorii, al unei măsuri de salvgardare sau al unei taxe suplimentare care rezultă din suspendarea concesiilor dacă ar fi fost declarate în vederea punerii în liberă circulație;”. 10. La articolul 82, se adaugă următorul alineat: „(5) Cerințele comune în materie de date referitoare la angajamentul unui garant pentru ca acesta să constituie o garanție individuală, o garanție izolată sub formă de titluri sau o garanție globală sunt stabilite în anexele 32-01, 32-02, respectiv 32-03.” 11. La articolul 83, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text: „(3) Autoritățile vamale acceptă formele de garanții menționate la alineatul (1), în măsura în care aceste forme de garanții sunt acceptate în temeiul legislației naționale.” 12. Articolul 97 se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 97 Prelungirea termenului pentru luarea unei decizii privind rambursarea sau remiterea [Articolul 22 alineatul (3) din cod] (1) Atunci când se aplică articolul 116 alineatul (3) primul paragraf din cod sau articolul 116 alineatul (3) al doilea paragraf litera (b) din cod, termenul pentru luarea deciziei privind rambursarea sau remiterea se suspendă până în momentul în care statul membru în cauză primește notificarea deciziei Comisiei sau notificarea de către Comisie privind returnarea dosarului din motivele prevăzute la articolul 98 alineatul (6) din prezentul regulament. (2) Atunci când se aplică articolul 116 alineatul (3) al doilea paragraf litera (b) din cod, termenul pentru luarea deciziei privind rambursarea sau remiterea se suspendă până în momentul în care statul membru în cauză primește notificarea deciziei Comisiei privind cazul care implică elemente comparabile de fapt și de drept. (3) Atunci când decizia privind rambursarea sau remiterea poate fi afectată de rezultatul uneia dintre următoarele proceduri administrative sau acțiuni în justiție în curs, termenul pentru luarea deciziei privind rambursarea sau remiterea poate fi prelungit, cu acordul solicitantului, după cum urmează: (a) dacă o cauză care implică elemente identice sau comparabile de fapt și de drept este pendinte în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene în conformitate cu articolul 267 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, termenul pentru luarea deciziei privind rambursarea sau remiterea poate fi prelungit pentru o perioadă care se încheie la nu mai mult de 30 de zile de la data la care se pronunță hotărârea Curții de Justiție; (b) dacă decizia privind rambursarea sau remiterea depinde de rezultatul unei cereri de verificare ulterioară a dovezii de origine preferențială întocmită în conformitate cu articolele 109, 110 sau 125 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 sau în conformitate cu acordul preferențial în cauză, termenul pentru luarea deciziei privind rambursarea sau remiterea poate fi prelungit cu durata verificării, astfel cum se menționează la articolul 109, 110 sau 125 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 sau în acordul preferențial în cauză, și în orice caz cu nu mai mult de 15 luni după data la care a fost trimisă cererea; și (c) dacă decizia privind rambursarea sau remiterea depinde de rezultatul unei proceduri de consultare având scopul de a asigura, la nivelul Uniunii, clasificarea tarifară corectă și uniformă sau determinarea originii mărfurilor în discuție, realizată în conformitate cu articolul 23 alineatul (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447, termenul pentru luarea deciziei privind rambursarea sau remiterea poate fi prelungit cu o perioadă care se încheie după cel târziu 30 de zile de la notificarea de către Comisie a retragerii suspendării luării deciziilor ITO și IOO, astfel cum se prevede la articolul 23 alineatul (3) din Regulamentul de punere în aplicare menționat.” 13. Articolul 114 se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 114 Schimburile comerciale cu teritorii fiscale speciale [Articolul 1 alineatul (3) din cod] (1) Statele membre aplică articolele 115-118 din prezentul regulament și articolele 133-152 din cod mărfurilor care sunt aduse de pe un teritoriu fiscal special sau dintr-o altă parte a teritoriului vamal al Uniunii care nu este un teritoriu fiscal special și nu se află în același stat membru, și viceversa. (2) Atunci când se expediază mărfuri unionale de pe un teritoriu fiscal special către o altă parte a teritoriului vamal al Uniunii care nu este un teritoriu fiscal special, dar se află în același stat membru, mărfurile sunt prezentate în vamă imediat după sosirea lor în cealaltă parte a teritoriului vamal al Uniunii. Cu toate acestea, sub rezerva acordului autorității vamale a statului membru în cauză, mărfurile pot fi prezentate la biroul vamal desemnat sau în orice alt loc desemnat sau aprobat de autoritatea vamală respectivă înainte de plecarea lor de pe teritoriul fiscal special. Mărfurile sunt prezentate în vamă de către persoana care aduce mărfurile în cealaltă parte a teritoriului vamal sau de către persoana în al cărei nume sau pe seama căreia mărfurile sunt aduse în cealaltă parte a teritoriului vamal al Uniunii. (3) Atunci când se expediază mărfuri unionale dintr-o parte a teritoriului vamal al Uniunii care nu este teritoriu fiscal special către un teritoriu fiscal special din același stat membru, mărfurile sunt prezentate în vamă imediat după sosirea lor pe acel teritoriu fiscal special. Cu toate acestea, sub rezerva acordului autorității vamale a statului membru în cauză, mărfurile pot fi prezentate la biroul vamal desemnat sau în orice alt loc desemnat sau aprobat de autoritatea vamală respectivă înainte de plecarea lor din locul de expediere. Mărfurile sunt prezentate de către persoana care aduce mărfurile pe teritoriul fiscal special sau de către persoana în al cărei nume sau pe seama căreia mărfurile sunt aduse pe teritoriul fiscal special. (4) Mărfurile unionale menționate la alineatele (2) și (3) intră sub incidența dispozițiilor vamale doar în conformitate cu articolul 134 din prezentul regulament.” 14. Articolul 115 se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 115 Aprobarea unui spațiu pentru prezentarea mărfurilor în vamă și depozitarea temporară [Articolul 139 alineatul (1) și articolul 147 alineatul (1) din cod] (1) Se poate aproba un alt spațiu pentru prezentarea mărfurilor decât biroul vamal competent, în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții: (a) sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 148 alineatele (2) și (3) din cod și la articolul 117 din prezentul regulament; (b) mărfurile sunt declarate pentru un regim vamal sau sunt reexportate la cel târziu trei zile de la prezentarea lor sau la cel târziu șase zile de la prezentarea lor în cazul unui destinatar agreat astfel cum se menționează la articolul 233 alineatul (4) litera (b) din cod, cu excepția cazului în care autoritățile vamale cer ca mărfurile să fie examinate în conformitate cu articolul 140 alineatul (2) din cod. În cazul în care spațiul respectiv este deja autorizat pentru exploatarea spațiilor de depozitare temporară, aprobarea respectivă nu este necesară. (2) Se poate aproba un alt loc decât un spațiu de depozitare temporară pentru depozitarea temporară a mărfurilor în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții: (a) sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 148 alineatele (2) și (3) din cod și la articolul 117; (b) mărfurile sunt declarate pentru un regim vamal sau sunt reexportate la cel târziu trei zile de la prezentarea lor sau la cel târziu șase zile de la prezentarea lor în cazul unui destinatar agreat astfel cum se menționează la articolul 233 alineatul (4) litera (b) din cod, cu excepția cazului în care autoritățile vamale cer ca mărfurile să fie examinate în conformitate cu articolul 140 alineatul (2) din cod.” 15. Articolul 133 se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 133 Produsele și mărfurile transbordate și transportate printr-o țară sau un teritoriu care nu face parte din teritoriul vamal al Uniunii [Articolul 6 alineatul (2) și articolul 6 alineatul (3) litera (a) din cod] (1) În cazul în care produsele și mărfurile menționate la articolul 119 alineatul (1) literele (d) și (e) sunt transbordate și transportate printr-o țară sau un teritoriu care nu face parte din teritoriul vamal al Uniunii, se pun la dispoziție, în scopul de a se face dovada statutului vamal în conformitate cu articolul 129, un exemplar tipărit al jurnalului de pescuit al navei de pescuit a Uniunii sau al navei-fabrică a Uniunii însoțit de o copie tipărită a declarației de transbordare, dacă este cazul, pe care se indică, în plus față de informațiile enumerate la articolul 130 alineatul (1), următoarele informații: (a) viza autorității vamale din țara sau teritoriul în cauză; (b) datele de sosire în țara sau pe teritoriul în cauză și de plecare din acestea a produselor și a mărfurilor respective; (c) mijlocul de transport folosit pentru reexpedierea către teritoriul vamal al Uniunii; (d) adresa autorității vamale menționate la litera (a). În scopul prezentării la autoritatea vamală a unei țări sau a unui teritoriu care nu face parte din teritoriul vamal al Uniunii, exemplarul tipărit al jurnalului de pescuit menționat la primul paragraf nu trebuie să includă informațiile despre locul în care au fost capturate produsele de pescuit maritim astfel cum se prevede la articolul 130 alineatul (1) litera (a). (2) Dacă sunt utilizate alte formulare sau documente decât un exemplar tipărit al jurnalului de pescuit în scopurile prevăzute la alineatul (1), acele formulare sau documente includ, pe lângă informațiile necesare conform alineatului (1), o referire la jurnalul de pescuit, care permite identificarea respectivei campanii de pescuit.” 16. Articolul 134 se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 134 Declarațiile vamale în schimburile comerciale cu teritorii fiscale speciale [Articolul 1 alineatul (3) din cod] (1) Următoarele dispoziții se aplică mutatis mutandis în ceea ce privește schimburile comerciale cu mărfuri unionale menționate la articolul 1 alineatul (3) din cod: (a) capitolele 2, 3 și 4 din titlul V din cod; (b) capitolele 2 și 3 din titlul VIII din cod; (c) capitolele 2 și 3 din titlul V din prezentul regulament; (d) capitolele 2 și 3 din titlul VIII din prezentul regulament. (2) În contextul schimburilor comerciale cu mărfuri unionale, menționate la articolul 1 alineatul (3) din cod, care au loc în interiorul aceluiași stat membru, autoritățile vamale din acel stat membru pot fi de acord să fie utilizat un document unic pentru declararea expedierii («declarație de expediere») și a introducerii («declarație de introducere») mărfurilor expediate către, dinspre sau între teritorii fiscale speciale. (3) Până la datele la care sunt actualizate sistemele naționale de import menționate în anexa la Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/578, în cadrul schimburilor comerciale cu mărfuri unionale, menționate la articolul 1 alineatul (3) din cod, care au loc în interiorul aceluiași stat membru, autoritatea vamală a acelui stat membru poate autoriza utilizarea unei facturi sau a unui document de transport în locul declarației de expediere sau de introducere.” 17. La articolul 136 alineatul (1), litera (a) se înlocuiește cu următorul text: „(a) paleți, containere și mijloace de transport, precum și piese de schimb, accesorii și echipamente destinate acelor paleți, containere și mijloace de transport, astfel cum se prevede la articolele 208-216;”. 18. La articolul 168, alineatul (2) se elimină. 19. În titlul VII capitolul 1 secțiunea 2, se introduce următorul articol 177a: „Articolul 177a Depozitarea mixtă a unor produse care fac obiectul supravegherii vamale în cadrul regimului de destinație finală [Articolul 211 alineatul (1) din cod] Autorizația pentru regimul de destinație finală menționată la articolul 211 alineatul (1) litera (a) din cod stabilește mijloace și metode de identificare și de supraveghere vamală pentru depozitarea mixtă a unor produse care fac obiectul supravegherii vamale, clasificate la capitolele 27 și 29 din Nomenclatura combinată sau a produselor care conțin uleiuri brute din petrol și sunt clasificate la codul NC 2709 00. Dacă produsele menționate la primul paragraf nu sunt clasificate la același cod NC cu opt cifre sau nu prezintă aceeași calitate comercială și nu posedă aceleași caracteristici tehnice și fizice, depozitarea mixtă poate fi autorizată doar dacă întreaga cantitate de produse în depozitare mixtă este destinată să facă obiectul unuia dintre tratamentele menționate în nota complementară 5 la capitolul 27 din Nomenclatura combinată.” 20. Articolul 189 se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 189 Aplicarea regimului de tranzit extern în cazuri specifice [Articolul 226 alineatul (2) din cod] (1) În cazul în care mărfuri unionale sunt exportate către o țară terță care este parte contractantă la Convenția privind un regim de tranzit comun sau în cazul în care mărfuri unionale sunt exportate și tranzitează una sau mai multe țări de tranzit comun și se aplică dispozițiile Convenției privind un regim de tranzit comun, mărfurile sunt plasate sub regimul de tranzit extern menționat la articolul 226 alineatul (2) din cod în următoarele cazuri: (a) mărfurile unionale au făcut obiectul formalităților vamale la export în vederea acordării de restituiri la exportul către țări terțe în cadrul politicii agricole comune; (b) mărfurile unionale provin din stocuri de intervenție, fac obiectul măsurilor de control în ceea ce privește folosirea sau destinația lor și au făcut obiectul formalităților vamale la exportul lor către țări terțe în cadrul politicii agricole comune; (c) mărfurile unionale sunt eligibile pentru rambursarea sau remiterea unor taxe la import, în conformitate cu articolul 118 alineatul (1) din cod. (2) Mărfurile unionale care sunt eligibile pentru rambursarea sau remiterea unor taxe la import în conformitate cu articolul 118 alineatul (1) din cod pot fi plasate sub regimul de tranzit extern menționat la articolul 118 alineatul (4) și la articolul 226 alineatul (2) din cod. (3) Dacă mărfuri unionale sunt exportate către o țară terță și circulă în interiorul teritoriului vamal al Uniunii în cadrul unei operațiuni TIR sau al unui regim de tranzit în conformitate cu Convenția ATA sau cu Convenția de la Istanbul, mărfurile sunt plasate sub regimul de tranzit extern menționat la articolul 226 alineatul (2) din cod. (4) Dacă sunt exportate mărfuri menționate la articolul 1 din Directiva 2008/118/CE care dețin statutul vamal de mărfuri unionale, mărfurile respective pot fi plasate sub regimul de tranzit extern menționat la articolul 226 alineatul (2) din cod.” 21. Se introduce următorul articol 197a: „Articolul 197a Cereri pentru utilizarea unor sigilii speciale [Articolul 22 alineatul (1) al treilea paragraf din cod] Atunci când un expeditor agreat sau un operator economic care depune o cerere pentru obținerea statutului de expeditor agreat menționat la articolul 233 alineatul (4) litera (a) din cod depune o cerere de obținere a unei autorizații pentru utilizarea sigiliilor speciale, astfel cum se menționează la articolul 233 alineatul (4) litera (c) din cod, cererea poate fi depusă la autoritatea vamală competentă să ia o decizie în statul membru în care urmează să înceapă operațiunile de tranzit unional ale expeditorului agreat.” 22. La articolul 207, se adaugă următorul paragraf: „Atunci când se face referire, în prezenta subsecțiune, la utilizarea în scop comercial a unui mijloc de transport, aceasta înseamnă utilizarea unui mijloc de transport pentru transportul persoanelor, cu plată, sau utilizarea unui mijloc de transport pentru transportul industrial sau comercial al mărfurilor, cu plată sau fără plată. Prin utilizarea în scop privat a unui mijloc de transport se înțelege utilizarea unui mijloc de transport fără un scop comercial.” 23. La articolul 212, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text: „(2) În cazul în care mijloacele de transport sunt declarate verbal pentru admitere temporară în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) sau printr-un alt act în conformitate cu articolul 139 alineatul (1) coroborat cu articolul 141 alineatul (1), autorizația pentru admitere temporară se acordă persoanei care deține controlul fizic asupra mărfurilor la momentul acordării liberului de vamă pentru regimul de admitere temporară, cu excepția cazului în care persoana respectivă acționează pe seama unei alte persoane. În acest caz, autorizația este acordată acesteia din urmă.” 24. Articolul 215 se modifică după cum urmează: (a) se introduce următorul alineat: „(2a) Persoanele fizice care își au reședința obișnuită pe teritoriul vamal al Uniunii beneficiază de scutirea totală de la plata taxelor la import în privința mijloacelor de transport rutier pe care le-au închiriat în temeiul unui contract scris încheiat cu un serviciu profesional de închirieri de automobile și pe care le utilizează în scop privat.”; (b) alineatul (4) se elimină. 25. La articolul 218, se adaugă următorul alineat: „(4) În cazul menționat la articolul 215 alineatul (2a), mijlocul de transport rutier este reexportat în termen de opt zile de la data la care a fost plasat sub regimul de admitere temporară.” 26. La articolul 220, se adaugă următorul paragraf: „Solicitantul unei autorizații pentru utilizarea regimului de admitere temporară și titularul unui regim de admitere temporară stabiliți pe teritoriul vamal al Uniunii beneficiază și de scutirea totală de taxele la import pentru bunuri de primă necesitate pentru navigatori.” 27. La articolul 223, se adaugă următorul paragraf: „Solicitantul și titularul regimului pot fi stabiliți pe teritoriul vamal al Uniunii.” 28. La articolul 228, se adaugă următorul paragraf: „Solicitantul și titularul regimului pot fi stabiliți pe teritoriul vamal al Uniunii.” 29. La articolul 231, se adaugă următorul paragraf: „Solicitantul și titularul regimului pot fi stabiliți pe teritoriul vamal al Uniunii.” 30. La articolul 232, se adaugă următorul paragraf: „Solicitantul și titularul regimului pot fi stabiliți pe teritoriul vamal al Uniunii.” 31. La articolul 233, se adaugă următorul paragraf: „Solicitantul și titularul regimului pot fi stabiliți pe teritoriul vamal al Uniunii.” 32. La articolul 234, se adaugă următorul alineat: „(4) Solicitantul și titularul regimului pot fi stabiliți pe teritoriul vamal al Uniunii.” 33. La articolul 235, se adaugă următorul paragraf: „Solicitantul și titularul regimului pot fi stabiliți pe teritoriul vamal al Uniunii.” 34. La articolul 236, se adaugă următorul paragraf: „Solicitantul și titularul regimului pot fi stabiliți pe teritoriul vamal al Uniunii în situațiile menționate la litera (b).” 35. Anexa A se modifică în conformitate cu anexa I la prezentul regulament. 36. Anexa B se modifică în conformitate cu anexa II la prezentul regulament. 37. Anexa 22-01 se modifică în conformitate cu anexa III la prezentul regulament.

Articolul 2

Rectificări aduse Regulamentului delegat (UE) 2015/2446

Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 se rectifică după cum urmează: 1. La articolul 124a, titlul articolului se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 124a Dovada statutului vamal de mărfuri unionale prin prezentarea unui document «T2L» sau «T2LF» [Articolul 6 alineatul (2), articolul 6 alineatul (3) litera (a) și articolul 153 alineatul (2) din cod]”. 2. La articolul 126a, titlul articolului se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 126a Dovada statutului vamal de mărfuri unionale prin prezentarea unui manifest al companiei de transport maritim [Articolul 6 alineatul (2) și articolul 6 alineatul (3) litera (a) din cod]”. 3. La articolul 129a, titlul articolului se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 129a Formalitățile îndeplinite la eliberarea unui document «T2L» sau «T2LF», a unei facturi sau a unui document de transport de către un emitent autorizat [Articolul 6 alineatul (2) și articolul 6 alineatul (3) litera (a) din cod]”. 4. La articolul 129d, titlul articolului se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 129d Condiții care trebuie îndeplinite pentru acordarea autorizației de întocmire a manifestului companiei de transport maritim după plecare [Articolul 6 alineatul (3) litera (a) și articolul 153 alineatul (2) din cod]”. 5. La articolul 131, titlul se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 131 Transbordarea [Articolul 6 alineatul (3) litera (a) din cod]”. 6. La articolul 193, titlul se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 193 Autorizațiile pentru statutul de expeditor agreat pentru plasarea mărfurilor sub regimul de tranzit unional [Articolul 233 alineatul (4) litera (a) din cod]”. 7. La articolul 195, titlul se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 195 Autorizațiile pentru statutul de destinatar agreat pentru primirea mărfurilor transportate sub regimul de tranzit unional [Articolul 233 alineatul (4) litera (b) din cod]”. 8. La articolul 197, titlul se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 197 Autorizația pentru utilizarea sigiliilor speciale [Articolul 233 alineatul (4) litera (c) din cod]”. 9. Anexa A se rectifică în conformitate cu anexa IV la prezentul regulament. 10. Anexa B se rectifică în conformitate cu anexa V la prezentul regulament. 11. Anexa B-03 se rectifică în conformitate cu anexa VI la prezentul regulament. 12. În anexa B-04, în titlul II, la punctul 9 „Formalități în cursul transportului”, la al doilea paragraf de la rubrica „Caseta Transbordare (7/1)”, cuvintele „caseta 18” se înlocuiesc cu cuvintele „caseta Identitatea mijlocului de transport la plecare (7/7) și caseta Naționalitatea mijlocului de transport la plecare (7/8)”. 13. Anexa B-05 se rectifică în conformitate cu anexa VII la prezentul regulament. 14. În anexa 71-05, în secțiunea A, primul tabel, al șaptelea rând „Codul NC, cantitatea netă, valoarea (M) produselor transformate”, în prima coloană „Elemente de date comune”, textul se înlocuiește cu următorul text: „Codul NC, cantitatea netă, valoarea (M) mărfurilor”. 15. Anexa 90 se modifică în conformitate cu anexa VIII la prezentul regulament.

Articolul 3

Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Articolul 1 punctul 3 se aplică de la 2 octombrie 2017.

Recitale

Modificări aduse Regulamentului delegat (UE) 2015/2446

Rectificări aduse Regulamentului delegat (UE) 2015/2446

Intrare în vigoare

Încearcă gratuit toate instrumentele, 30 de zile

Strict necesare

Analiză