Recitale
(1) Este esențial să se asigure capacitatea publicului și a investitorilor de a evalua calitatea practicilor unei firme de investiții în materie de executare și de a identifica cele mai importante cinci locuri de executare, din punctul de vedere al volumelor de tranzacționare, în care firmele de investiții au executat ordine ale clienților în cursul anului precedent. Pentru a face comparații semnificative și a analiza alegerea celor mai importante cinci locuri de executare, este necesar ca informațiile să fie publicate de firmele de investiții în mod specific pentru fiecare clasă de instrumente financiare. Pentru a putea evalua pe deplin fluxul ordinelor clienților către locurile de executare, investitorii și publicul ar trebui să aibă posibilitatea de a determina în mod clar, pentru fiecare clasă de instrumente financiare, dacă firma de investiții însăși s-a numărat printre cele mai importante cinci locuri de executare.
(2) Pentru a evalua pe deplin nivelul calității executării obținute în locurile de executare utilizate de firmele de investiții pentru executarea ordinelor clienților, inclusiv în locurile de executare din țări terțe, este oportun ca firmele de investiții să publice informațiile obligatorii în temeiul prezentului regulament cu privire la locurile de tranzacționare, formatorii de piață sau alți furnizori de lichiditate ori la orice entitate care îndeplinește într-o țară terță o funcție similară funcțiilor îndeplinite de oricare dintre categoriile menționate anterior.
(3) Pentru a furniza informații precise și comparabile, este necesar să se stabilească clase de instrumente financiare pe baza caracteristicilor acestora care sunt relevante în vederea publicării. O clasă de instrumente financiare ar trebui să fie suficient de restrânsă încât să evidențieze diferențele de comportament între clase în ceea ce privește executarea ordinelor, dar, în același timp, suficient de largă încât să asigure proporționalitatea obligațiilor de raportare ale firmelor de investiții. Având în vedere amploarea clasei de instrumente financiare reprezentate de titlurile de capital, este oportun să se împartă această clasă în subclase pe baza lichidității. Având în vedere că lichiditatea este un factor esențial care determină comportamentele în materie de executare și că locurile de executare concurează adesea pentru a atrage fluxuri ale stocurilor care sunt cel mai frecvent tranzacționate, este oportun ca instrumentele de capital să fie clasificate în funcție de lichiditate, astfel cum se prevede în regimul de pasuri de cotare prevăzut în Directiva 2014/65/UE.
(4) Atunci când publică identitatea celor mai importante cinci locuri de executare în care execută ordine ale clienților, este oportun ca firmele de investiții să publice informații privind volumul și numărul de ordine executate în fiecare loc de executare, astfel încât investitorii să își poată forma o opinie în ceea ce privește fluxul ordinelor clienților dinspre firmă înspre locul de executare. În cazul în care, pentru una sau mai multe clase de instrumente financiare, o firmă de investiții execută doar un număr foarte redus de ordine, informațiile cu privire la cele mai importante cinci locuri de executare nu ar fi nici foarte utile, nici reprezentative în ceea ce privește mecanismele de executare a ordinelor. Prin urmare, este oportun să se prevadă obligația firmelor de investiții de a indica în mod clar clasele de instrumente financiare pentru care execută un număr foarte mic de ordine.
(5) Pentru a împiedica dezvăluirea de informații potențial sensibile, din punctul de vedere al pieței, cu privire la volumul de afaceri realizat de firma de investiții, volumul și numărul ordinelor executate ar trebui să fie exprimate ca procente din volumul total și numărul total de ordine executate de firma de investiții pentru clasa de instrumente financiare avută în vedere, iar nu ca valori absolute.
(6) Este oportun să se prevadă obligația firmelor de investiții de a publica informații care sunt relevante în ceea ce privește comportamentul lor în materie de executare a ordinelor. Pentru a se asigura faptul că firmele de investiții nu sunt trase la răspundere pentru deciziile de executare a ordinelor pentru care nu sunt responsabile, este oportun ca firmele de investiții să comunice, pentru fiecare dintre cele mai importante cinci locuri de executare, procentul ordinelor executate în cazul cărora clienții au fost cei care au ales locul de executare.
(7) Există mai mulți factori care ar putea influența comportamentul firmelor de investiții în materie de executare a ordinelor, cum ar fi existența unor legături strânse între firmele de investiții și locurile de executare. Având în vedere că acești factori ar putea fi foarte semnificativi, este oportun să se solicite analiza acestora pentru a se evalua calitatea executării obținută în toate locurile de executare.
(8) Tipurile de ordine diferite pot fi un factor important în explicarea modului în care și a motivului pentru care firmele de investiții execută ordine într-un anumit loc de executare. Acestea pot, de asemenea, să aibă un impact asupra modului în care o firmă de investiții își stabilește strategiile în materie de executare, inclusiv programarea de sisteme inteligente de dirijare a ordinelor pentru a atinge obiectivele specifice ale acestor ordine. Prin urmare, este oportun ca în raport să se efectueze în mod clar o distincție între diferitele tipuri de ordine.
(9) Pentru a analiza în mod corespunzător informațiile, este important ca utilizatorii să fie în măsură să facă distincție între locurile de executare utilizate pentru ordinele clienților profesionali și locurile de executare utilizate pentru ordinele clienților de retail, având în vedere diferențele notabile în ceea ce privește modul în care firmele de investiții obțin cel mai bun rezultat posibil pentru clienții de retail comparativ cu clienții profesionali, care constau în faptul că firmele de investiții trebuie să evalueze în principal factorii legați de prețuri și costuri atunci când execută ordinele clienților de retail. Prin urmare, este oportun ca informațiile cu privire la cele mai importante cinci locuri de executare să fie furnizate separat pentru clienții de retail și pentru clienții profesionali, pentru a se permite realizarea unei evaluări calitative a fluxului de ordine către respectivele locuri.
(10) Pentru a-și respecta obligația legală privind cea mai bună executare, firmele de investiții nu vor utiliza, de regulă, atunci când aplică criteriile privind cea mai bună executare pentru clienți profesionali, aceleași locuri de executare în cazul operațiunilor de finanțare prin instrumente financiare (SFT) ca cele utilizate în cazul altor tranzacții. Motivele care stau la baza acestei practici sunt că SFT sunt utilizate ca sursă de finanțare condiționată de restituirea de către debitor a unor titluri echivalente la o dată viitoare și că termenii unei SFT sunt, de obicei, definiți la nivel bilateral între contrapărți înainte de executare. Prin urmare, opțiunile pentru alegerea locurilor de executare în cazul SFT sunt mai limitate decât în cazul altor tranzacții, întrucât această alegere depinde de termenii specifici stabiliți în prealabil între contrapărți și de existența unei cereri specifice în aceste locuri de executare pentru instrumentele financiare în cauză. Prin urmare, este oportun ca firmele de investiții să clasifice și să facă publice într-un raport separat cele mai importante cinci locuri de executare, din punctul de vedere al volumelor de tranzacționare, în care acestea au executat SFT, astfel încât să se poată efectua o evaluare calitativă a fluxului de ordine către respectivele locuri. Datorită naturii specifice a SFT și având în vedere probabilitatea ca amploarea lor să denatureze setul cel mai reprezentativ al tranzacțiilor clienților (și anume tranzacțiile care nu implică SFT), este necesar, de asemenea, ca acestea să fie excluse din tabelele referitoare la cele mai importante cinci locuri de executare în care firmele de investiții execută alte ordine ale clienților.
(11) Firmele de investiții ar trebui să publice o evaluare a calității executării obținute pentru fiecare dintre locurile pe care le utilizează. Aceste informații vor oferi o imagine clară a strategiilor în materie de executare și a instrumentelor utilizate pentru a evalua calitatea executării obținută în locurile respective și le vor permite, de asemenea, investitorilor să evalueze eficacitatea monitorizării efectuate de către firmele de investiții în ceea ce privește locurile de executare respective.
(12) În momentul evaluării specifice, din punctul de vedere al costurilor, a calității executării obținute în fiecare dintre locurile de executare, este necesar ca firma de investiții să efectueze, de asemenea, o analiză a acordurilor pe care le are cu aceste locuri de executare în ceea ce privește plățile efectuate sau primite și reducerile, rabaturile sau beneficiile nemonetare primite. O astfel de evaluare ar trebui să permită, de asemenea, publicului să analizeze impactul acestor acorduri asupra costurilor suportate de investitori, precum și modul în care acestea se conformează articolului 27 alineatul (2) din Directiva 2014/65/UE.
(13) Este, de asemenea, oportun să se stabilească sfera de acoperire a unei astfel de publicări și principalele caracteristici ale acesteia, inclusiv modul în care firmele de investiții utilizează datele privind calitatea executării furnizate de locurile de executare în temeiul Regulamentului delegat (UE) 2017/575 al Comisiei (2).
(14) Informațiile privind identitatea locurilor de executare și calitatea executării ar trebui să fie publicate anual și să se refere la comportamentul în materie de executare a ordinelor pentru fiecare clasă de instrumente financiare, pentru a reflecta modificările relevante din anul calendaristic precedent.
(15) Firmele de investiții nu ar trebui să fie împiedicate să adopte un nivel suplimentar de raportare care să fie mai precis, cu condiția ca în acest caz raportul suplimentar să fie complementar informațiilor prevăzute în prezentul regulament, și nu să le înlocuiască.
(16) Din motive de coerență și pentru a asigura buna funcționare a piețelor financiare, este necesar ca dispozițiile prevăzute de prezentul regulament și dispozițiile naționale conexe de transpunere a Directivei 2014/65/UE să se aplice de la aceeași dată.
(17) Prezentul regulament se bazează pe proiectele de standarde tehnice de reglementare înaintate Comisiei de Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA).
(18) ESMA a efectuat consultări publice cu privire la proiectele de standarde tehnice de reglementare pe care se bazează prezentul regulament, a analizat costurile și beneficiile potențiale aferente și a solicitat punctul de vedere al Grupului părților interesate din domeniul valorilor mobiliare și piețelor, instituit în temeiul articolului 37 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (3),