Recitale
(1) Este necesar să se stabilească standarde pentru evaluarea de către autoritățile competente a metodelor interne adoptate de instituții pentru calcularea cerințelor de fonduri proprii și să se prevadă norme detaliate în ceea ce privește procedurile pentru transmiterea reciprocă a acestor evaluări între autoritățile competente abilitate să monitorizeze gama de valori ponderate la risc ale expunerilor sau cerințele de fonduri proprii ale instituțiilor care au aprobare să utilizeze metodele interne pentru calcularea valorilor respective sau a cerințelor de fonduri proprii.
(2) Evaluarea calității abordărilor avansate ale instituțiilor permite un exercițiu de comparare a metodelor interne la nivelul Uniunii în cadrul căruia Autoritatea Bancară Europeană (ABE) sprijină autoritățile competente să evalueze subestimarea potențială a cerințelor de fonduri proprii. Normele privind procedurile pentru transmiterea reciprocă a evaluărilor ar trebui să conțină dispoziții adecvate privind calendarul transmiterii evaluărilor către autoritățile competente relevante și către ABE.
(3) Autoritățile competente responsabile cu supravegherea instituțiilor care aparțin unui grup ce face obiectul supravegherii pe bază consolidată au un interes legitim ca metodele interne utilizate de instituțiile respective să fie de calitate întrucât acestea contribuie, de la bun început, la decizia comună de aprobare a metodelor interne, în temeiul articolului 20 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (2). Normele privind procedurile pentru transmiterea reciprocă a evaluărilor efectuate în conformitate cu articolul 78 alineatul (3) din Directiva 2013/36/UE ar trebui să precizeze, de asemenea, modul în care se aplică obligațiile generale de cooperare și de schimb de informații în cadrul colegiilor de supraveghetori în contextul specific al exercițiului de evaluare comparativă.
(4) Pentru a se asigura transmiterea reciprocă, într-un mod eficient și practic, a evaluărilor efectuate în conformitate cu articolul 78 alineatul (3) din Directiva 2013/36/UE, autoritățile competente ar trebui să comunice estimările sau punctele lor de vedere cu privire la nivelul subestimării potențiale a cerințelor de fonduri proprii care rezultă din metodele interne utilizate de către instituții, precum și raționamentul pe care se bazează concluziile evaluării realizate de autoritățile competente. În plus, măsurile corective aplicate efectiv sau preconizate de către autoritățile competente în conformitate cu articolul 78 alineatul (4) din directiva menționată sunt relevante și pentru toate celelalte autorități competente responsabile cu supravegherea instituțiilor care aparțin unui grup ce face obiectul supravegherii pe bază consolidată, întrucât acestea au un interes legitim ca metodele interne utilizate de către instituțiile respective să fie permanent de calitate. Mai mult decât atât, măsurile corective aplicate efectiv sau preconizate de către autoritățile competente ar trebui, de asemenea, să fie aduse la cunoștința ABE în conformitate cu articolul 107 alineatul (1) din directivă, întrucât acestea sunt necesare pentru îndeplinirea sarcinilor ABE.
(5) Raportul elaborat de ABE pentru a sprijini autoritățile competente în evaluarea calității metodelor interne este un element fundamental al exercițiului de evaluare comparativă, întrucât acesta conține rezultatele comparării instituțiilor relevante cu instituțiile analoage la nivelul Uniunii. Prin urmare, informațiile conținute în raportul ABE ar trebui să constituie baza pe care autoritățile competente decid ce firme și portofolii ar trebui evaluate cu o „atenție deosebită”, astfel cum se prevede le articolul 78 alineatul (3) primul paragraf din Directiva 2013/36/UE.
(6) Rezultatele evaluării calității metodelor interne depind de calitatea datelor raportate de instituțiile relevante în temeiul Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2016/2070 al Comisiei (3), care trebuie, de asemenea, să fie consecvente și comparabile. Prin urmare, autoritățile competente ar trebui să aibă obligația de a confirma aplicarea corectă de către instituții a respectivului regulament de punere în aplicare, în special în ceea ce privește aplicarea opțiunii de care dispun instituțiile de a nu raporta anumite portofolii individuale.
(7) Atunci când autoritățile competente calculează valorile de referință pe baza abordării standardizate, ar trebui să se efectueze, din prudență, o ajustare a cerințelor de fonduri proprii pentru riscul de credit care rezultă din aplicarea abordării standardizate. Această ajustare ar trebui stabilită la nivelul aplicat pentru calcularea pragului Basel I conform dispozițiilor tranzitorii, pe baza articolului 500 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.
(8) În prezent, nu se consideră că este adecvat să se calculeze valori de referință pe baza abordării standardizate în cazul riscului de piață, întrucât aceste valori pot duce la denaturări. Diferențele metodologice importante în calcularea cerințelor de fonduri proprii conform abordării standardizate și a metodelor interne, generate în special de diferențele pronunțate în ceea ce privește agregarea și diversificarea pozițiilor individuale, fac ca o comparație între cei doi indicatori pentru riscul de piață aferent portofoliilor mici să nu ofere o indicație pertinentă a subestimării potențiale a cerințelor de fonduri proprii. Atunci când se iau în considerare calculele conform abordării standardizate pentru evaluarea modelelor pentru riscul de credit, acestea ar trebui folosite numai ca valori de referință pentru evaluare, și nu ca praguri.
(9) Atunci când evaluează calitatea globală a metodelor interne ale instituțiilor și a gradului de variabilitate observată în anumite metode, autoritățile competente nu ar trebui să se concentreze exclusiv pe rezultate, ci ar trebui să își propună să determine principalii factori care influențează variabilitatea și să tragă concluzii referitoare la metodele diferite de modelare. Prin urmare, autoritățile competente ar trebui să aibă obligația de a lua în considerare rezultatele calculelor alternative pentru stabilirea valorii la risc (VaR) și a valorii la risc în situație de criză (sVaR) pe baza seriilor cronologice de profit și pierderi.
(10) Având în vedere faptul că rolul autorităților competente în analizarea și confirmarea calității metodelor interne este esențial, pe lângă informațiile raportate de instituții în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/2070, autoritățile competente ar trebui să își exercitate competențele de care dispun în temeiul Regulamentului (UE) nr. 575/2013 pentru a aproba și a analiza metodele interne în mod proactiv, prin solicitarea tuturor informațiilor suplimentare utile pentru evaluarea continuă a calității metodelor interne.
(11) Pentru evaluarea riscului de piață, testarea ex post, bazată atât pe modificările ipotetice, cât și pe modificările efective ale valorii portofoliului, trebuie deja efectuată zilnic pentru pozițiile de la sfârșitul zilei din întregul portofoliu, astfel cum se prevede la articolul 366 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013. Numărul depășirilor trebuie comunicat autorităților competente și este utilizat în mod regulat pentru a evalua rezultatele modelului și pentru a determina factorii de majorare a multiplicatorilor aplicabili VaR și sVaR, prevăzuți de reglementări. În consecință, nicio testare ex post suplimentară nu ar trebui să fie efectuată sau evaluată pentru portofoliile aferente riscului de piață calculat cu metoda internă.
(12) Faptul că rezultatul exercițiului de analiză comparativă pentru un anumit portofoliu este o valoare extremă sau este identificat în raportul ABE ca necesitând o analizare din partea autorităților competente nu ar trebui să însemne neapărat că modelul utilizat de instituție este incorect sau eronat. În acest sens, evaluările efectuate de autoritățile competente ar trebui să fie utilizate ca un instrument care să asigure un nivel mai aprofundat de cunoaștere a modelelor și a ipotezelor de modelare utilizate de instituții. În plus, analiza diferențelor potențiale dintre cerințele de fonduri proprii pentru riscul de credit raportate de către instituții în temeiul Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2016/2070 și cerințele de fonduri proprii pentru riscul de credit obținute prin utilizarea parametrilor de risc observați de-a lungul timpului („date efective”) ar trebui utilizată de către autoritățile competente ca un substituent al subestimării semnificative și sistematice a cerințelor de fonduri proprii, dar nu ar trebui niciodată să înlocuiască validarea corespunzătoare a metodei interne.
(13) Atunci când utilizează rezultatele analizei comparative, autoritățile competente ar trebui să ia în considerare posibilele limitări în ceea ce privește datele și să reflecte aceste limitări în evaluarea lor, după cum consideră necesar. ABE ar trebui să calculeze, pe baza informațiilor colectate, indicatori suplimentari bazați pe date efective, care vor contribui în continuare la analiză. În mod similar, având în vedere că cerințele de fonduri proprii produse de modelele pentru riscul de piață depind de fiecare portofoliu și că concluziile obținute la niveluri dezagregate nu pot fi extrapolate, fără o analiză critică, la portofoliile deținute efectiv de instituții, concluziile preliminare bazate numai pe nivelurile totale de capital care rezultă din portofolii agregate ar trebui analizate cu prudență. Atunci când evaluează rezultatele obținute, autoritățile competente ar trebui să ia în considerare faptul că chiar și portofoliile agregate care cuprind cele mai multe instrumente vor fi foarte diferite de un portofoliu real în termeni de dimensiune și structură. În plus, dat fiind că majoritatea instituțiilor nu vor putea modela toate portofoliile neagregate, s-ar putea ca rezultatele să nu fie comparabile în toate cazurile. Mai mult decât atât, ar trebui să se aibă în vedere faptul că datele nu vor reflecta toate acțiunile care vizează fondurile proprii, cum ar fi limitările privind beneficiile din diversificare sau majorările de fonduri proprii introduse pentru a compensa deficiențele de modelare cunoscute sau lipsa unor factori de risc.
(14) Prezentul regulament se bazează pe proiectul de standarde tehnice de reglementare transmise Comisiei de Autoritatea Bancară Europeană.
(15) Autoritatea Bancară Europeană a organizat consultări publice deschise cu privire la proiectul de standarde tehnice de reglementare pe care se bazează prezentul regulament, a analizat costurile și beneficiile potențiale aferente și a solicitat avizul Grupului părților interesate din domeniul bancar, instituit în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (4),