Recitale
(1) Potrivit articolului 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, printre obiectivele Uniunii Europene se numără și acelea de a promova bunăstarea popoarelor sale și de a acționa pentru dezvoltarea durabilă a Europei, întemeiată pe o economie socială de piață cu grad ridicat de competitivitate, care tinde spre ocuparea deplină a forței de muncă și spre progres social. Uniunea combate excluziunea socială și discriminarea și promovează justiția și protecția socială, egalitatea între femei și bărbați, solidaritatea între generații și protecția drepturilor copilului.
(2) În conformitate cu articolul 9 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în definirea și punerea în aplicare a politicilor și acțiunilor sale, Uniunea ține seama de cerințele privind promovarea unui nivel ridicat al ocupării forței de muncă, garantarea unei protecții sociale corespunzătoare, combaterea excluziunii sociale, precum și de cerințele privind un nivel ridicat de educație, de formare profesională și de protecție a sănătății umane.
(3) Articolul 151 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevede că Uniunea și statele membre, conștiente de drepturile sociale fundamentale precum cele enunțate în Carta socială europeană semnată la Torino la 18 octombrie 1961 și în Carta comunitară a drepturilor sociale fundamentale ale lucrătorilor adoptată în 1989, au ca obiective promovarea ocupării forței de muncă, îmbunătățirea condițiilor de trai și de muncă, permițând armonizarea acestora în condiții de progres, o protecție socială adecvată, dialogul social, dezvoltarea resurselor umane care să permită un nivel ridicat și durabil al ocupării forței de muncă și combaterea excluziunii.
(4) Articolul 152 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevede că Uniunea recunoaște și promovează rolul partenerilor sociali la nivelul său, ținând seama de diversitatea sistemelor naționale. Aceasta facilitează dialogul dintre aceștia, respectându-le autonomia.
(5) Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, proclamată pentru întâia dată la Consiliul European de la Nisa din 7 decembrie 2000, protejează și promovează o serie de principii fundamentale care sunt esențiale pentru modelul social european. Dispozițiile acestei carte se adresează instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii, cu respectarea principiului subsidiarității, precum și statelor membre numai în cazul în care acestea pun în aplicare dreptul Uniunii.
(6) Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene conține dispoziții care prevăd competențele Uniunii legate, printre altele, de libera circulație a lucrătorilor (articolele 45-48), libertatea de stabilire (articolele 49-55), politica socială (articolele 151-161), promovarea dialogului social (articolul 154, inclusiv acordurile încheiate și puse în aplicare la nivelul Uniunii (articolul 155, egalitatea de remunerare între lucrătorii de sex masculin și cei de sex feminin, pentru aceeași muncă (articolul 157, contribuția la dezvoltarea unei educații de calitate și a formării profesionale (articolele 165 și 166), acțiunea Uniunii care completează politicile naționale și promovează cooperarea în domeniul sănătății (articolul 168, coeziunea economică, socială și teritorială (articolele 174-178), formularea orientărilor generale ale politicilor economice și supravegherea punerii lor în aplicare (articolul 121, formularea liniilor directoare privind politicile de ocupare a forței de muncă și examinarea punerii în aplicare a acestora (articolul 148 și, la un nivel mai general, apropierea legislațiilor (articolele 114-117).
(7) Parlamentul European a invocat necesitatea unui Pilon european al drepturilor sociale, menit să întărească drepturile sociale și să aibă un impact pozitiv asupra vieții oamenilor pe termen scurt și mediu și care să permită sprijinirea construcției europene în secolul XXI (1). Consiliul European a subliniat că problema lipsei de securitate economică și socială trebuie abordată cu prioritate și a făcut un apel pentru crearea unui viitor promițător pentru toți, salvgardarea modului nostru de viață și asigurarea unor oportunități mai bune pentru tineret. (2) Liderii a 27 de state membre și ai Consiliului European, Parlamentului European și Comisiei Europene s-au angajat, prin Agenda de la Roma, să depună eforturi pentru o Europă socială. Acest angajament se bazează pe principiul creșterii durabile și al promovării progresului economic și social, precum și pe coeziune și convergență, respectând, în același timp, integritatea pieței interne (3). Partenerii sociali s-au angajat să contribuie în continuare la crearea unei Europe care răspunde așteptărilor lucrătorilor și întreprinderilor sale (4).
(8) Înfăptuirea pieței unice europene în ultimele decenii a fost însoțită de dezvoltarea unui acquis social solid, datorită căruia s-au realizat progrese în ceea ce privește libera circulație, condițiile de trai și de muncă, egalitatea între femei și bărbați, sănătatea și securitatea în muncă, protecția socială, educația și formarea profesională. Introducerea monedei euro a oferit Uniunii o monedă comună stabilă, folosită de 340 de milioane de cetățeni din nouăsprezece state membre, care le înlesnește acestora viața de zi cu zi și îi protejează împotriva instabilității financiare. Totodată, Uniunea s-a extins considerabil, fapt care a sporit oportunitățile economice și a promovat progresul social pe întregul continent.
(9) Piețele forței de muncă și societatea au o evoluție rapidă, iar globalizarea, revoluția digitală, modelele de lucru dinamice și evoluțiile sociale și demografice oferă noi oportunități și noi provocări. Provocări precum inegalitățile semnificative, șomajul de lungă durată și șomajul în rândul tinerilor sau solidaritatea între generații sunt adesea similare, deși în grade diferite, de la un stat membru la altul.
(10) Europa și-a demonstrat hotărârea de a depăși criza financiară și economică, și grație unei acțiuni ferme, economia Uniunii este în prezent mai stabilă, nivelurile de ocupare a forței de muncă fiind mai ridicate decât oricând, iar șomajul este în continuă scădere. Cu toate acestea, consecințele sociale ale crizei au fost profunde – de la șomajul în rândul tinerilor și șomajul de lungă durată la riscul de sărăcie – iar remedierea acestora rămâne o prioritate urgentă.
(11) Provocările sociale și în planul ocupării forței de muncă sunt, într-o mare măsură, o consecință a creșterii relativ modeste, a cărei cauză o constituie potențialul neexploatat în ceea ce privește participarea pe piața muncii și productivitatea. Progresul economic și cel social sunt interconectate, iar crearea unui Pilon european al drepturilor sociale ar trebui să facă parte dintr-un efort mai larg de instituire a unui model de creștere mai durabilă și mai favorabilă incluziunii, prin îmbunătățirea competitivității Europei și creșterea atractivității acesteia pentru realizarea de investiții, crearea de locuri de muncă și promovarea coeziunii sociale.
(12) Scopul Pilonului european al drepturilor sociale este de a servi drept ghid pentru obținerea unor rezultate eficiente în plan social și al ocupării forței de muncă atunci când sunt abordate provocările curente și viitoare, care să vizeze direct satisfacerea necesităților esențiale ale oamenilor, dar și să asigure o mai bună legiferare și implementare a drepturilor sociale.
(13) Acordarea unei atenții sporite performanțelor la nivel social și la nivelul ocupării forței de muncă este deosebit de importantă pentru creșterea rezilienței și aprofundarea uniunii economice și monetare. De aceea, Pilonul european al drepturilor sociale este conceput în principal pentru zona euro, însă este aplicabil tuturor statelor membre care doresc să participe la acesta.
(14) Pilonul european al drepturilor sociale conține principii și drepturi esențiale pentru existența unor piețe ale muncii și a unor sisteme de protecție socială echitabile și funcționale în Europa secolului XXI. Acesta reafirmă unele dintre drepturile existente deja în acquis-ul Uniunii și adaugă noi principii, care abordează provocările ce decurg din evoluțiile sociale, tehnologice și economice.
(15) Principiile consacrate în Pilonul european al drepturilor sociale sunt aplicabile cetățenilor Uniunii și resortisanților țărilor terțe cu domiciliul legal în UE. Atunci când un principiu se referă la lucrători, este vorba de toate persoanele angajate, indiferent de statutul, modalitatea și durata încadrării lor în muncă.
(16) Pilonul european al drepturilor sociale nu împiedică statele membre sau partenerii sociali de la nivelul acestora să stabilească standarde sociale mai ambițioase. În mod concret, niciun element al Pilonului european al drepturilor sociale nu trebuie interpretat în sensul limitării sau al afectării drepturilor și principiilor recunoscute, în domeniile lor de aplicare, de legislația Uniunii sau de cea internațională și de acordurile internaționale la care Uniunea sau toate statele membre sunt parte, inclusiv Carta socială europeană semnată la Torino la 18 octombrie 1961 și convențiile și recomandările pertinente ale Organizației Internaționale a Muncii.
(17) Îndeplinirea obiectivelor Pilonului european al drepturilor sociale reprezintă un angajament și o răspundere comună a Uniunii, a statelor membre și a partenerilor sociali. Principiile și drepturile stabilite în cadrul Pilonului european al drepturilor sociale ar trebui puse în aplicare la nivelul Uniunii și al statelor membre în limita competențelor acestora și în conformitate cu principiul subsidiarității.
(18) La nivelul Uniunii, Pilonul european al drepturilor sociale nu presupune o extindere a competențelor Uniunii definite în tratate. El ar trebui pus în aplicare în limita acestor competențe.
(19) La nivelul statelor membre, pilonul respectă diversitatea culturilor și a tradițiilor popoarelor Europei, dar și identitățile naționale ale statelor membre și organizarea autorităților publice ale acestora la nivel național, regional și local. În mod concret, instituirea pilonului nu afectează dreptul statelor membre de a defini principiile fundamentale ale sistemelor lor de securitate socială și nu ar trebui să afecteze echilibrul financiar al acestora.
(20) Dialogul social joacă un rol central în întărirea drepturilor sociale și consolidarea creșterii durabile și favorabile incluziunii. Partenerii sociali de la toate nivelurile au un rol crucial în promovarea și punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale, în conformitate cu autonomia lor și cu dreptul de acțiune colectivă,