Recitale
(1) La 12 decembrie 2003, Consiliul European a adoptat Strategia UE împotriva proliferării armelor de distrugere în masă („strategia”), care prezintă în capitolul III o listă a măsurilor care trebuie adoptate atât în cadrul Uniunii, cât și în țările terțe, pentru combaterea proliferării respectivelor arme.
(2) În prezent, Uniunea pune în aplicare în mod activ strategia și se asigură că măsurile enumerate în capitolul III produc efecte, în special prin furnizarea resurselor financiare destinate sprijinirii proiectelor specifice în vederea îmbunătățirii sistemului multilateral de combatere a proliferării, precum și a măsurilor de consolidare a încrederii la nivel multilateral. Codul de conduită de la Haga împotriva proliferării rachetelor balistice („codul”) reprezintă o parte integrantă a sistemului multilateral de combatere a proliferării.
(3) La 17 noiembrie 2003, Consiliul a adoptat Poziția comună 2003/805/PESC ( (1)). Prin Poziția comună menționată se face un apel către Uniune pentru a convinge, printre altele, un număr cât mai mare de state terțe să adere la cod, în special a celor cu capacități în materie de rachete balistice, precum și în favoarea continuării elaborării și a punerii în aplicare a codului, în special a măsurilor de consolidare a încrederii prevăzute de acesta, precum și în favoarea promovării unei relații mai strânse între cod și sistemul multilateral de combatere a proliferării al Organizației Națiunilor Unite (ONU).
(4) La 8 decembrie 2008, Consiliul a adoptat concluzii și un document intitulat „Noi linii de acțiune ale Uniunii Europene privind combaterea proliferării armelor de distrugere în masă și a vectorilor acestora”. Documentul respectiv statuează, printre altele, că proliferarea armelor de distrugere în masă și a vectorilor acestora continuă să reprezinte una dintre cele mai mari amenințări în materie de securitate și că politica de combatere a proliferării acestora constituie o componentă esențială a politicii externe și de securitate comune.
(5) La 18 decembrie 2008, Consiliul a adoptat Decizia 2008/974/PESC ( (2)) în sprijinul codului, în cadrul punerii în aplicare a strategiei.
(6) La 23 iulie 2012, Consiliul a adoptat Decizia 2012/423/PESC ( (3)). Decizia menționată a permis promovarea cu succes a caracterului universal al codului și respectarea principiilor acestuia.
(7) La 15 decembrie 2014, Consiliul a adoptat Decizia 2014/913/PESC ( (4)). Respectiva decizie a sporit vizibilitatea codului și, prin urmare, a facilitat aderarea unor noi membri la cod. Continuarea dialogului între statele semnatare și statele nesemnatare reprezintă o prioritate a Uniunii, în scopul promovării în continuare a universalității codului, precum și a unei mai bune puneri în aplicare a acestuia și a consolidării sale. Prezenta decizie ar trebui să contribuie la respectivul proces.
(8) În general, continuarea proliferării rachetelor balistice care pot servi ca vectori de arme de distrugere în masă reprezintă un motiv de îngrijorare crescândă pentru comunitatea internațională, în special programele de rachete în desfășurare în Orientul Mijlociu, Asia de Nord-Est și Asia de Sud-Est.
(9) Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite (CSONU) a subliniat în Rezoluția (RCSONU) 1540 (2004), și a reamintit în RCSONU 1977 (2011) și 2325 (2016), faptul că proliferarea armelor nucleare, chimice și biologice, precum și a vectorilor acestora constituie o amenințare la adresa păcii și securității internaționale și a obligat statele, între altele, să se abțină de la a sprijini prin orice mijloace factorii nestatali în ceea ce privește dezvoltarea, dobândirea, fabricarea, deținerea, transportul, transferul sau utilizarea armelor nucleare, chimice sau biologice și a vectorilor acestora. Amenințarea reprezentată de armele nucleare, chimice și biologice și de vectorii acestora la adresa păcii și securității internaționale a fost reafirmată în RCSONU 1887 (2009) privind neproliferarea nucleară și dezarmarea nucleară,