Articolul text
Text integral
(2017/C 224/04) COMISIA EUROPEANĂ, având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (1), în special articolul 97 alineatul (3), întrucât: DECIDE: Documentul unic stabilit în conformitate cu articolul 94 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 și trimiterea la publicarea caietului de sarcini al denumirii „Skalický rubín” (DOP) sunt incluse în anexa la prezenta decizie. În conformitate cu articolul 98 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, publicarea prezentei decizii conferă dreptul de manifestare a opoziției față de protecția denumirii menționate la primul paragraf al prezentului articol în termen de două luni de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. DOCUMENT UNIC „SKALICKÝ RUBÍN” PDO-SK-01899 Data depunerii: 17.12.2014 1. Denumirea (denumirile) Skalický rubín 2. Tip de indicație geografică DOP – Denumire de origine protejată 3. Categorii de produse vitivinicole 4. Descrierea vinului (vinurilor) Skalický rubín Skalický rubín este un vin roșu produs exclusiv prin fermentarea alcoolică totală sau parțială a unor struguri proaspeți aparținând strict soiurilor Frankovka modrá, Svätovavrinecké și Modrý Portugal. Acest vin trebuie să fie produs prin utilizarea exclusivă a strugurilor cultivați pe teritoriul precis definit al colinei Vintoperk; caracterul vinului este dat de compoziția caracteristică a solului acestei coline. Vinul se caracterizează prin gustul său plin, prin conținutul ridicat de tanin și prin culoarea care îi conferă vinului denumirea sa istorică. Caracteristici organoleptice: Claritate– vinul trebuie să fie clar, cu o ușoară efervescență; el poate conține fibre izolate provenite de la mediul de filtrare, cristale fine de tartru și o ușoară precipitarea a pigmentului. Culoare– vinul trebuie să aibă o culoare roșu rubiniu, foarte intensă; în cazul recoltelor mai vechi, culoarea poate fi mai puțin intensă și poate prezenta nuanțe de maro. Aromă– caracteristică, fructată, cu nuanțe subtile în toate etapele de maturare; când vinul atinge maturitatea propice îmbutelierii, aroma sa amintește de prune și magiun de prune. Gust– clar, plin și armonios. Caracteristici analitice generale 5. Practici oenologice (a) Practici oenologice esențiale Skalický rubín Dispoziții comune ale practicii oenologice specifice: 100 % din strugurii utilizați pentru producerea vinului trebuie să provină din aria geografică delimitată, descrisă la punctul 5 din documentul unic. Prelucrarea trebuie să se desfășoare în aria delimitată, astfel încât materia primă utilizată și tehnicile de prelucrare să poată fi monitorizate. Îmbutelierea se poate efectua în afara ariei, dar numai în cazul vinului finit, a cărui prelucrare nu mai este permisă după ce vinul părăsește fabrica situată în aria delimitată. Metoda de producție a vinului: Vinul este un amestec de soiuri autorizate și sunt posibile două metode de producție diferite: Pentru producția de vin, strugurii trebuie să aibă un conținut de zahăr de cel puțin 16 °NM la momentul recoltării. Strugurii sau mustul de struguri pot fi îmbogățiți până la un maxim de 24 °NM, îmbogățirea mustului fiind permisă în temeiul unor norme speciale [Regulamentul (CE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului]. (b) Producții maxime Skalický rubín 18 000 kg de struguri la hectar Pentru mențiunea tradițională Akostné víno (vin de calitate) 17 500 kg de struguri la hectar Pentru mențiunea tradițională Akostné víno s prívlastkom (vin de calitate superioară) 12 000 kg de struguri la hectar 6. Aria delimitată Unitatea geografică în care are loc producția de „Skalický rubín” este delimitată de granițele zonei cadastrale a orașului Skalica și de cele ale zonelor cadastrale ale localităților Mokrý Háj, Popudinské Močidľany, Prietržka, Radošovce și Vrádište. Unitatea geografică acoperă o suprafață de aproximativ 50 km2. 7. Soiurile principale de struguri de vin 8. Descrierea legăturii (legăturilor) Skalický rubín Aria este situată la picioarele Carpaților Albi, acolo unde scoarța terestră este deformată geologic de bazinul hidrografic al râului Morava. Solul este alcătuit în mare parte din cernoziomuri (pământ negru) care conțin nisip și argilă, iar subsolul pietros asigură umiditatea. Aria este caracterizată prin precipitații abundente în perioada de primăvară, furtuni în lunile de vară și toamne lipsite de precipitații. În ultimii ani, media precipitațiilor a fost de 565 mm/an. Expunerea medie anuală la soare (1 857 h/an) permite o maturare suficientă a strugurilor negri. Locuitorii regiunii au profitat de aceste condiții pentru a cultiva vița-de-vie începând din secolul 9, după cum o atestă elementele de viticultură prezente în descoperirile arheologice făcute la Kopečnica. Toamnele lungi și însorite, care fac posibilă recoltarea târzie până la sfârșitul lunii octombrie, permit atingerea unui grad ridicat de maturare a soiurilor de struguri negri, care sunt ulterior prelucrați în pivnițe situate chiar pe podgorie sau în imediata sa apropiere, reducându-se astfel la minimum intervalul de timp dintre recoltarea și prelucrarea strugurilor și făcând posibilă operațiunea extrem de delicată de transformare a acestora în must. Strugurii fermentează în coajă, durata medie a acestui proces fiind dictată de condițiile climatice din pivnițe sau de tehnicile de fermentare controlată. Fermentarea malolactică ulterioară reduce conținutul de acid, iar învechirea vinurilor timp de 12-18 luni conferă produsului rezultat o delicată aromă fructată și un gust catifelat. În anii favorabili, strugurii au un conținut de zahăr foarte ridicat la momentul recoltării, ceea ce face posibilă producerea de vinuri cu atributul „výber z hrozna” care sunt, de obicei, foarte extractive și au un buchet bogat. Sunt interzise atât modificarea vinului prin învechirea în baric sau prin adăugarea de așchii de lemn, cât și producerea de ľadové vino (vin de gheață) sau de slamové víno (vin de paie). Chiar și în cazul unei toamne uscate, subsolul bogat în argilă al podgoriilor conține suficientă umiditate pentru a împiedica uscarea bacelor. În această arie, vița-de-vie este cultivată în locurile cele mai potrivite, pe cele mai bune terenuri, în podgorii mici cu diferite caracteristici ale solurilor, înclinări și direcții ale pantei, ceea ce, după amestecare, conferă în cele din urmă stabilitate produsului rezultat. Vinurile sunt stocate în pivnițele subterane originare, cu climatul natural și atmosfera lor proprii. Pivnițele sunt încăperi subterane, construite sub versantul colinelor, iar accesul se face prin cramă. Ele prezintă în general un tavan boltit și sunt situate la o adâncime de 1,5-5 m, în funcție de unghiul de înclinare al pantei sub care sunt construite. În acest mod, se asigură menținerea unei temperaturi constante, situate în intervalul 8-15 °C, cu un nivel de umiditate adecvat și stabil. Există aproximativ 2 000 de astfel de pivnițe pe teritoriul unității geografice. Unele sunt vechi de peste 300 de ani, însă marea lor majoritate datează din secolul al 20-lea. Suprafața lor variază între 15 m2 și câteva sute de metri pătrați. Situația geografică și amplasarea terenului în apropierea frontierei naționale, bunăstarea materială și statutul social al proprietarilor podgoriilor și ai pivnițelor au stat la baza dezvoltării mărcii de vin Skalický rubín (značkové víno) în anii 1920. Strugurii sunt copți când ating, în medie, 19 °NM, stadiu în care aciditatea lor depășește 6 g/l, fapt ce face posibilă producerea unor vinuri de calitate. Aspectul tradițional al denumirii este demonstrat de următoarele elemente: Vinul cu marca Skalický rubín a intrat pe scenă în 1924, după cum reiese din reclama apărută în Slovácko VII în 1965, în care acesta este menționat la secțiunea referitoare la cultura viței-de-vie din Skalica. Denumirea Skalický rubín este inclusă în registrul denumirilor de origine al OMPI de la Geneva, începând din 22 noiembrie 1967; ea a figurat, din 1974, în registrul Oficiului federal al invențiilor, iar după destrămarea fostei Cehoslovacii a fost înscrisă în registrul ținut de Oficiul slovac al proprietății industriale. Indicația s-a bucurat, de asemenea, de protecție în temeiul unor acorduri bilaterale: Tratatul dintre Republica Socialistă Cehoslovacia și Republica Austria privind protejarea indicațiilor de proveniență, a denumirilor de origine și a altor denumiri care indică proveniența produselor agricole și industriale (1981); Acordul dintre Guvernul Republicii Socialiste Cehoslovacia și Guvernul Republicii Portugheze privind protejarea indicațiilor de proveniență, a denumirilor de origine și a altor denumiri geografice și similare (1987). Textul indicației a fost totodată inclus într-o serie de mărci care au fost înregistrate (în temeiul legislației naționale în vigoare la acea dată). Aspectul tradițional al denumirii este evidențiat și de eticheta istorică din 1974. Toate drepturile menționate anterior au fost dobândite în ceea ce privește vinul și denumirea vinului provenind din aria geografică delimitată. Denumirea „Skalický rubín” este un nume compus, alcătuit din denumirea geografică „Skalický” și un termen suplimentar, „rubín” (rubin), care face referire la culoarea vinului. Denumirea geografică este derivată din numele localității Skalica, dar și din numele subregiunii viticole Skalický (Skalický vinohradnícky rajón), care face parte din regiunea viticolă Malokarpatská (Malokarpatská vinohradnícká oblast). Împărțirea regiunilor viticole în subregiuni are o bază istorică și este consacrată în legislația națională pertinentă. Vinul este fabricat din struguri cu un conținut de zahăr de minimum 16 °NM. Acest conținut poate fi adaptat în conformitate cu legislația în vigoare. Numărul mugurilor de viță-de-vie este menținut la un nivel care să permită randamente de maximum 18 t/ha. Majoritatea vinurilor produse (aproape 100 %) sunt vinuri seci cu un conținut rezidual de zahăr de până la 2 g/l. Întrucât ele pot fi îmbogățite cu zahăr, tăria alcoolică a vinurilor se poate ridica până la 15 %. Solurile nisipoase/nisipos-argiloase conferă vinurilor o mineralitate sporită; valorile medii ale extractului fără zahăr pot atinge, prin urmare, 19,0 g/l. 9. Condiții suplimentare esențiale Skalický rubín Cadrul juridic: Legislația națională Tipul condiției suplimentare: Dispoziții suplimentare privind etichetarea Descrierea condiției: Legea nr. 313/2009 privind viticultura și producția vinului, astfel cum a fost modificată. Denumirea de origine protejată la care se face referire în prezentul caiet de sarcini poate fi utilizată numai într-una dintre următoarele două variante: Skalický rubín SKALICKÝ RUBÍN Prezentul caiet de sarcini nu specifică mărimea sau tipul caracterelor care trebuie utilizate. Link către caietul de sarcini http://www.upv.sk/swift_data/source/pdf/specifikacie_op_oz/Skalicky%20rubin.pdf