Regulament 2016/2336 · CELEX 32016R2336

Regulamentul (UE) 2016/2336 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 decembrie 2016 de stabilire a unor condiții specifice privind pescuitul stocurilor de specii de adâncime din Atlanticul de Nord-Est și a unor dispoziții referitoare la pescuitul în apele internaționale din zona Atlanticului de Nord-Est și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2347/2002 al Consiliului

Data act: 14.12.2016
Intrare in vigoare: 12.01.2017
Jurnalul Oficial UE: oj:JOL_2016_354_R_0001
Status: In vigoare

ape internaționale apele din UE conservarea peștelui cotă de pescuit drept de pescuit Oceanul Atlantic pescuit în ape adânci pescuit pe specii pește de mare zonă de pescuit

Recitale

(1) Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (3) impune ca activitățile de pescuit să asigure condiții de mediu sustenabile pe termen lung și să fie gestionate de o manieră consecventă cu obiectivele de a realiza beneficii economice, sociale și de ocupare a forței de muncă și de a contribui la disponibilitatea aprovizionării cu alimente. Politica comună în domeniul pescuitului (PCP) ar trebui să aplice atât abordarea precaută, cât și abordarea ecosistemică a gestionării pescuitului, pentru a garanta că efectele negative ale activităților de pescuit asupra ecosistemului marin sunt reduse la minimum și pentru a urmări asigurarea faptului că activitățile de pescuit evită degradarea mediului marin. În acest context, articolul 2 alineatul (2) și articolele 7, 20 și 22 din regulamentul respectiv sunt, de asemenea, deosebit de relevante.

(2) Uniunea se angajează să pună în aplicare rezoluțiile adoptate de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, în special Rezoluțiile 61/105 și 64/72, care solicită statelor și organizațiilor regionale de gestionare a pescuitului să asigure protejarea ecosistemelor marine de adâncime vulnerabile de impactul uneltelor de pescuit de fund, precum și exploatarea durabilă a stocurilor de pești de adâncime.

(3) Comisia a examinat Regulamentul (CE) nr. 2347/2002 al Consiliului (4) și a constatat, în special, că dimensiunea flotei în cauză este prea mare, că există o lipsă de orientare privind controlul în porturile desemnate și privind programele de eșantionare și că raportarea de către statele membre a nivelului efortului de pescuit este de o calitate mult prea variabilă. De asemenea, în evaluarea sa, Comisia a concluzionat că plafonul capacității, aplicabil din 2002, constând în capacitatea cumulată a tuturor navelor care au capturat peste 10 tone din orice combinație de specii de adâncime în oricare dintre anii 1998-2000, nu are efecte pozitive semnificative. Regimul privind plafonul capacității ar trebui, prin urmare, să fie actualizat ca parte a măsurilor de remediere a deficiențelor identificate în regulamentul respectiv.

(4) În scopul de a menține reducerile necesare ale capacității de pescuit în pescuitul de adâncime și pentru a obține informații mai cuprinzătoare cu privire la activitățile de pescuit de adâncime, precum și la impactul acestora asupra mediului marin, ar trebui ca pescuitul speciilor de adâncime să facă obiectul unei autorizații de pescuit. Fiecare cerere de autorizație de pescuit ar trebui să fie însoțită de o descriere detaliată a zonei de pescuit avute în vedere, inclusiv subzonele, diviziunile și subdiviziunile Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES) și ale Comitetului pentru pescuit în zona central-estică a Atlanticului (CECAF), precum și tipul de unelte, intervalul de adâncime preconizat, frecvența și durata preconizată a activității de pescuit și denumirile speciilor de adâncime în cauză. Sistemul de autorizații de pescuit ar trebui să contribuie, de asemenea, la limitarea capacității navelor eligibile de a pescui specii de adâncime. Pentru ca măsurile de gestionare să se concentreze asupra părții flotei care este cea mai relevantă pentru pescuitul de adâncime, autorizațiile de pescuit ar trebui emise în funcție de legătura respectivă cu pescuitul direcționat sau cu pescuitul cu capturi accidentale. Cu toate acestea, aplicarea obligației de debarcare instituite în Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 nu ar trebui să împiedice navele care capturează o cantitate mică de specii de adâncime și care nu fac în prezent obiectul unui permis de pescuit de mare largă să își continue activitățile tradiționale de pescuit.

(5) Titularii unei autorizații de pescuit care permite capturarea unor specii de adâncime ar trebui să coopereze în cadrul activităților de cercetare științifică pentru a îmbunătăți evaluarea stocurilor de specii de adâncime și a cercetării în domeniul ecosistemelor de adâncime.

(6) Pentru a consolida în continuare protecția mediului marin, este oportun să se permită activități de pescuit direcționat doar în acele zone în care activitățile de pescuit de adâncime au avut loc în perioada de referință 2009-2011. Totuși, în scopul pescuitului experimental, ar trebui să fie posibil ca navele care vizează specii de adâncime să pescuiască dincolo de zona de pescuit existentă în condițiile în care, potrivit unei evaluări a impactului efectuate în conformitate cu orientările Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO), extinderea zonei de pescuit nu prezintă un risc semnificativ de impact negativ asupra ecosistemelor marine vulnerabile (EMV).

(7) Pescuitul de adâncime cu traule de fund prezintă un risc mai mare pentru EMV în comparație cu celelalte unelte utilizate și raportează cele mai mari procentaje de capturi neintenționate de specii de adâncime. Pentru a reduce la minimum efectele negative ale acestor activități de pescuit de adâncime asupra ecosistemului marin, pescuitul cu traule de fund ar trebui să fie limitat la ape peste o anumită adâncime, iar pescuitul cu unelte de fund ar trebui să facă obiectul unor cerințe specifice pentru protecția EMV. Utilizarea uneltelor de fund ar trebui, de asemenea, să facă obiectul unei evaluări după 13 ianuarie 2021. În plus, Regulamentul (CE) nr. 1288/2009 al Consiliului (5) restricționează în prezent utilizarea setcilor de fund în pescuitul de adâncime.

(8) Pentru a atenua eventualele efecte negative ale utilizării de traule de fund, este oportun să se permită pescuitul cu traule de fund numai la o adâncime de 800 de metri sau mai mare. Această limită se bazează pe actualele măsuri voluntare promovate de sector care se aplică în apele Uniunii și ține seama de caracteristicile specifice ale pescuitului de adâncime în apele Uniunii.

(9) Pentru a reduce la minimum impactul activităților de pescuit care au loc în apele de adâncime asupra EMV, este oportun să se prevadă un set de măsuri care să vizeze reducerea interacțiunilor cu EMV. În special, atunci când are loc o interacțiune cu EMV, ar trebui să se aplice o regulă a deplasării și o obligație de raportare. De asemenea, în cazul în care pescuitul cu unelte de fund este interzis, ar trebui instituită o listă a zonelor în care există sau este posibil să existe EMV.

(10) Dat fiind că informațiile biologice pot fi cel mai bine colectate prin intermediul standardelor armonizate de colectare a datelor, este oportun să se integreze colectarea datelor privind métierurile de adâncime în cadrul general pentru colectarea datelor științifice, asigurându-se în același timp furnizarea informațiilor suplimentare necesare pentru înțelegerea dinamicii pescuitului. Finanțarea pentru colectarea datelor în temeiul prezentului regulament este disponibilă conform condițiilor și principiilor privind cadrul pentru colectarea datelor prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 199/2008 al Consiliului (6).

(11) Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului (7) stabilește cerințe mai stricte privind controlul și punerea în aplicare care se aplică în circumstanțe specifice. Pescuitul speciilor de adâncime, care sunt vulnerabile la pescuit prin natura lor, ar trebui, prin urmare, să facă obiectul unor niveluri de control mai ridicate. De asemenea, este oportun să se prevadă cazuri specifice de încălcare a normelor PCP care ar trebui să conducă la o retragere a autorizației de pescuit.

(12) Convenția privind viitoarea cooperare multilaterală pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Est a fost aprobată prin Decizia 81/608/CEE a Consiliului (8) și a intrat în vigoare la 17 martie 1982. Respectiva convenție prevede un cadru adecvat pentru cooperarea multilaterală în domeniul conservării și gestionării raționale a resurselor piscicole în apele internaționale din Atlanticul de Nord-Est. Măsurile de gestionare adoptate în cadrul Comisiei pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Est (NEAFC) cuprind un sistem specific de măsuri pentru protecția EMV din zona de reglementare a NEAFC. Cu toate acestea, pentru a asigura continuitatea actualului modus operandi al navelor de pescuit ale Uniunii în apele NEAFC, normele aplicabile în prezent prevăzute în Regulamentului (CE) nr. 2347/2002 privind permisul de pescuit de mare largă, porturile desemnate și comunicarea informațiilor de către statele membre ar trebui să se aplice în continuare activităților de pescuit de adâncime în zona de reglementare a NEAFC. În plus, pentru a continua îmbunătățirea cunoștințelor științifice cu privire la aceste stocuri și întrucât măsurile NEAFC aplicabile nu includ prezența observatorilor, este oportun să se aplice aceeași prezență a observatorilor în toate zonele din Marea Nordului și CECAF în care are loc pescuitul speciilor de adâncime.

(13) Competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește modificarea listei indicatorilor de EMV prevăzute în anexa III în scopul adaptării listei respective la cele mai recente avize științifice. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (9). În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces în mod sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(14) În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament în ceea ce privește stabilirea zonelor de pescuit existente și stabilirea și adaptarea listei zonelor în care se știe că există sau este posibil să existe EMV, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei. Competențele respective ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (10).

(15) În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament în ceea ce privește aprobarea pescuitului de adâncime experimental și în ceea ce privește ajustarea stabilirii zonei de pescuit de adâncime existente pentru a include locațiile activităților de pescuit desfășurate în temeiul unei autorizații de pescuit eliberate în conformitate cu prezentul regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei. Competențele respective ar trebui exercitate fără aplicarea Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(16) Prin urmare, este necesar să se instituie noi norme care să reglementeze pescuitul stocurilor de specii de adâncime din apele Uniunii din Atlanticul de Nord-Est și din apele internaționale în sfera de competență a CECAF,

Articolul 1

Obiective

Prezentul regulament contribuie la realizarea obiectivelor menționate la articolul 2 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, în ceea ce privește speciile de adâncime și habitatele acestora. În plus, acesta urmărește: (a) îmbunătățirea cunoștințelor științifice privind speciile de adâncime și habitatele acestora; (b) prevenirea efectelor adverse semnificative asupra EMV în cadrul pescuitului de adâncime și asigurarea conservării pe termen lung a stocurilor de pești de adâncime; (c) asigurarea conformității măsurilor Uniunii în scopul gestionării sustenabile a stocurilor de pești de adâncime cu rezoluțiile adoptate de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, în special cu Rezoluțiile 61/105 și 64/72.

Articolul 2

Sfera de aplicare

(1) Prezentul regulament se aplică activităților de pescuit desfășurate sau activităților de pescuit preconizate a se desfășura în următoarele ape: (a) de către navele de pescuit ale Uniunii și navele de pescuit ale țărilor terțe în apele Uniunii din Marea Nordului, apele din nord-vest și apele din sud-vest ale Uniunii, precum și în apele Uniunii din zona ICES IIa; (b) de către navele de pescuit ale Uniunii în apele internaționale din zonele CECAF 34.1.1, 34.1.2 și 34.2. (2) Alineatul (1) din prezentul articol nu aduce atingere articolului 16 alineatul (5).

Articolul 3

Obiect

(1) Prezentul regulament se aplică speciilor care trăiesc în apele de adâncime și care sunt caracterizate de o combinație a următorilor factori biologici: maturare la vârste relativ înaintate, creștere lentă, speranțe de viață lungă, rate scăzute ale mortalității naturale, recrutare intermitentă de clase de vârstă care supraviețuiesc și reproducere care e posibil să nu se întâmple în fiecare an (denumite în continuare „specii de adâncime”). (2) În sensul prezentului regulament, speciile de adâncime și, dintre acestea, speciile cele mai vulnerabile sunt enumerate în anexa I.

Articolul 4

Definiții

(1) În sensul prezentului regulament, se aplică definițiile prevăzute la articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și la articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 734/2008 al Consiliului (11). (2) De asemenea, se aplică următoarele definiții: (a) „zonele ICES” înseamnă zonele definite în Regulamentul (CE) nr. 218/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (12); (b) „zonele CECAF” înseamnă zonele definite în Regulamentul (CE) nr. 216/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (13); (c) „zonă de reglementare a NEAFC” înseamnă apele care intră sub incidența Convenției privind viitoarea cooperare multilaterală pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Est, care se situează dincolo de apele aflate, în ceea ce privește pescuitul, sub jurisdicția părților contractante ale respectivei Convenții; (d) „cele mai vulnerabile specii” înseamnă speciile de adâncime care sunt menționate în a treia coloană intitulată „Cele mai vulnerabile (x)” din tabelul din anexa I; (e) „métier” înseamnă activități de pescuit care vizează anumite specii cu ajutorul unor unelte specifice într-o zonă specifică; (f) „métier de adâncime” înseamnă un métier care vizează specii de adâncime în conformitate cu indicațiile stabilite la articolul 5 alineatul (2); (g) „centru de monitorizare a pescuitului” înseamnă un centru operațional înființat de un stat membru de pavilion și dotat cu echipamente și programe informatice care permit recepționarea și prelucrarea automată a datelor și transmiterea electronică a acestora; (h) „interacțiuni” înseamnă capturi ale unor cantități de specii indicatoare de EMV care depășesc pragurile stabilite în anexa IV; (i) „capturi neintenționate” înseamnă capturi accidentale de organisme marine care, în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, trebuie debarcate și scăzute din cotele alocate fie din cauză că sunt inferioare dimensiunii minime de referință pentru conservare, fie din cauză că depășesc cantitățile permise de normele privind componența capturilor sau privind capturile accidentale; (j) „indicatori de EMV” înseamnă cei incluși în anexa III; (k) „zonele de pescuit de adâncime existente” înseamnă partea din zona menționată la articolul 2 alineatul (1) litera (a) în care au apărut istoric activitățile de pescuit de adâncime și care este stabilită în conformitate cu articolul 7.

Articolul 5

Autorizații de pescuit

(1) Activitățile de pescuit care vizează specii de adâncime fac obiectul unei autorizații de pescuit (denumită în continuare „autorizație de pescuit direcționat”). Autorizația de pescuit direcționat indică speciile de adâncime pe care nava este autorizată să le vizeze. (2) În sensul alineatului (1), se consideră că o navă de pescuit care desfășoară o activitate de pescuit vizează specii de adâncime dacă comunicările sale privind capturile (în jurnalul de bord, declarațiile de debarcare, notele de vânzare sau un document similar) într-un an calendaristic vizat conțin specii de adâncime într-un procent de cel puțin 8 % în orice campanie de pescuit. Totuși, această dispoziție nu sa aplică navelor de pescuit pentru care înregistrarea globală a speciilor de adâncime în anul calendaristic în cauză este mai mică de 10 tone. Acest paragraf nu aduce atingere alineatului (6). (3) Activitățile de pescuit ale navelor de pescuit care, deși nu vizează specii de adâncime, capturează specii de adâncime sub formă de capturi accidentale fac obiectul unei autorizații de pescuit (denumită în continuare „autorizație de pescuit pentru capturile accidentale”). Autorizația de pescuit pentru capturile accidentale indică speciile de adâncime cu care nava se poate confrunta sub formă de capturi accidentale în timp ce vizează alte specii. (4) Cele două tipuri de autorizații de pescuit menționate la alineatele (1) și (3) din prezentul articol trebuie să poată fi distinse cu claritate în baza de date electronică menționată la articolul 116 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009. (5) Este interzis navelor de pescuit care nu dețin nicio autorizație de pescuit în temeiul prezentului articol să pescuiască specii de adâncime cu depășirea limitei de 100 kg pentru fiecare campanie de pescuit. Capturile de specii de adâncime care depășesc 100 kg realizate de astfel de nave nu sunt păstrate la bord, transbordate sau debarcate, cu excepția capturilor neintenționate de specii de adâncime care fac obiectul obligației de debarcare stabilite la articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, care se debarcă și se scad din cotele alocate. (6) O navă de pescuit care deține o autorizație de pescuit pentru capturile accidentale și care are acces la o cotă pentru capturile accidentale de specii de adâncime care depășește cu maximum 15 % pragul de 10 tone prevăzut la alineatul (2) din prezentul articol nu este considerată a viza specii de adâncime. Aceasta debarcă astfel de capturi și le scade din cota alocată. Capturile neintenționate de specii de adâncime care fac obiectul obligației de debarcare prevăzute la articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 sunt debarcate și scăzute din cotele alocate. (7) Prezentul regulament se aplică mutatis mutandis eliberării autorizațiilor de pescuit pentru navele de pescuit din țările terțe, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1006/2008 al Consiliului (14).

Articolul 6

Gestionarea capacității

(1) Capacitatea de pescuit cumulată, măsurată în tonaj brut și în kilowați, a tuturor navelor de pescuit ale Uniunii pentru care un stat membru a eliberat o autorizație de pescuit direcționat nu trebuie să depășească în niciun moment capacitatea de pescuit cumulată a navelor respectivului stat membru, în perioada 2009-2011, luându-se în considerare anul cu cifra cea mai ridicată: (a) care au capturat cel puțin 10 tone de specii de adâncime în oricare din cei trei ani calendaristici 2009-2011, luându-se în considerare anul cu cifra cea mai ridicată; și (b) care sunt înmatriculate în oricare din regiunile ultraperiferice, în înțelesul articolului 349 din TFUE, ale statului membru respectiv și atunci când capturile de specii de adâncime ale fiecărei astfel de nave în oricare dintre cei trei ani calendaristici 2009-2011 au constituit cel puțin 10 % din capturile lor anuale totale, luându-se în considerare anul cu cifra cea mai ridicată. (2) Prin derogare de la alineatul (1) litera (a), în cazul în care unui stat membru i s-au alocat posibilități de pescuit pentru speciile enumerate în anexa I înainte de 12 ianuarie 2017, însă navele sale nu au capturat cel puțin 10 tone de specii de adâncime în oricare dintre anii de referință, capacitatea de pescuit cumulată a statului membru respectiv nu trebuie să depășească în niciun moment capacitatea de pescuit cumulată a navelor sale în oricare din ultimii trei ani în care cel puțin una dintre navele sale a capturat cel puțin 10 tone de specii de adâncime, luându-se în considerare anul cu cifra cea mai ridicată.

Articolul 7

Zone de pescuit de adâncime existente

(1) Până la 13 iulie 2017, statele membre ale căror nave au obținut un permis de pescuit de mare largă în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 2347/2002, și în măsura în care se referă la activitățile de pescuit desfășurate de navele care capturează peste 10 tone pe an calendaristic, informează Comisia, prin intermediul registrelor SMN sau, dacă registrele SMN nu sunt disponibile, prin intermediul altor mijloace de informații relevante și verificabile, cu privire la locațiile activităților de pescuit pentru speciile de adâncime ale acestor nave în anii calendaristici de referință 2009-2011. (2) Pe baza informațiilor furnizate în temeiul alineatului (1), precum și pe baza celor mai bune informații științifice și tehnice disponibile, Comisia stabilește, până la 13 ianuarie 2018, prin intermediul actelor de punere în aplicare, zonele de pescuit de adâncime existente. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 18.

Articolul 8

Cerințe generale pentru cererile de eliberare a autorizațiilor de pescuit

(1) Fiecare cerere de autorizație de pescuit este însoțită de o descriere detaliată a zonei în care nava de pescuit intenționează să desfășoare activități de pescuit, tipul de unelte, intervalul de adâncime la care se vor desfășura activitățile, frecvența și durata preconizată a activității de pescuit, precum și denumirile speciilor de adâncime vizate. (2) Autorizațiile de pescuit direcționat se eliberează numai pentru activități de pescuit în cadrul zonelor de pescuit de adâncime existente. (3) Prin derogare de la alineatul (2) din prezentul articol și până la stabilirea zonelor de pescuit de adâncime existente, în conformitate cu articolul 7, autorizațiile de pescuit direcționat pot fi eliberate cu condiția ca nava de pescuit să prezinte dovezi că a exercitat activități de pescuit în métierul de adâncime timp de cel puțin trei ani înainte de depunerea cererii pentru autorizația de pescuit. Aceste autorizații de pescuit se pot elibera numai cu privire la locații în care au fost desfășurate astfel de activități de pescuit anterioare. (4) Nu se eliberează autorizații de pescuit pentru pescuitul cu traule de fund la o adâncime de sub 800 de metri. (5) Prin derogare de la alineatul (2), un stat membru poate depune o cerere de a desfășura activități de pescuit experimental în locații din afara zonelor de pescuit de adâncime existente. O astfel de cerere este însoțită de o evaluare a impactului efectuată în conformitate cu standardele prevăzute în Orientările internaționale ale FAO din 2008 pentru gestionarea pescuitului de adâncime în marea liberă. Atunci când depune o astfel de cerere, statul membru indică durata estimată a pescuitului experimental și numărul estimat al navelor care participă, precum și capacitatea acestora. Acesta propune măsuri de atenuare pentru a preveni o interacțiune cu EMV sau pentru a le proteja în mod eficace. (6) După ce a evaluat informațiile furnizate de statele membre și pe baza unui aviz din partea unui organism științific consultativ, Comisia poate acorda, prin intermediul actelor de punere în aplicare, o aprobare pentru desfășurarea activităților de pescuit experimental solicitate. În cadrul aprobării, Comisia poate defini în special: (a) zona pentru pescuitul experimental; (b) numărul maxim de nave și capacitatea maximă; (c) durata acestor activități de pescuit, care nu poate depăși un an și care poate fi reînnoită o singură dată; (d) procentul maxim din captura totală admisibilă de specii de adâncime care pot fi capturate în cadrul pescuitului experimental; și (e) măsuri de atenuare care trebuie respectate în vederea protejării EMV. (7) Pentru a asigura o colectare de date reprezentative care să fie adecvată pentru evaluarea și gestionarea stocurilor de pești de adâncime și a interacțiunilor cu EMV, orice autorizație de pescuit eliberată în conformitate cu alineatul (6) necesită prezența unor observatori științifici sau monitorizarea electronică la distanță a navei în cauză în primele 12 luni din durata autorizației de pescuit. (8) Pe baza unei cereri și a informațiilor furnizate de statul membru în cauză, Comisia poate adapta, prin intermediul actelor de punere în aplicare, stabilirea zonei de pescuit de adâncime existente pentru a include locațiile activităților de pescuit desfășurate în temeiul unei autorizații de pescuit eliberate în conformitate cu alineatele (5) și (6) din prezentul articol.

Articolul 9

Cerințe specifice privind protecția EMV

(1) Prezentul articol se aplică operațiunilor de pescuit cu unelte de fund sub o adâncime de 400 de metri. (2) În cazul în care, în cursul operațiunilor de pescuit, cantitatea de indicatori de EMV, astfel cum se definește în anexa III, care a fost capturată în cadrul operațiunii de pescuit respective depășește pragurile definite în anexa IV, se consideră că a avut loc o interacțiune cu un EMV. Nava de pescuit încetează imediat pescuitul în zona în cauză. Aceasta își reia operațiunile doar după ce a ajuns într-o zonă alternativă la cel puțin cinci mile marine de zona în care a avut loc interacțiunea. (3) Nava de pescuit raportează imediat fiecare interacțiune cu EMV autorităților naționale competente, care informează fără întârziere Comisia. (4) Statele membre utilizează cele mai bune informații științifice și tehnice disponibile, inclusiv informații biogeografice și informațiile menționate la alineatul (3), pentru a identifica locurile în care se știe că există sau este posibil să existe EMV. În plus, Comisia solicită unui organism științific consultativ competent să efectueze o evaluare anuală a zonelor în care se știe că există sau este posibil să existe EMV. Evaluarea respectivă se efectuează în conformitate cu Orientările internaționale ale FAO din 2008 pentru gestionarea pescuitului de adâncime în marea liberă, aplică abordarea precaută privind gestionarea pescuitului astfel cum este menționată la articolul 4 alineatul (1) punctul 8 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și este pusă la dispoziția publicului. (5) În cazul în care, pe baza procedurii menționate la alineatul (4), au fost identificate zone unde se află sau este posibil să se afle EMV, statele membre și organismul științific consultativ competent informează Comisia din timp. (6) Până la 13 ianuarie 2018, pe baza celor mai bune informații științifice și tehnice disponibile și pe baza evaluărilor și a identificărilor efectuate de statele membre și de organismul științific consultativ, Comisia adoptă acte de punere în aplicare în scopul stabilirii unei liste a zonelor în care se știe că există sau este posibil să existe EMV. Comisia revizuiește lista anual pe baza avizelor primite din partea Comitetului științific, tehnic și economic pentru pescuit și, după caz, modifică lista prin intermediul unor acte de punere în aplicare. Comisia poate elimina o zonă de pe listă cu condiția de a stabili, pe baza unei evaluări a impactului și după consultarea organismului științific consultativ competent, că există suficiente dovezi care să indice că EMV nu sunt prezente, sau cu condiția adoptării unor măsuri adecvate de conservare și gestionare care să garanteze că se împiedică efecte negative semnificative asupra EMV din zona respectivă. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 18. (7) Pe baza celor mai bune informații științifice disponibile, Comisia poate revizui indicatorii de EMV și este împuternicită să modifice lista inclusă în anexa III prin intermediul unor acte delegate, în conformitate cu articolul 17. (8) Se solicită noi evaluări ale impactului în cazul în care se produc schimbări semnificative ale tehnicilor utilizate pentru desfășurarea activităților de pescuit cu unelte de fund sau dacă apar noi informații științifice care indică prezența unor EMV într-o anumită zonă. (9) Pescuitul cu unelte de fund este interzis în toate zonele enumerate în conformitate cu alineatul (6).

Articolul 10

Aplicarea unor dispoziții de control specifice

Pescuitul și activitățile de pescuit care intră sub incidența prezentului regulament fac, de asemenea, obiectul dispozițiilor de la articolele 7, 17, 42, 43 și 45, articolul 84 alineatul (1) litera (a), articolul 95 alineatul (3), articolul 104 alineatul (1), articolul 105 alineatul (3) litera (c), articolul 107 alineatul (1), articolul 108 alineatul (1) și articolul 115 litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009, precum și anexa I la respectivul regulament, cu excepția cazului în care se prevede altfel în prezentul regulament.

Articolul 11

Porturile desemnate

(1) Statele membre desemnează porturile în care urmează să aibă loc orice debarcare sau transbordare de peste 100 kg de specii de adâncime sau orice amestec al acestora. Până la 13 martie 2017, statele membre transmit Comisiei lista porturilor desemnate respective. (2) Este interzisă debarcarea oricărei cantități mai mari de 100 kg de orice amestec de specii de adâncime în orice alt loc decât porturile care au fost desemnate de statele membre în temeiul alineatului (1).

Articolul 12

Notificare prealabilă

Prin derogare de la articolul 17 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009, comandanții tuturor navelor de pescuit ale Uniunii care intenționează să debarce 100 kg sau mai mult de specii de adâncime, indiferent de lungimea navelor respective, trebuie să notifice, cu cel puțin patru ore înainte de ora estimată a sosirii în port, intenția respectivă autorității competente a statului membru de pavilion. Comandantul sau orice altă persoană responsabilă pentru operarea navelor de 12 metri lungime sau mai mici informează autoritățile competente cu cel puțin o oră înainte de ora estimată de sosire în port.

Articolul 13

Consemnarea în jurnalul de bord a datelor privind apele adânci

(1) În cazul în care se aplică obligația de a ține un jurnal de bord, comandanții navelor de pescuit ale Uniunii care dețin o autorizație de pescuit în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) sau (3), atunci când desfășoară un métier de adâncime sau când pescuiesc la o adâncime mai mare de 400 de metri: (a) trag o nouă linie în jurnalul de bord pe suport de hârtie după fiecare traulare; sau (b) dacă utilizează un sistem electronic de înregistrare și raportare, înregistrează o intrare separată după fiecare traulare. (2) Comandanții navelor de pescuit ale Uniunii înregistrează, de asemenea, în jurnalul de bord al navei orice cantități din speciile de adâncime enumerate în anexa I capturate, păstrate la bord, transbordate sau debarcate în conformitate cu articolul 5 alineatul (5), precum și orice cantități din indicatorii de EMV enumerați în anexa III care depășesc pragurile prevăzute în anexa IV, inclusiv greutatea și structura speciilor, și raportează cantitățile respective autorităților competente.

Articolul 14

Retragerea autorizațiilor de pescuit

Fără a aduce atingere articolului 7 alineatul (4) și articolului 92 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 și în conformitate cu articolul 90 alineatul (1) din regulamentul respectiv, autorizațiile de pescuit menționate la articolul 5 alineatele (1) și (3) din prezentul regulament sunt retrase pe perioadă de cel puțin două luni în oricare dintre următoarele situații: (a) nerespectarea condițiilor stabilite în autorizația de pescuit referitoare la limitele privind utilizarea de unelte, la zonele de operare permise sau la limitele de capturi privind specia pentru care este permis pescuitul; sau (b) nerespectarea cerinței de a lua la bord un observator științific sau de a permite eșantionarea în scopuri științifice a capturilor conform articolului 16 din prezentul regulament.

Articolul 15

Norme privind colectarea și raportarea datelor

(1) Fără a aduce atingere dispozițiilor mai specifice din prezentul regulament, se aplică Regulamentul (CE) nr. 199/2008. (2) Atunci când colectează date privind métierurile de adâncime în conformitate cu normele generale de colectare a datelor și cu nivelurile de precizie stabilite în programul multianual relevant al Uniunii pentru colectarea și gestionarea datelor biologice, tehnice, de mediu, sociale și economice, statele membre respectă cerințele specifice privind colectarea și raportarea datelor stabilite în anexa II pentru métierul de adâncime. (3) În toate autorizațiile de pescuit eliberate în conformitate cu articolul 5, statele membre includ condițiile necesare pentru a garanta că nava în cauză participă, în colaborare cu institutul științific relevant, la orice sistem de colectare a datelor a cărui sferă de aplicare include activitățile de pescuit pentru care se eliberează autorizații. (4) Comandantul unei nave sau orice altă persoană care răspunde de operarea navei are obligația să ia la bord observatorul științific pe care statul membru l-a desemnat pentru nava sa, cu excepția cazului în care acest lucru nu este posibil din motive de securitate. Comandantul facilitează exercitarea sarcinilor observatorului științific. (5) La cererea Comisiei, un stat membru prezintă rapoarte anuale care conțin date agregate privind numărul de nave care arborează pavilionul său și care sunt implicate în pescuitul de adâncime, zona lor de pescuit, tipul de unealtă, mărimea, numărul fiecărui tip de autorizații de pescuit eliberate, portul lor de origine, posibilitățile de pescuit de adâncime totale disponibile pentru navele sale și procentajul total de utilizare a acestor posibilități de pescuit. Rapoartele respective se pun la dispoziția publicului.

Articolul 16

Prezența observatorilor

(1) Statele membre instituie un program al prezenței observatorilor pentru a asigura colectarea în timp util de date relevante și exacte cu privire la capturile și capturile accidentale de specii de adâncime și la interacțiunile cu EMV, precum și alte informații pertinente pentru punerea în aplicare eficace a prezentului regulament. Navele care utilizează traule de fund sau setci de fund și care dețin o autorizație de pescuit pentru specii de adâncime fac obiectul prezenței observatorilor într-un procent de cel puțin 20 %, cu excepția navelor care, din motive de securitate, nu sunt adecvate pentru a primi un observator. Toate celelalte nave care dețin o autorizație pentru capturarea de specii de adâncime fac obiectul prezenței observatorilor într-un procent de cel puțin 10 %, cu excepția navelor care, din motive de securitate, nu sunt adecvate pentru a primi un observator. (2) În cazul în care statul său membru i-a solicitat unui operator să primească un observator la bordul navei sale, absența unui observator din motive independente de voința operatorului nu împiedică nava respectivă să părăsească portul. (3) Până la 1 ianuarie 2018, Comisia solicită un aviz științific, pe baza datelor colectate în temeiul prezentului regulament, care să evidențieze dacă prezența observatorilor prevăzută la alineatul (1) din prezentul articol este suficientă pentru îndeplinirea obiectivelor de la articolul 1, în special pentru a preveni un impact negativ semnificativ asupra EMV în cadrul pescuitului de adâncime, și dacă aceasta ar trebui să fie adaptată pe baza unei metodologii actualizate de eșantionare. Comisia informează fără întârziere Parlamentul European și Consiliul cu privire la rezultatele avizului științific solicitat. (4) În cazul în care, pe baza avizului științific menționat la alineatul (3), Comisia consideră că procentajele prezenței observatorilor prevăzute la alineatul (1) ar trebui adaptate, aceasta poate, în regim de urgență, să prezinte o propunere pentru revizuirea procentajelor respective. (5) Prin derogare de la articolul 2, prezentul articol se aplică mutatis mutandis pescuitului de specii de adâncime pentru navele care utilizează traule de fund sau setci de fund în zona de reglementare a NEAFC.

Articolul 17

Exercitarea delegării de competențe

(1) Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile stabilite în prezentul articol. (2) Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 9 alineatul (6) se conferă Comisiei pe o perioadă de cinci ani de la 12 ianuarie 2017. Comisia întocmește un raport privind delegarea de competențe cel târziu cu nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. (3) Delegarea de competențe menționată la articolul 9 alineatul (6) poate fi revocată în orice moment de Parlamentul European sau de Consiliu. Decizia de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în respectiva decizie. Decizia produce efecte din ziua următoare datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în aceasta. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare. (4) Înainte de a adopta un act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. (5) De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului. (6) Un act delegat adoptat în temeiul articolului 9 alineatul (6) intră în vigoare doar dacă nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat nicio obiecție în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau dacă, înainte de expirarea termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia ca nu vor formula obiecții. Termenul respectiv se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 18

Procedura comitetului

(1) Comisia este asistată de un Comitet pentru pescuit și acvacultură. Comitetul respectiv este un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011. (2) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Articolul 19

Evaluare

(1) Până la 13 ianuarie 2021, Comisia, pe baza rapoartelor statelor membre și a avizului științific solicitate în acest sens, evaluează impactul măsurilor stabilite în prezentul regulament și determină măsura în care au fost realizate obiectivele menționate la articolul 1 literele (a) și (b). (2) Evaluarea se axează în special pe tendințele privind următoarele subiecte: (a) utilizarea tuturor tipurilor de unelte de pescuit care vizează specii de adâncime, cu un accent deosebit pe impactul asupra celor mai vulnerabile specii și a EMV; (b) navele care au trecut la utilizarea unor unelte cu impact redus asupra fundului mării și progresele înregistrate în ceea ce privește prevenirea, reducerea la minimum și, pe cât posibil, eliminarea capturilor neintenționate; (c) gama și domeniul operațiunilor desfășurate de navele care practică fiecare métier de adâncime; (d) exhaustivitatea și fiabilitatea datelor pe care statele membre le furnizează organismelor științifice în scopul evaluării stocurilor sau Comisiei în cazul solicitărilor de date specifice; (e) stocurile de specii de adâncime pentru care avizul științific s-a îmbunătățit; (f) eficacitatea măsurilor de însoțire în ceea ce privește eliminarea practicii de aruncare înapoi în mare a capturilor și reducerea capturilor din cele mai vulnerabile specii; (g) calitatea evaluărilor impactului efectuate în temeiul articolului 8; (h) numărul navelor și al porturilor Uniunii care sunt direct afectate de punerea în aplicare a prezentului regulament; (i) eficacitatea măsurilor stabilite pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung a stocurilor de pești de adâncime și pentru a preveni capturarea accidentală a speciilor nevizate, în special a celor mai vulnerabile specii; (j) măsura în care EMV au fost protejate în mod eficace ca efect al restricționării activităților de pescuit autorizate la zonele de pescuit de adâncime existente, al regulii deplasării și/sau al altor măsuri; (k) aplicarea limitării adâncimii la 800 de metri. (3) Pe baza evaluării menționate la alineatul (1) din prezentul articol, Comisia poate să facă propuneri de modificare a prezentului regulament, după caz. În special, în cazul în care această evaluare indică faptul că pescuitul cu unelte de fund nu respectă obiectivele prevăzute la articolul 1, Comisia poate prezenta o propunere de modificare a prezentului regulament în vederea asigurării faptului că autorizațiile de pescuit direcționat pentru navele care folosesc traule de fund sau setci de fund expiră sau sunt revocate și că toate măsurile necesare legate de uneltele de fund, inclusiv navele de pescuit cu paragate, sunt instituite pentru a asigura protecția celor mai vulnerabile specii și a EMV.

Articolul 20

Abrogare și dispoziții tranzitorii

(1) Regulamentul (CE) nr. 2347/2002 se abrogă. (2) Trimiterile la regulamentul abrogat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament. (3) Prin derogare de la alineatul (1) din prezentul articol, articolele 3, 7 și 9 din Regulamentul (CE) nr. 2347/2002 continuă să se aplice navelor de pescuit ale Uniunii care desfășoară activități de pescuit în zona de reglementare a NEAFC. (4) Permisele de pescuit speciale eliberate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2347/2002 rămân valabile pentru o perioadă maximă de un an de la 12 ianuarie 2017.

Articolul 21

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.