Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/544 a Consiliului din 15 februarie 2016 privind aprobarea programului de ajustare macroeconomică pentru Grecia (2015/1411)

Articolul 1

(1) Pentru a facilita revenirea economiei grecești la o traiectorie de creștere sustenabilă și la o stare de stabilitate bugetară și financiară, Grecia trebuie să pună în aplicare, în mod riguros, programul, ale cărui elemente principale sunt prevăzute la articolul 2 din prezenta decizie. Programul abordează riscurile specifice generate de Grecia în privința stabilității financiare a zonei euro și urmărește restabilirea rapidă a unei situații economice și financiare solide și sustenabile în Grecia, precum și restabilirea capacității acestei țări de a se finanța integral pe piețele financiare internaționale. Programul ține seama în mod corespunzător de recomandările Consiliului adresate Greciei în temeiul articolelor 121, 126, 136 și 148 din TFUE, precum și de acțiunile întreprinse de Grecia în vederea respectării acestora, vizând în același timp extinderea, consolidarea și aprofundarea măsurilor de politică necesare. (2) Comisia, în colaborare cu BCE și, dacă este cazul, cu FMI, monitorizează progresele Greciei în ceea ce privește punerea în aplicare a programului. Grecia cooperează pe deplin cu Comisia și cu BCE. În special, Grecia trebuie să furnizeze acestor instituții toate informațiile pe care acestea le consideră necesare pentru monitorizarea programului. (3) Comisia, în colaborare cu BCE și, dacă este cazul, cu FMI, examinează împreună cu autoritățile grecești orice modificări și actualizări ale programului care ar putea fi necesare pentru a se ține seama în mod corespunzător, printre altele, de orice diferențe semnificative între previziunile macroeconomice și bugetare și rezultatele efective, de efectele colaterale negative, precum și de șocurile macroeconomice și financiare. Pentru a asigura o punere în aplicare fără probleme a programului și pentru a contribui la corectarea dezechilibrelor într-un mod sustenabil, Comisia furnizează în mod constant îndrumări și consiliere cu privire la reformele bugetare, structurale și ale pieței financiare. Comisia evaluează la intervale regulate impactul economic al programului și recomandă corecțiile necesare pentru impulsionarea creșterii și a creării de locuri de muncă, pentru asigurarea consolidării bugetare necesare și pentru reducerea la minimum a efectelor sociale nocive.

Articolul 2

(1) Obiectivele-cheie ale programului sunt: restabilirea sustenabilității bugetare, asigurarea stabilității financiare, creșterea competitivității și consolidarea creșterii economice, precum și modernizarea statului și a administrației publice. (2) Grecia continuă consolidarea bugetară prin intermediul unor măsuri permanente de înaltă calitate, reducând în același timp la minimum impactul asupra populației vulnerabile. Autoritățile grecești se angajează să asigure sustenabilitatea finanțelor publice și să realizeze excedente primare considerabile și sustenabile pe termen mediu, care să reducă în mod constant ponderea datoriei în PIB. Autoritățile urmăresc, în consecință, o nouă traiectorie bugetară, bazată pe obiective privind excedentul primar de – 0,25 %, 0,5 %, 1,75 %, și 3,5 % din PIB în 2015, 2016, 2017 și respectiv 2018 și ulterior. Grecia urmărește realizarea unui excedent primar pe termen mediu de 3,5 % din PIB printr-o combinație de reforme inițiale ale parametrilor bugetari, inclusiv în ceea ce privește sistemul de TVA și de pensii, sprijinite de un program ambițios care vizează consolidarea conformității fiscale și a gestionării finanțelor publice, precum și combaterea evaziunii fiscale, asigurând în același timp o protecție adecvată a grupurilor vulnerabile. Pe lângă măsurile menționate mai sus, autoritățile se angajează să adopte prin lege, în octombrie 2015, măsuri structurale credibile care să permită generarea a cel puțin 0,75 % din PIB în 2017 și 0,25 % din PIB în 2018, pentru a sprijini realizarea obiectivului pe termen mediu privind soldul primar de 3,5 % din PIB. Autoritățile se angajează să ia măsuri structurale suplimentare în octombrie 2016, dacă este necesar, pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor pentru 2017 și 2018. Respectivele măsuri ar include limitarea cheltuielilor pentru apărare, reforma planificată a impozitului pe venitul persoanelor fizice și înghețarea cheltuielilor obligatorii. Măsurile privind parametrii bugetari vor fi susținute printr-o gamă largă de măsuri administrative menite să abordeze deficiențele în materie de colectare fiscală și de aplicare a măsurilor fiscale. Guvernul grec monitorizează riscurile bugetare, inclusiv hotărârile judecătorești, și ia măsuri de compensare necesare pentru atingerea obiectivelor bugetare. Autoritățile intenționează să transfere cel puțin 30 % din eventualele excedente în contul separat dedicat reducerii datoriilor. În plus, un alt procent de 30 % din aceste excedente ar urma să fie utilizat pentru onorarea obligațiilor neplătite de guvern în trecut. (3) Grecia adoptă măsurile menționate în continuare: (i) măsuri pe termen scurt vizând creșterea veniturilor și limitarea cheltuielilor. Printre măsurile privind creșterea veniturilor se numără eliminarea în mod treptat a rambursării accizelor la motorină pentru fermieri și mărirea impozitului pe tonaj. Autoritățile trebuie să ia măsuri pentru a lansa, în 2015, exercițiul privind impozitul pe bunuri imobiliare (ENFIA), pentru ca declarațiile de impunere să fie emise în octombrie 2015, iar ultima tranșă să fie plătită în februarie 2016. De asemenea, autoritățile grecești trebuie să soluționeze problemele identificate legate de măsurile privind veniturile puse recent în aplicare. Autoritățile s-au angajat, de asemenea, să vizeze limitarea cheltuielilor prin reducerea costurilor aferente serviciilor de asistență medicală și prin lansarea unei revizuiri exhaustive a sistemului de protecție socială. Pachetul include și alte măsuri cu impact bugetar, cum ar fi reforme privind administrația publică, reforme care să abordeze deficiențele în materie de colectare fiscală și de aplicare a măsurilor fiscale, precum și alte măsuri legate de parametri; (ii) pentru a-și demonstra angajamentul de a pune în aplicare politici bugetare credibile, adoptă, în octombrie 2015, un buget suplimentar pentru 2015, dacă este necesar, proiectul de buget pentru 2016 și o strategie bugetară pe termen mediu pentru perioada 2016-2019, susținută de un pachet semnificativ și credibil de măsuri parametrice și de reforme bugetare structurale; (iii) pune în aplicare reforme ale fiscalității atât directe, cât și indirecte pentru a îmbunătăți eficiența și capacitatea de colectare, precum și pentru a impulsiona oferta de forță de muncă. Pentru a pune capăt practicilor din trecut și a ameliora cultura plătirii impozitelor și a asigurărilor sociale, guvernul ia măsuri categorice pentru a îmbunătăți colectarea și să nu introducă noi modalități de plată în tranșe sau alte sisteme de amnistie sau de decontare și nici să nu perpetueze sistemele existente; (iv) continuă reformele care vizează îmbunătățirea procesului bugetar și a controalelor cheltuielilor, plătirea arieratelor și consolidarea raportării bugetare și a gestiunii numerarului. Guvernul grec s-a angajat să facă operațional consiliul bugetar; (v) adoptă măsuri suplimentare în domeniul achizițiilor publice pentru a spori eficiența și transparența sistemului de achiziții publice din Grecia, pentru a preveni abuzurile și a asigura un nivel mai ridicat de responsabilitate și control. Se va ajunge la un acord în ceea ce privește politicile cu Comisia Europeană, care oferă asistență pentru punerea în aplicare a unui plan de acțiune; (vi) pune în aplicare integral reformele existente și demarează, de asemenea, reforme suplimentare pentru a consolida sustenabilitatea pe termen lung, urmărind să realizeze economii de aproximativ 0,25 % din PIB în 2015 și de aproximativ 1 % din PIB până în 2016. Pachetul vizează, printre altele, să creeze factori de descurajare puternici pentru pensionarea anticipată prin majorarea sancțiunilor aplicate în caz de pensionare anticipată și prin eliminarea treptată a posibilității de a păstra dreptul de pensionare înainte de vârsta legală; (vii) continuă reforma sectorului sănătății, controlul cheltuielilor publice și gestionarea prețurilor produselor farmaceutice, să îmbunătățească administrarea spitalelor, să centralizeze tot mai mult sistemul de achiziții de bunuri destinate spitalelor, să gestioneze cererea de produse farmaceutice și de asistență medicală prin protocoale de rețete electronice bazate pe dovezi, să selecționeze furnizorii de servicii de sănătate din sectorul privat într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor, să modernizeze sistemele informatice, dezvoltând un nou sistem electronic de trimiteri pentru îngrijirea primară și secundară, care să permită găsirea unor noi filiere de asistență medicală pentru pacienți; (viii) adoptă, până în martie 2016, o nouă serie de scheme garantate de asistență pentru ocuparea forței de muncă, cu măsuri active individualizate pe piața muncii pentru participanți, recurgând la parteneriate locale, implicând sectorul privat și sectorul economiei sociale și asigurând utilizarea eficientă și eficace a resurselor disponibile. Pentru ca societatea să devină mai echitabilă, Grecia trebuie să amelioreze structura sistemului său de protecție socială, astfel încât să creeze o veritabilă plasă de siguranță socială care să concentreze resursele limitate asupra grupurilor celor mai defavorizate. Autoritățile intenționează să facă uz de asistența tehnică pusă la dispoziție de organizațiile internaționale pentru revizuirea sistemului de protecție socială și pentru punerea în aplicare a venitului minim garantat. (4) Pentru a asigura stabilitatea financiară, Grecia trebuie să adopte imediat măsuri pentru abordarea creditelor neperformante și pentru refacerea lichidității și a capitalului în sistemul bancar. Înainte de sfârșitul anului 2015, ar trebui finalizat procesul de recapitalizare a băncilor, care trebuie să fie însoțit de măsuri concomitente de consolidare a guvernanței Fondului elen de stabilitate financiară („HFSF”) și a băncilor. Printre măsurile suplimentare se numără rezoluția creditelor neperformante și a guvernanța HFSF și a băncilor. (5) Pentru promovarea creșterii, a competitivității și a investițiilor, Grecia trebuie să elaboreze și să pună în aplicare o gamă largă de reforme pe piețele forței de muncă și pe piețele produselor (inclusiv energetice), care nu numai să asigure respectarea deplină a cerințelor Uniunii Europene, ci și să urmărească adoptarea celor mai bune practici europene. O deschidere mai mare a piețelor este esențială pentru a crea oportunități economice și pentru a îmbunătăți echitatea socială, prin combaterea comportamentelor monopoliste și a celor orientate spre câștiguri necuvenite, care au determinat creșterea prețurilor și scăderea nivelului de trai. În conformitate cu strategia lor de creștere, autoritățile trebuie să își intensifice eforturile de fructificare a principalelor inițiative și propuneri de reformă, precum și să propună noi reforme ambițioase care să sprijine revenirea țării la o creștere economică durabilă, să atragă investiții și să creeze locuri de muncă. (6) Piețele energetice ale Greciei necesită reforme ample care să le pună în conformitate cu legislația și politicile Uniunii, să le facă mai moderne și mai competitive, să reducă chiriile cu caracter de monopol și ineficiențele, să promoveze inovarea, să favorizeze introducerea pe scară mai largă a surselor regenerabile de energie și a gazelor naturale și să asigure transferul beneficiilor tuturor acestor schimbări către consumatori. Autoritățile trebuie să adopte reforma pieței gazelor naturale și foaia de parcurs specifică aferentă, cu scopul, printre altele, de a garanta că, până în 2018, toți clienții vor beneficia pe deplin de dreptul de a schimba furnizorul precum și să notifice Comisiei sistemul reformat de remunerare a capacităților (inclusiv un mecanism permanent și unul temporar) și noua organizare a piețelor produselor energetice. În orice caz, până în 2020, niciunei întreprindere nu i se va permite să producă sau să importe, în mod direct sau indirect, mai mult de 50 % din totalul energiei electrice produse și importate în Grecia. (7) Trebuie elaborat un program și politici de privatizare ambițioase, care să sprijine investițiile. Guvernul se angajează să faciliteze procesul de privatizare și să finalizeze toate acțiunile necesare pentru desfășurarea cu succes a licitațiilor. În acest sens, guvernul trebuie să finalizeze toate acțiunile necesare convenite, pe o bază trimestrială, între Fondul de dezvoltare a activelor Republicii Elene (HRADF), instituții și guvern. Lista acțiunilor în curs ale guvernului a fost aprobată de Consiliul de administrație al HRADF. În conformitate cu declarația reuniunii la nivel înalt a zonei euro din 12 iulie 2015, se înființează un nou fond independent (denumit în continuare „fondul”), posesor al unor active grecești valoroase. Obiectivul general al fondului este de a gestiona activele grecești valoroase și de a proteja, de a crea și, în ultimă instanță, de a maximiza valoarea acestora, pe care o va monetiza prin intermediul privatizărilor și prin alte mijloace. (8) O prioritate cheie a programului va fi modernizarea statului și a administrației publice. Se acordă o atenție specială creșterii eficienței sectorului public în ceea ce privește furnizarea de bunuri și servicii publice de bază. Trebuie luate măsuri pentru a spori eficiența sistemului judiciar și pentru a intensifica lupta împotriva corupției. Reformele trebuie să consolideze independența instituțională și operațională a instituțiilor-cheie, cum sunt administrația fiscală și institutul de statistică (ELSTAT).

Articolul 3

Prezenta decizie se adresează Republicii Elene.