Regulament 2015/2403 · CELEX 32015R2403

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2403 al Comisiei din 15 decembrie 2015 de elaborare a unor orientări comune privind standardele și tehnicile de dezactivare, pentru a garanta că armele de foc dezactivate sunt în mod ireversibil nefuncționale (Text cu relevanță pentru SEE)

Data act: 15.12.2015
Intrare in vigoare: 08.01.2016
Jurnalul Oficial UE: oj:JOL_2015_333_R_0007
Status: In vigoare

arme de foc și muniții arme pentru uz personal comerț cu arme comerț în interiorul UE control administrativ distrugerea armelor neproliferarea armelor specificații tehnice

Recitale

(1) În conformitate cu articolul 4 din Directiva 91/477/CEE, statele membre trebuie să se asigure că orice armă de foc sau piesă a unei arme de foc introdusă pe piață a fost marcată și înregistrată în conformitate cu directiva respectivă sau că aceasta a fost dezactivată.

(2) În conformitate cu anexa I, partea III primul paragraf litera (a) din Directiva 91/477/CEE, obiectele care corespund definiției unei „arme de foc” nu sunt incluse în această definiție în cazul în care acestea au devenit definitiv improprii folosirii prin dezactivare, asigurându-se că toate componentele esențiale ale armei de foc au devenit definitiv nefuncționale și că nu pot fi îndepărtate, înlocuite sau modificate astfel încât arma de foc să poată fi reactivată în vreun fel.

(3) Anexa I, partea III, al doilea paragraf din Directiva 91/477/CEE impune statelor membre să depună eforturile necesare pentru ca măsurile de dezactivare să fie verificate de către o autoritate competentă, pentru a garanta că modificările aduse unei arme de foc o transformă în mod ireversibil într-una nefuncțională. De asemenea, statelor membre li se impune să prevadă eliberarea unui certificat sau a unui înscris care să ateste dezactivarea armei de foc sau aplicarea unui marcaj clar vizibil în acest sens pe suprafața acesteia.

(4) Uniunea este parte la Protocolul împotriva fabricării și traficului ilegale de arme de foc, piese și componente ale acestora, precum și de muniții, adițional la Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate (denumit în continuare „protocolul”), încheiat prin Decizia 2014/164/UE a Consiliului (2).

(5) Articolul 9 din protocol enumeră principiile generale comune de dezactivare pe care părțile trebuie să le respecte.

(6) Standardele și tehnicile de dezactivare ireversibilă a armelor de foc prevăzute în prezentul regulament au fost elaborate cu expertiza tehnică a „Comisiei internaționale permanente pentru testarea armelor de foc” (C.I.P.). C.I.P. a fost înființată pentru a verifica activitățile instalațiilor naționale de testare a armelor de foc și, în special, pentru a garanta existența în fiecare țară a legilor și regulamentelor care asigură testarea uniformă și eficientă a armelor de foc și a muniției.

(7) Pentru a asigura cel mai înalt nivel de securitate posibil pentru dezactivarea armelor de foc, Comisia ar trebui să evalueze și să actualizeze periodic specificațiile tehnice stabilite în prezentul regulament. În acest scop, Comisia ar trebui să ia în considerare experiența dobândită de statele membre la aplicarea oricăror măsuri de dezactivare suplimentare.

(8) Prezentul regulament nu aduce atingere articolului 3 din Directiva 91/477/CEE.

(9) Ținând seama de riscul privind securitatea, armele de foc dezactivate înainte de data aplicării prezentului regulament și care sunt introduse pe piață, inclusiv transmise cu titlu gratuit, sub formă de schimb sau de troc, sau care sunt transferate către un alt stat membru după data respectivă ar trebui să facă obiectul dispozițiilor prezentului regulament.

(10) Statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a introduce măsuri suplimentare specificațiilor tehnice stabilite în anexa I pentru dezactivarea armelor de foc de pe teritoriul lor, cu condiția să fi luat toate măsurile necesare pentru a pune în aplicare standardele și tehnicile de dezactivare comune prevăzute de prezentul regulament.

(11) Pentru a oferi statelor membre o posibilitate de a asigura același nivel de securitate pe teritoriul lor, statele membre care introduc măsuri suplimentare pentru dezactivarea armelor de foc de pe teritoriul lor în conformitate cu dispozițiile prezentului regulament ar trebui să fie autorizate să solicite dovada că armele de foc dezactivate care urmează să fie transferate pe teritoriul lor respectă aceste măsuri suplimentare.

(12) Pentru a permite Comisiei să ia în considerare evoluțiile și cele mai bune practici din statele membre în domeniul dezactivării armelor de foc, cu ocazia revizuirii prezentului regulament, statele membre ar trebui să notifice Comisiei măsurile relevante pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezentul regulament, precum și orice măsuri suplimentare pe care le introduc. În acest scop, ar trebui să se aplice procedurile de notificare din Directiva (UE) 2015/1535 a Parlamentului European și al Consiliului (3).

(13) Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului stabilit prin Directiva 91/477/CEE,

Articolul 1

Domeniul de aplicare

(1) Prezentul regulament se aplică armelor de foc din categoriile A, B, C sau D, astfel cum sunt definite în anexa I la Directiva 91/477/CEE. (2) Prezentul regulament nu se aplică armelor de foc dezactivate înainte de data aplicării acestuia, cu excepția cazului în care aceste arme de foc sunt transferate în alt stat membru sau introduse pe piață.

Articolul 2

Persoane și entități autorizate să dezactiveze armele de foc

Dezactivarea armelor de foc se efectuează de către entități publice sau private sau de către persoane autorizate în acest sens în conformitate cu legislația națională.

Articolul 3

Verificarea și certificarea dezactivării armelor de foc

(1) Statele membre desemnează o autoritate competentă pentru a verifica dacă dezactivarea armei de foc s-a desfășurat în conformitate cu specificațiile tehnice stabilite în anexa I (denumită în continuare „entitatea de control”). (2) În cazul în care entitatea de control este, de asemenea, autorizată să dezactiveze armele de foc, statele membre trebuie să asigure o separare clară a sarcinilor respective și a persoanelor care le efectuează din cadrul entității respective. (3) Comisia publică pe site-ul său internet o listă a entităților de control desemnate de statele membre, inclusiv informații detaliate privind entitatea de control și simbolul acesteia, precum și datele ei de contact. (4) În cazul în care dezactivarea armei de foc a fost efectuată în conformitate cu specificațiile tehnice stabilite în anexa I, entitatea de control va emite proprietarului armei de foc un certificat de dezactivare conform modelului prezentat în anexa III. Toate informațiile incluse în certificatul de dezactivare vor fi furnizate atât în limba statului membru în care este emis certificatul de dezactivare, cât și în limba engleză. (5) Proprietarul unei arme de foc dezactivate păstrează certificatul de dezactivare întotdeauna. În cazul în care arma de foc dezactivată este introdusă pe piață, aceasta trebuie să fie însoțită de certificatul de dezactivare. (6) Statele membre se asigură că se ține o evidență a certificatelor eliberate pentru armele de foc dezactivate, cu menționarea datei de dezactivare și a numărului certificatului, pentru o perioadă de cel puțin 20 de ani.

Articolul 4

Cereri de asistență

Orice stat membru poate solicita asistență din partea entităților autorizate să dezactiveze armele de foc sau desemnate ca entități de control de către un alt stat membru pentru a efectua sau, respectiv, a verifica dezactivarea armelor de foc. Sub rezerva acceptării cererii, în cazul în care această cerere se referă la verificarea dezactivării unei arme de foc, entitatea de control care furnizează asistență eliberează un certificat de dezactivare în conformitate cu articolul 3 alineatul (4).

Articolul 5

Marcarea armelor de foc dezactivate

Armele de foc dezactivate sunt marcate cu un marcaj unic comun, în conformitate cu modelul prevăzut în anexa II, pentru a indica faptul că au fost dezactivate în conformitate cu specificațiile tehnice stabilite în anexa I. Marcajul este aplicat de către entitatea de control pe toate componentele modificate pentru dezactivarea armei de foc și îndeplinește următoarele criterii: (a) este vizibil în mod clar și nu poate fi înlăturat; (b) conține informații cu privire la statul membru în care a fost efectuată dezactivarea și la entitatea de control care a certificat dezactivarea; (c) numărul (numerele) de serie original(e) al(e) armei de foc este (sunt) menținut(e).

Articolul 6

Măsuri suplimentare de dezactivare

(1) Statele membre pot introduce măsuri suplimentare de dezactivare a armelor de foc de pe teritoriul lor, dincolo de specificațiile tehnice prevăzute în anexa I. (2) Comisia, împreună cu Comitetul instituit prin Directiva 91/477/CEE, analizează în mod regulat orice măsuri suplimentare luate de statele membre și iau în calcul o revizuire în timp util a specificațiilor tehnice stabilite în anexa I.

Articolul 7

Transferul armelor de foc dezactivate în interiorul Uniunii

(1.) Armele de foc dezactivate pot fi transferate către un alt stat membru doar în condițiile în care poartă marcajul unic comun și sunt însoțite de un certificat de dezactivare în conformitate cu prezentul regulament. (2) Statele membre recunosc certificatele de dezactivare eliberate de un alt stat membru dacă certificatul îndeplinește cerințele stabilite în prezentul regulament. Cu toate acestea, statele membre care au introdus măsuri suplimentare în conformitate cu articolul 6 poate solicita dovada că armele de foc dezactivate care urmează să fie transferate pe teritoriul lor respectă aceste măsuri suplimentare.

Articolul 8

Cerințe de notificare

Statele membre informează Comisia cu privire la orice măsuri pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezentul regulament, precum și orice măsuri suplimentare introduse în conformitate cu articolul 6. În acest scop, statele membre aplică procedurile de notificare prevăzute în Directiva (UE) 2015/1535.

Articolul 9

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Se aplică de la 8 aprilie 2016.