Regulament 2015/1973 · CELEX 32015R1973

Regulamentul delegat (UE) 2015/1973 al Comisiei din 8 iulie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 514/2014 al Parlamentului European și al Consiliului cu dispoziții specifice privind raportarea neregulilor legate de Fondul pentru azil, migrație și integrare, precum și de instrumentul de sprijin financiar pentru cooperarea polițienească, prevenirea și combaterea criminalității și gestionarea crizelor

Data act: 08.07.2015
Intrare in vigoare: 11.11.2015
Jurnalul Oficial UE: oj:JOL_2015_293_R_0004
Status: In vigoare

ajutor financiar apărare civilă control al UE cooperare polițienească (UE) drept de azil fonduri UE fraudă migrație prevenirea delincvenței raport schimb de informații

Recitale

(1) Scopul prezentului regulament este acela de a stabili care sunt neregulile pe care statele membre trebuie să le raporteze Comisiei. Pentru a permite Comisiei să își îndeplinească sarcinile privind protecția intereselor financiare ale Uniunii, în special pentru a permite Comisiei să efectueze analize de risc, ar trebui stabilite, de asemenea, datele care trebuie furnizate.

(2) Interesele financiare ale Uniunii ar trebui protejate în același fel, indiferent de fondul utilizat pentru realizarea obiectivelor pentru care a fost instituit. În acest scop, Regulamentul (UE) nr. 514/2014, precum și Regulamentele (UE) nr. 1303/2013 (2), (UE) nr. 1306/2013 (3) și (UE) nr. 223/2014 (4) ale Parlamentului European și ale Consiliului autorizează Comisia să adopte norme privind raportarea neregulilor. Pentru a se asigura că se aplică norme identice în ceea ce privește toate fondurile reglementate de regulamentele respective, este necesar ca prezentul regulament să conțină prevederi identice cu cele din Regulamentele delegate (UE) 2015/1970 (5), (UE) 2015/1971 (6) și (UE) 2015/1972 (7) ale Comisiei.

(3) Definiția termenului „neregulă” utilizată în cadrul prezentului regulament ar trebui să fie aceeași cu cea de la articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului (8). În sensul acestei definiții, „operator economic” ar trebui să însemne orice persoană fizică sau juridică ori o altă entitate care participă la implementarea asistenței din partea fondului, cu excepția unui stat membru care își exercită prerogativele în calitate de autoritate publică.

(4) Pentru a permite o aplicare coerentă a cerințelor de raportare în toate statele membre, este necesar să se definească noțiunea de „suspiciune de fraudă”, luând în considerare definiția fraudei prevăzută în Convenția elaborată în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (9), și noțiunea de „constatare primară administrativă sau judiciară”.

(5) Regulamentele (UE) nr. 1303/2013 și (UE) nr. 223/2014 stabilesc pragul de raportare până la care neregulile nu trebuie raportate Comisiei și cazurile în care nu este necesară raportarea. Pentru a simplifica și a alinia dispozițiile și a se ajunge la un echilibru între sarcinile administrative ale statelor membre și interesul comun de a se furniza date precise în scopul analizării acestora în cadrul luptei împotriva fraudei la nivelul Uniunii, este necesar să se aplice același prag de raportare și aceleași derogări pentru raportarea neregulilor care sunt menționate în Regulamentele (UE) nr. 1306/2013 și (UE) nr. 514/2014.

(6) În vederea asigurării coerenței raportării, este necesar să se stabilească criteriile pentru determinarea cazurilor în care neregulile să fie raportate inițial și datele care trebuie furnizate în astfel de rapoarte inițiale.

(7) Pentru ca datele furnizate Comisiei să fie exacte, este necesară transmiterea unor rapoarte subsecvente. Statele membre ar trebui, prin urmare, să furnizeze Comisiei informații actualizate cu privire la orice progrese semnificative privind procedurile sau demersurile administrative și judiciare, realizate în legătură cu fiecare raport inițial.

(8) Având în vedere Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului (10) și Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului (11), Comisia și statele membre ar trebui, în ceea ce privește informațiile furnizate în conformitate cu prezentul regulament, să ia măsuri de prevenire a divulgării neautorizate sau a accesului neautorizat la datele cu caracter personal. De asemenea, prezentul regulament ar trebui să specifice scopul în care Comisia și statele membre pot prelucra datele respective.

(9) Regatul Unit și Irlanda au obligații în temeiul Regulamentului (UE) nr. 514/2014 și sunt supuse, prin urmare, dispozițiilor prezentului regulament.

(10) Danemarca nu are obligații în temeiul Regulamentului (UE) nr. 514/2014 și nici al prezentului regulament.

(11) Deoarece s-au efectuat deja plăți pentru fondurile în cauză și ar putea apărea nereguli, dispozițiile prezentului regulament ar trebui să se aplice imediat. Prin urmare, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament stabilește cazurile de nereguli care trebuie să fie raportate și stabilește datele care urmează să fie furnizate Comisiei de către statele membre.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții: (a) „suspiciune de fraudă” înseamnă o neregulă care determină inițierea unei proceduri administrative sau judiciare la nivel național în vederea stabilirii existenței unui comportament intenționat, în special a unei fraude, astfel cum este prevăzută la articolul 1 alineatul (1) litera (a) din Convenția elaborată în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, privind protejarea intereselor financiare ale Comunităților Europene; (b) „constatare primară administrativă sau judiciară” înseamnă o primă evaluare efectuată în scris de o autoritate competentă, administrativă sau judiciară, care concluzionează, pe baza unor fapte concrete, că s-a comis o neregulă, fără a aduce atingere posibilității ca această concluzie să fie ulterior revizuită sau retrasă, ca urmare a evoluției procedurii administrative sau judiciare.

Articolul 3

Raportarea inițială

(1) Statele membre trebuie să comunice Comisiei neregulile care: (a) afectează o contribuție din fond a cărei valoare depășește 10 000 EUR; (b) au făcut obiectul unei constatări primare administrative sau judiciare. (2) În raportul inițial, statele membre furnizează următoarele informații: (a) denumirea și codul comun de identificare comun (CCI) ale programului național și referința proiectului; (b) identitatea persoanelor fizice sau juridice implicate, ori a ambelor, ori a altor entități implicate în producerea neregulii, precum și rolul acestora, cu excepția cazului în care asemenea informații sunt irelevante în scopul combaterii neregulilor, dată fiind natura neregulii în cauză; (c) regiunea sau zona în care a fost realizat proiectul, identificate prin informații adecvate, cum ar fi nivelul NUTS; (d) dispoziția sau dispozițiile care a(u) fost încălcată (încălcate); (e) data și sursa primei informații care a condus la suspiciunea producerii unei nereguli; (f) practicile utilizate la producerea neregulii; (g) atunci când este cazul, dacă practica dă naștere unei suspiciuni de fraudă; (h) metoda prin care a fost constatată neregula; (i) atunci când este cazul, statele membre și țările terțe implicate; (j) perioada pe durata căreia sau data la care s-a produs neregula; (k) data la care a avut loc constatarea primară administrativă sau judiciară a neregulii; (l) suma totală a cheltuielilor proiectului, exprimată în ceea ce privește contribuția Uniunii, contribuția națională și contribuția privată; (m) suma afectată de neregulile menționate, exprimată drept contribuție a Uniunii și contribuție națională; (n) în cazurile de suspiciune de fraudă în care nu a fost efectuată nicio plată din contribuția publică către beneficiar, suma care ar fi fost plătită necuvenit dacă nu s-ar fi constatat neregula, exprimată din punctul de vedere al contribuției Uniunii și al contribuției naționale; (o) natura cheltuielilor afectate de nereguli; (p) suspendarea plăților, după caz, și posibilitățile de recuperare a sumelor plătite. (3) Prin derogare de la alineatul (1), statele membre nu raportează Comisiei neregulile care privesc următoarele: (a) cazurile în care neregulile constau exclusiv în neexecutarea, integrală sau parțială, a unui proiect din cauza falimentului beneficiarului; (b) cazurile aduse în atenția autorității responsabile sau a autorității de audit de către beneficiar în mod voluntar și înainte de efectuarea constatării de oricare dintre autorități, fie înainte, fie după plata contribuției publice; (c) cazurile care sunt depistate și corectate de autoritatea de responsabilă sau de autoritatea de audit anterior includerii cheltuielilor în cauză într-o declarație de cheltuieli transmisă Comisiei. În toate celelalte cazuri, în special în cele care precedă un faliment sau în cazurile de suspiciuni de fraudă, neregulile detectate și măsurile de prevenire și de corecție aferente sunt raportate Comisiei. (4) În cazul în care dispozițiile naționale prevăd confidențialitatea investigațiilor, comunicarea informațiilor face obiectul autorizării de către instanța competentă sau tribunalul competent, sau de către un alt organism în conformitate cu normele naționale.

Articolul 4

Raportarea subsecventă

(1) În cazul în care anumite informații menționate la articolul 3 alineatul (2), în special informațiile referitoare la practicile utilizate la producerea neregulii și modul în care aceasta a fost constatată, nu sunt disponibile sau trebuie rectificate, statele membre furnizează informațiile lipsă sau rectifică informațiile prezentând Comisiei rapoarte subsecvente de monitorizare privind neregulile. (2) Statele membre informează în mod constant Comisia cu privire la inițierea, încheierea sau abandonarea oricărei proceduri sau oricărui demers de impunere de măsuri administrative, sancțiuni administrative sau sancțiuni penale cu privire la neregulile raportate, precum și cu privire la rezultatul acestor proceduri sau demersuri. În ceea ce privește neregulile pentru care au fost impuse sancțiuni, statele membre indică, de asemenea: (a) dacă sancțiunile sunt de natură administrativă sau penală; (b) dacă sancțiunile sunt o consecință a nerespectării legislației Uniunii sau a legislației naționale și detalii privind sancțiunile; (c) dacă s-a constatat frauda. (3) La cererea scrisă a Comisiei, statul membru furnizează informații referitoare la o neregulă sau la un grup de nereguli specifice.

Articolul 5

Utilizarea și prelucrarea informațiilor

(1) Comisia poate utiliza orice informație transmisă de către statele membre în conformitate cu prezentul regulament pentru a efectua o analiză de risc, utilizând în acest scop un suport informatic, și, pe baza informațiilor obținute, poate întocmi rapoarte și dezvolta sisteme care să servească la o mai eficientă identificare a riscurilor. (2) Informațiile furnizate în temeiul prezentului regulament intră sub incidența secretului profesional și sunt protejate la fel cum ar fi protejate de legislația națională a statului membru care le-a furnizat și de dispozițiile aplicabile instituțiilor Uniunii. Statele membre și Comisia iau toate măsurile de precauție necesare pentru a garanta că informațiile rămân confidențiale. (3) În special, informațiile menționate la alineatul (2) nu pot fi transmise altor persoane decât cele care, în statele membre sau în cadrul instituțiilor Uniunii, prin funcția lor, trebuie să aibă acces la acestea, cu excepția cazului în care statul membru care le-a furnizat și-a dat consimțământul expres în acest sens. (4) Informațiile menționate la alineatul (2) nu se pot utiliza în niciun alt scop decât protecția intereselor financiare ale Uniunii, cu excepția cazului în care autoritățile care le-au furnizat și-au dat consimțământul expres în acest sens.

Articolul 6

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.