Recitale
(1) Povara asupra fondurilor proprii nu trebuie să fie disproporționată, nici în ceea ce privește distribuirile pentru orice instrument de fonduri proprii de nivel 1 de bază luat în parte, nici în ceea ce privește distribuirile aferente fondurilor proprii totale ale instituției. Prin urmare, noțiunea de povară disproporționată asupra fondurilor proprii ar trebui să fie stabilită prin prevederea unor norme care să reglementeze ambele aspecte.
(2) Mandatul privind posibila povară disproporționată asupra fondurilor proprii, prevăzut la articolul 28 alineatul (5) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, nu se aplică instrumentelor care intră sub incidența articolului 27 din regulamentul respectiv, întrucât acestea sunt exceptate în temeiul articolului 28 alineatul (1) litera (h) punctul (iii) din regulamentul respectiv.
(3) Definiția distribuirilor preferențiale ar trebui să se bazeze pe caracteristicile instrumentelor care reflectă cerințele de la articolul 28 alineatul (1) litera (h) punctul (i) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, care prevede că nu ar trebui să existe un tratament preferențial al distribuirilor în ceea ce privește ordinea efectuării acestora sau a acordării altor drepturi preferențiale, și nici un tratament preferențial acordat distribuirilor aferente instrumentelor de fonduri proprii de nivel 1 de bază în raport cu alte instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază. Având în vedere faptul că articolul 28 alineatul (1) litera (h) punctul (i) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 face distincția între drepturile preferențiale la efectuarea distribuirilor și preferințele în ceea ce privește ordinea efectuării distribuirilor, normele privind distribuirile preferențiale ar trebui să acopere ambele situații.
(4) Ar trebui să se aplice norme diferite instrumentelor de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale instituțiilor menționate la articolul 27 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 (denumite în continuare „societăți care nu sunt constituite pe acțiuni”), atunci când acest lucru este justificat de caracteristicile specifice ale instrumentelor cu drept de vot și ale instrumentelor fără drept de vot. În cazul în care numai deținătorii de instrumente cu drept de vot pot subscrie acțiuni fără drept de vot, atunci nu există nicio privare de dreptul de vot a deținătorilor de instrumente fără drept de vot. Prin urmare, distribuirea diferențiată în cazul instrumentelor fără drept de vot din cadrul altor societăți decât cele pe acțiuni nu este determinată de absența unui drept de vot în același mod ca în cazul societăților pe acțiuni. De asemenea, în cazul în care legislația națională aplicabilă prevede un plafon pentru distribuirile aferente instrumentelor cu drept de vot, limitele prevăzute pentru societățile pe acțiuni ar trebui înlocuite cu alte reguli care să garanteze absența unui drept preferențial la efectuarea distribuirilor.
(5) Aplicarea unui tratament diferit în cazul societăților care nu sunt constituite pe acțiuni este justificată numai în cazul în care aceste instituții nu emit instrumente de capital cu o distribuire multiplă prestabilită, prevăzută prin contract sau în statutul instituției. În caz contrar, îngrijorările legate de drepturile preferențiale la efectuarea distribuirilor sunt aceleași ca și în cazul societăților pe acțiuni și ar trebui, prin urmare, să se aplice același tratament.
(6) Acest lucru nu ar trebui să împiedice societățile care nu sunt constituite pe acțiuni să emită alte instrumente de capital cu distribuire diferențiată, cu condiția ca acestea să demonstreze că instrumentele respective nu creează un drept preferențial la efectuarea distribuirilor. Pentru a demonstra acest lucru, ar trebui să se țină cont de evaluarea nivelului distribuirilor aferente instrumentelor cu drept de vot și a nivelului distribuirilor aferente tuturor instrumentelor de fonduri proprii de nivel 1 de bază. Instituția trebuie să demonstreze că nivelul distribuirilor aferente instrumentelor cu drept de vot este scăzut în raport cu nivelul altor instrumente de capital și că rata de distribuire pentru instrumentele de fonduri proprii de nivel 1 de bază este redusă.
(7) Pentru a permite societăților care nu sunt constituite pe acțiuni să evalueze dacă nivelul ratei de distribuire este scăzut, ar trebui stabilit un nivel de referință. Pentru a ține seama de faptul că ratele de distribuire pot fluctua în funcție de rezultatul anual, acest nivel de referință ar trebui să se bazeze pe media din ultimii cinci ani. Dat fiind că introducerea acestei reguli reprezintă o noutate și că ar putea avea un efect asupra unora dintre aceste instituții, ar trebui prevăzută, dacă este cazul, o introducere progresivă a regulilor de calcul al nivelului ratei de distribuire. Limitele privind rata de distribuire pot fi introduse progresiv în cursul primilor cinci ani, cu o aplicare progresivă până la sfârșitul anului 2017, urmând ca regula să fie aplicată pe deplin de toate instituțiile în 2018.
(8) Unele societăți care nu sunt constituite pe acțiuni nu sunt în măsură să emită instrumente la fel de flexibile ca acțiunile ordinare în cazul unei recapitalizări de urgență, când instituțiile fac obiectul unor măsuri de intervenție timpurie. În aceste cazuri, instituțiile respective ar trebui să emită instrumente de capital pentru a facilita redresarea. Prin urmare, ar trebui să li se permită acestor instituții, în cadrul cărora instrumentele fără drept de vot sunt deținute, de obicei, doar de deținătorii de instrumente cu drept de vot, să vândă, în mod excepțional, instrumente fără drept de vot și investitorilor străini. În plus, instrumentele de capital puse la dispoziție pentru recapitalizarea de urgență ar trebui să ofere perspectiva unor avantaje ulterioare adecvate, care ar urma să fie obținute după încheierea fazei de redresare. Prin urmare, ar trebui să li se permită instituțiilor respective să depășească limitele impuse în ceea ce privește rata de distribuire după faza de redresare, pentru a oferi un astfel de avantaj potențial deținătorilor de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază furnizate în scopul recapitalizării de urgență.
(9) În conformitate cu articolul 10 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, autoritățile competente pot, în conformitate cu legislația națională, să acorde derogări parțiale sau integrale de la aplicarea cerințelor prevăzute în părțile a doua-a opta din respectivul regulament instituțiilor de credit afiliate unei case centrale. În plus, în conformitate cu același articol, autoritățile competente pot acorda o derogare de la aplicarea părților a doua-a opta din regulamentul respectiv casei centrale, pe bază individuală, atunci când datoriile și angajamentele acesteia sunt pe deplin garantate de instituțiile afiliate. În temeiul articolului respectiv, autoritățile competente ar trebui să fie în măsură să acorde o derogare de la aplicarea cerințelor din prezentul regulament în cazul instrumentelor de capital intragrup. Autoritățile competente ar trebui să fie în măsură, de asemenea, să evalueze conformitatea cu cerințele stabilite în prezentul regulament pe baza situației consolidate a instituțiilor care intră în sfera de aplicare a acestor derogări, în special în ceea ce privește calcularea ratei de distribuire.
(10) Prezentul regulament se bazează pe proiectele de standarde tehnice de reglementare prezentate Comisiei de către Autoritatea Bancară Europeană.
(11) Autoritatea Bancară Europeană a efectuat consultări publice deschise cu privire la proiectele de standarde tehnice de reglementare pe care se bazează prezentul regulament, a analizat costurile și beneficiile potențiale aferente și a solicitat avizul Grupului părților interesate din domeniul bancar, instituit în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (2),
(12) Prin urmare, Regulamentul delegat (UE) nr. 241/2014 al Comisiei (3) ar trebui modificat în consecință.