Recitale
(1) Regulamentul (CE) nr. 900/2008 al Comisiei (3) stabilește metodele de analiză necesare pentru calcularea taxei de import pentru anumite produse agricole prelucrate pe baza conținutului de grăsimi din lapte, a conținutului de proteină din lapte, a conținutului de amidon/glucoză și de zaharoză/zahăr invertit/izoglucoză.
(2) Metodele de analiză respective sunt utilizate pentru verificarea compoziției produselor agricole prelucrate importate, astfel cum sunt declarate în declarația de import. Componenta agricolă a taxei de import este, în multe cazuri, calculată în funcție de compoziția declarată. Metodele de analiză sunt aplicate pe eșantioanele prelevate de către autoritățile vamale din mărfurile importate.
(3) În cazul în care, în compoziția mărfurilor nu sunt declarate alte grăsimi decât grăsimile din lapte, conținutul de grăsimi din lapte al produselor agricole prelucrate importate este determinat prin extracția cu eter de petrol după hidroliza cu acid clorhidric. În cazul în care, în compoziția mărfurilor sunt declarate alte grăsimi decât grăsimile din lapte, conținutul de grăsimi din lapte se calculează pe baza procentului concentrației de acid butiric, în ipoteza în care conținutul de acid butiric din grăsimile din lapte se află la un nivel constant. Pe baza unor dovezi științifice, concentrația de acid butiric, exprimată sub formă de butirat de metil, în grăsimile din lapte este de 4 %, și, în acest sens, se aplică în calcul un coeficient de 25. Ambele metode și-au dovedit fiabilitatea în cursul testelor de eficiență și în urma experienței pe termen lung.
(4) Cu toate acestea, ca urmare a proceselor lor de producție, unele produse lactate pot avea un conținut sărăcit de acid butiric în grăsimile din lapte pe care le conțin. Centrul Comun de Cercetare al Comisiei a stabilit în raportul său din 13 martie 2015 (4) că sărăcirea conținutului de acid butiric în grăsimile din lapte din produsele lactate apare ca urmare a procesului de degresare, de batere a untului sau de fabricare a brânzeturilor, cum ar fi laptele degresat, zară și zer și în produsele obținute din prelucrarea lor ulterioară, cum ar fi laptele praf degresat, concentrat proteic din lapte, izolat proteic din lapte, zară praf, zer dulce praf, zer praf, zer acid praf, concentrat de proteine din zer și izolat de proteine din zer. Dovezi experimentale au demonstrat că gradul de sărăcire a acidului butiric în grăsimile din lapte izolate din produsele respective este de aproximativ 50 %.
(5) Atunci când aceste produse lactate sunt utilizate pentru fabricarea produselor agricole prelucrate, se produce, de asemenea, sărăcirea conținutului de acid butiric în grăsimile din lapte conținute în produse agricole prelucrate fabricate pe baza acestora. Atunci când nu se adaugă alte produse lactate, aceeași rată de sărăcire se reflectă în produse agricole prelucrate.
(6) Toate produsele lactate cu un conținut sărăcit de acid butiric în grăsimile din lapte pe care le conțin au un conținut scăzut de grăsimi din lapte și un conținut ridicat de proteine din lapte în substanța lor uscată. Conținutul mediu de proteină din lapte în produsele respective este, în mod predominant, cel puțin de opt ori mai ridicat decât media conținutului de grăsimi din lapte.
(7) Datorită sărăcirii conținutului de acid butiric, conținutul de grăsimi din lapte analizat în produsul agricol prelucrat, așa cum a fost determinat prin metoda aplicabilă până la acea dată, poate fi mai mic decât conținutul în grăsimi din lapte indicat în declarația de import. Acest lucru, la rândul lui, ar putea duce la o clasificare sub un cod adițional și un calcul al unei taxe de import care sunt diferite de cele pentru produsele fără un conținut sărăcit de acid butiric.
(8) Se pare că, în cele mai multe cazuri, un conținut mai mic de grăsimi din lapte determinat prin metoda aplicabilă până în prezent duce la o clasificare sub un cod suplimentar care determină o taxă de import mai redusă decât taxa de import aplicată produselor care conțin aceeași cantitate de grăsimi din lapte cu acid butiric nesărăcit. În anumite cazuri, totuși, o scădere a conținutului de grăsimi din lapte duce la clasificarea sub un cod adițional cu o taxă de import semnificativ mai mare, care determină o creștere nejustificată a taxei respective.
(9) O metodă alternativă de determinare a conținutului de grăsimi din lapte ar trebui, prin urmare, să fie introdusă pentru produsele agricole prelucrate în cauză.
(10) Metoda introdusă prin prezentul regulament ar trebui să se refere numai la produsele agricole prelucrate cu un conținut de acid butiric sărăcit în care o metodă fiabilă de determinare a conținutului de grăsimi din lapte poate fi stabilită ținând seama de dovezile științifice disponibile. Noua metodă nu ar trebui să fie utilizată pentru produsele pentru care rezultatele metodei de analiză utilizate până în prezent sunt fiabile sau pentru produsele pentru care nu este posibil să se stabilească o metodă fiabilă de determinare a conținutului de grăsimi din lapte cu aceeași acuratețe și precizie.
(11) Dovezile științifice disponibile până în prezent indică faptul că rata de sărăcire a conținutului de acid butiric poate fi determinată în mod fiabil doar pentru produsele agricole prelucrate cu un conținut de proteine din lapte egal sau mai mare de 30 % și mai mic de 6 % de grăsimi din lapte. Produsele respective se bazează numai pe laptele degresat, zer sau zară sau pe ingredientele din lapte care au fost obținute din acestea, fără adăugarea altor produse lactate.
(12) Sărăcirea conținutului de acid butiric în grăsimile din lapte până la 50 % scade conținutul de acid butiric în grăsimile din lapte exprimat sub formă de butirat de metil cu doar 2 % în loc de 4 %. Prin urmare, conform noii metode, ar trebui aplicat un coeficient de 50 în loc de 25 la calcularea conținutului de grăsimi din lapte.
(13) Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 900/2008 ar trebui modificat în consecință.
(14) Pentru a asigura că obiectivele modificărilor introduse de prezentul regulament sunt îndeplinite, Comisia ar trebui să reexamineze funcționarea metodei de analiză introduse prin prezentul regulament după o perioadă de timp adecvată care să îi permită să obțină de la statele membre informații suficiente cu privire la aplicarea acestei metode. Aceste informații ar trebui să se limiteze numai la elemente care sunt necesare pentru a evalua funcționarea noii metode, fără a impune sarcini administrative inutile.
(15) Comitetul Codului vamal nu a formulat o opinie în intervalul de timp stabilit de președintele acestuia.