Recitale
(1) Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 stabilește normele de sănătate publică și de sănătate a animalelor, aplicabile subproduselor de origine animală și produselor derivate, cu scopul prevenirii și reducerii la minimum a riscurilor prezentate de produsele respective la adresa sănătății publice și a sănătății animalelor. De asemenea, în regulament se menționează un punct final al lanțului de prelucrare a anumitor produse derivate, dincolo de care acestea nu mai fac obiectul cerințelor regulamentului respectiv.
(2) Regulamentul (UE) nr. 142/2011 al Comisiei (2) stabilește norme de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1069/2009, inclusiv norme privind adoptarea unor metode alternative de utilizare sau de eliminare a subproduselor de origine animală sau a produselor derivate și cerințele pentru introducerea pe piață a îngrășămintelor organice și a anumitor alte subproduse de origine animală.
(3) În conformitate cu articolul 19 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, statele membre pot autoriza colectarea, transportul și eliminarea materialelor de categoria 3, astfel cum se menționează la articolul 10 litera (f) din regulamentul respectiv, prin alte mijloace prezentate în capitolul IV din anexa VI la Regulamentul (UE) nr. 142/2011. În conformitate cu articolul 36 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 142/2011, această posibilitate era limitată la perioada de tranziție, care se încheie la data de 31 decembrie 2014. Anumite state membre autorizează colectarea, transportul și eliminarea prin alte mijloace, prezentate în capitolul IV din anexa VI la Regulamentul (UE) nr. 142/2011, a unor cantități mici de foste produse alimentare în greutate de până la 20 kg pe săptămână.
(4) În absența unor rapoarte privind consecințele negative pentru sănătatea animalelor și ținând seama de faptul că, în anumite cazuri, eliminarea în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 ar fi inacceptabil de împovărătoare în comparație cu eliminarea la nivel local, pare justificat să se stabilească derogarea tranzitorie ca o opțiune permanentă, cu condiția ca o astfel de eliminare să nu cauzeze riscuri sanitare inacceptabile. Prin urmare, ar trebui ca articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 142/2011, care prevede norme speciale pentru aplicarea articolului 19 alineatul (1) literele (a), (b), (c), (e) și (f) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, să fie completat cu o trimitere la măsurile prezentate în capitolul IV din anexa VI la Regulamentul (UE) nr. 142/2011, care, de asemenea, ar trebui să fie modificat în consecință. În urma consultării cu statele membre și cu organizațiile părților interesate, opțiunea ca statele membre să decidă să mărească volumul la maximum 50 kg pe săptămână este eliminată în cazul în care derogarea tranzitorie devine o opțiune permanentă. În plus, alineatul (3) din articolul 36 din Regulamentul (UE) nr. 142/2011 ar trebui eliminat.
(5) Având în vedere riscul mic de posibile contacte între animalele de crescătorie cu îngrășămintele organice și cu amelioratorii de sol cu care lucrează anumiți operatori și utilizatori, în special atunci când ei operează în afara lanțului alimentar și al hranei pentru animale, autoritățile competente ar trebui să poată scuti operatorii și utilizatorii respectivi de obligația de înregistrare în temeiul articolului 23 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009. Respectivii operatori și utilizatori ar trebui să fie adăugați la lista operatorilor scutiți de obligația de a informa autoritățile competente în conformitate cu articolul 20 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 142/2011. Prin urmare, articolul 20 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 142/2011 ar trebui modificat în consecință.
(6) Substraturile de cultură, inclusiv pământul pentru ghivece, cu un conținut mic de subproduse de origine animală sau de produse derivate ambalate pentru utilizare de către consumatorul final nu prezintă riscul de a fi utilizate ca hrană pentru animalele de fermă. Limitarea la un conținut mai mic de 5 % în volum de produse derivate din materiale de categoria 2 sau 3 în substraturile de cultură, inclusiv în pământul pentru ghivece, atenuează riscul ca ele să poată fi folosite ca hrană pentru animalele de fermă, întrucât conținutul mare de sol și de alte materiale face ca astfel de produse să fie neapetisante pentru animalele de fermă. Dejecțiile animaliere prelucrate pot fi utilizate în producerea substraturilor de cultură. Cu toate acestea, dejecțiile animaliere prelucrate nu trebuie să fie unica componentă a substraturilor de cultură. Ele ar trebui să reprezinte maximum 50 % din volumul substraturilor de cultură. Dejecțiile animaliere prelucrate nu trebuie să fie folosite pentru producerea de substraturi de cultură atunci când locul de origine face obiectul unei interdicții din cauza unui focar suspect sau confirmat de boală transmisibilă gravă care afectează animalele de fermă. Prin urmare, astfel de produse pot fi scutite de controalele veterinare în scopul introducerii pe piață, alta decât importarea. Prin urmare, articolul 22 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 142/2011 ar trebui modificat în consecință.
(7) Definițiile pentru „produse intermediare” și „probe comerciale” de la punctele 35 și, respectiv, 39 din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 142/2011 ar trebui să fie clarificate pentru a se evita apariția unor bariere nejustificate în calea comerțului. Definiția pentru „produse intermediare” include, de asemenea, destinația acestor produse. Este justificat să se extindă definiția actuală cu posibile utilizări suplimentare în industria cosmetică. Produsele derivate care respectă cerințele Directivei 76/768/CEE a Consiliului (3) pot fi declarate, în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, ca punct final al lanțului de fabricație. În plus, este necesar să se clarifice faptul că hrana pentru animalele de companie poate fi introdusă în UE ca probă comercială în scopul efectuării unor studii de hrănire, al testării unor utilaje sau a unor echipamente. Definițiile pentru „produse intermediare” și pentru „probe comerciale” de la punctele 35 și 39 din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 142/2011 ar trebui modificate în consecință.
(8) În pofida faptului că, în conformitate cu articolul 3 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, ecvideele sunt considerate animale de fermă, unele animale ecvine se bucură de o relație apropiată cu deținătorii lor. Prin urmare, este justificat să se prevadă posibilitatea incinerării ecvideelor moarte în incineratoare autorizate în acest scop de către autoritatea competentă, cu condiția ca ecvideele să provină din exploatații care nu fac obiectul unor măsuri de interdicție pentru bolile cu declarare obligatorie. Directiva 2009/156/CE a Consiliului (4) stabilește condițiile de sănătate a animalelor care reglementează, printre altele, circulația ecvideelor, inclusiv condițiile de identificare a acestora. Doar ecvideele moarte care sunt în conformitate cu directiva menționată pot fi incinerate în mod individual în incineratoare cu capacitate mică. Capitolul III din anexa III la Regulamentul (UE) nr. 142/2011 ar trebui modificat în consecință.
(9) Articolul 13 litera (g) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 prevede că subprodusele de origine animală provenite de la animale acvatice din materiale de categoria 2 pot fi însilozate, compostate sau transformate în biogaz. Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară („EFSA”) a publicat un aviz științific privind evaluarea unei noi metode de prelucrare a subproduselor de origine animală din materiale de categoria 2 provenite de la pești (5). În conformitate cu avizul EFSA, riscurile determinate de materialele de categoria 2 provenite de la pești sunt reduse suficient prin metoda de prelucrare, iar produsele derivate pot fi utilizate, prin urmare, pentru producerea de îngrășăminte organice, pot fi compostate, transformate în biogaz sau utilizate pentru fabricarea de hrană pentru animalele de blană sau pentru alte animale care nu sunt destinate consumului uman. Avizul EFSA concluzionează că nu există nicio creștere a riscurilor în cazul în care metoda de prelucrare este aplicată, de asemenea, în prelucrarea subproduselor din materiale de categoria 3 provenite de la animale acvatice. Prin urmare, materialele de categoria 3 provenite de la animale acvatice pot să fie destinate unor scopuri listate în articolul 14 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009.
(10) După evaluarea cu succes a riscurilor de către EFSA, însilozarea materiilor din pește ar trebui adăugată în lista cuprinzând metodele alternative de prelucrare din capitolul IV al anexei IV la Regulamentul (UE) nr. 142/2011. Anexa IV la Regulamentul (UE) nr. 142/2011 ar trebui modificată în consecință.
(11) În practică, reziduurile de digestie și compostul de origine animală pot fi amestecate cu materiale care nu provin de la animale. Operatorii ar trebui să cunoască normele aplicabile eliminării unor astfel de reziduuri de digestie și unui astfel de compost. În plus, este necesar să se clarifice situațiile în care reziduurile de digestie și compostul provenite din deșeuri de catering pot fi eliminate într-un depozit de deșeuri autorizat. Capitolul III al anexei V la Regulamentul (UE) nr. 142/2011 ar trebui modificat în consecință.
(12) Croația a transmis o listă cu specii de păsări sălbatice necrofage care ar trebui să facă obiectul derogărilor în scopuri furajere speciale prevăzute la articolul 18 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009. Prin urmare, lista cu specii de păsări necrofage din anexa VI la Regulamentul (UE) nr. 142/2011 ar trebui modificată în consecință.
(13) EFSA a evaluat riscul prezentat de depozitarea controlată a materialului incomplet compostat și de incinerare ulterioară a porcinele moarte în fermă (6) și a concluzionat că depozitarea controlată a materialului incomplet compostat astfel cum este menționată la parametrii alternativi prezentați în secțiunea 2 a capitolului III din anexa V la Regulamentul (UE) nr. 142/2011 nu este un tratament suficient pentru eliminarea în condiții de siguranță a materialului de categoria 2 și, prin urmare, nu poate fi descrisă ca o metodă alternativă de prelucrare în capitolul IV din anexa IV la regulamentul respectiv. În urma evaluării EFSA menționate anterior, „maturarea aerobă și depozitarea porcilor care au murit în fermă urmată de incinerare sau de coincinerare” ar trebui considerată o metodă specifică de depozitare controlată pentru depozitarea subproduselor de origine animală în așteptarea eliminării lor ulterioare în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009. Pentru a diferenția metoda respectivă de metodele autorizate de compostare și pentru a evita procedura de autorizare necesară pentru instalațiile de compostare, prevăzută în anexa V la Regulamentul (UE) nr. 142/2011, este adecvat să se includă metoda respectivă într-un nou capitol în anexa IX la respectivul regulament, împreună cu metoda „Hidroliză cu eliminare ulterioară”, menționată în prezent la partea H a secțiunii II din capitolul IV al anexei IV, care se bazează pe aceleași principii. În plus, trimiterea la anexa IV din secțiunea 11 a capitolului II din anexa XVI ar trebui adaptată în consecință. Prin urmare, anexele IV, IX și XVI la Regulamentul (UE) nr. 142/2011 ar trebui modificate în consecință.
(14) Grăsimile topite obținute din materiale de categoria 3 fac obiectul unor cerințe specifice în temeiul secțiunii 3 a capitolului II din anexa X la Regulamentul (UE) nr. 142/2011. Cu toate acestea, nu există motive din domeniul sănătății animalelor în baza cărora să se interzică prelucrarea materialelor de categoria 3 provenite de la animale acvatice și a subproduselor de origine animală provenite de la animale acvatice, astfel cum se menționează la articolul 10 literele (i) și (j) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, împreună cu subproduse de origine animală de categoria 3 obținute de la animale terestre în amestecuri de grăsimi topite. Prin urmare, ar trebui să fie posibilă utilizarea de materiale de categoria 3 provenite de la animale acvatice și subproduse de origine animală provenite de la animale acvatice, astfel cum se menționează la articolul 10 literele (i) și (j) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, pentru producerea de grăsimi topite. Prin urmare, punctul 1 de la partea A a secțiunii 3 a capitolului II din anexa X la Regulamentul (UE) nr. 142/2011 ar trebui modificat în consecință.
(15) Cerințele referitoare la tratamentul termic al nămolurilor rezultate în urma centrifugării sau a separării, care ulterior pot fi utilizate ca îngrășăminte organice sau în producerea acestora și introduse pe piață, sunt prezentate în partea III din secțiunea 4 a capitolului II din anexa X la Regulamentul (UE) nr. 142/2011. Este oportun să se introducă o derogare prin care autoritatea competentă poate autoriza parametri alternativi pentru tratamentul termic al nămolurilor rezultate în urma centrifugării sau a separării destinate utilizării în statele membre, cu condiția ca operatorii să poată demonstra că tratamentul termic efectuat în conformitate cu parametrii alternativi garantează cel puțin același nivel de reducere a riscurilor ca și tratamentul efectuat în conformitate cu parametrii deja stabiliți, aplicabil introducerii pe piață. Partea III din secțiunea 4 a capitolului II din anexa X la Regulamentul (UE) nr. 142/2011 ar trebui modificată în consecință.
(16) Produsele intermediare pot fi utilizate, inter alia, pentru producerea reactivilor de laborator sau a reactivilor destinați metodelor de diagnostic in vitro în domeniul animalelor. După verificare în postul de inspecție la frontieră în conformitate cu articolul 4 din Directiva 97/78/CE a Consiliului (7), produsul trebuie să fie transportat direct la unitatea înregistrată sau la fabrica de destinație. Pentru a clarifica cerințele pe care produsele intermediare trebuie să le respecte la import, ar trebui ca anexa XII la Regulamentul (UE) nr. 142/2011 să fie modificată în consecință.
(17) Produsele derivate din sânge destinate producției de hrană pentru animalele de fermă, inclusiv sângele și plasma sangvină de origine porcină uscate prin pulverizare, trebuie să fi fost produse în conformitate cu secțiunea 2 a capitolului II din anexa X la Regulamentul (UE) nr. 142/2011. În ceea ce privește partea B din secțiunea respectivă, produsele derivate din sânge trebuie să fie supuse oricăreia dintre metodele de prelucrare de la 1 la 5 sau metodei de prelucrare 7, astfel cum se prevede în capitolul III din anexa IV la regulamentul respectiv, sau unei alte metode prin care se asigură că produsele derivate din sânge sunt conforme standardelor microbiologice aplicabile produselor derivate prezentate în capitolul I din anexa X la Regulamentul (UE) nr. 142/2011. De asemenea, în rândul 2 coloana 6 a tabelului 1 din secțiunea 1 a capitolului I din anexa XIV la Regulamentul (UE) nr. 142/2011 se prevede că produsele derivate din sânge care nu sunt destinate consumului uman și care ar putea fi utilizate ca hrană pentru animale trebuie să fie însoțite de un certificat sanitar în conformitate cu modelul de certificat sanitar prezentat în capitolul 4 partea B din anexa XV, în cazul în care ele sunt destinate expedierii în Uniune sau tranzitului prin aceasta.
(18) În Asia, America de Nord, insulele Caraibe, America Centrală și de Sud au fost raportate cazuri de diaree epidemică a porcinelor, inclusiv infecții ale porcilor cu virusul diareei epidemice a porcinelor și cu coronavirusul delta al porcinelor. Acest din urmă virus nu a fost depistat niciodată în Uniune. Tratamentul termic necorespunzător sau contaminarea după tratamentul termic a sângelui și a plasmei sangvine de origine porcină uscate prin pulverizare, un ingredient tradițional în hrana purceilor, sunt incriminate în răspândirea virusului.
(19) Comisia, acționând din proprie inițiativă, a adoptat Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 483/2014 al Comisiei (8) ca măsură provizorie de creștere a siguranței sângelui și a plasmei sangvine de origine porcină uscate prin pulverizare, destinate producției de hrană pentru porcine. Întrucât riscul pentru sănătatea animalelor va rămâne, este necesar să se revizuiască cerințele privind importurile de sânge și de plasmă sangvină de origine porcină uscate prin pulverizare, destinate producerii de hrană pentru porcine, și să se implementeze măsurile provizorii ca o cerință permanentă.
(20) Observațiile științifice arată că coronavirusurile porcinelor sunt inactivate în fecalele de porcine dacă sunt încălzite și menținute la o temperatură de 71 °C timp de 10 de minute sau lăsate la temperatura ambiantă de 20 °C timp de 7 de zile. Virusul nu a supraviețuit în hrana pentru animale uscată, infectată în mod experimental și păstrată la o temperatură de 24 °C timp de cel puțin două săptămâni. În Uniune și în țări terțe, temperatura aplicată în mod uzual în vederea uscării prin pulverizare a sângelui și a plasmei sangvine este de 80 °C în întreaga masă de substanță.
(21) Pe baza informațiilor disponibile, pare să fie oportun să se solicite ca sângele și plasma sangvină de origine porcină uscate prin pulverizare, introduse din țări terțe și destinate hrănirii porcinelor, să fie supuse în prealabil unui tratament termic la temperatură înaltă, urmat de depozitare pentru o anumită perioadă de timp la temperatura ambiantă, în scopul de a se atenua riscul de contaminare după tratament.
(22) Ar trebui ca și importurile de oase și produse din oase (cu excepția făinii de oase), de coarne și de produse din coarne (cu excepția făinii de coarne) și de copite și de produse din copite (cu excepția făinii de copite), destinate unor alte utilizări decât ca materii prime pentru hrana animalelor, ca îngrășăminte organice sau ca amelioratori de sol, să fie autorizate în cazul în care respectivele materii sunt transportate cu avionul, cu condiția ca ele să respecte cerințele prezentate la articolul 41 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009. Anexa XIV la Regulamentul (UE) nr. 142/2011 ar trebui modificată în consecință.
(23) În urma modificărilor definiției pentru „produse intermediare” și a cerințelor suplimentare pentru importurile de produse derivate din sânge, modelul de declarație de utilizat pentru importurile din țări terțe de produse intermediare și modelul de certificat sanitar pentru importurile de produse derivate din sânge destinate utilizării ca materii prime pentru hrana pentru animale ar trebui să fie modificate în consecință. Capitolul 4 partea B și capitolul 20 din anexa XV la Regulamentul (UE) nr. 142/2011 ar trebui modificate în consecință.
(24) Pentru a se evita perturbarea comerțului, ar trebui prevăzută o perioadă de tranziție în cursul căreia importurile de produse intermediare vizate de dispozițiile Regulamentului (UE) nr. 142/2011, astfel cum a fost modificat prin prezentul regulament, ar trebui să fie acceptate de către statele membre în conformitate cu normele în vigoare înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament.
(25) Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,