Recitale
(1) Persoanele care raportează autorităților competente încălcări efective sau potențiale ale Regulamentului (UE) nr. 596/2014 (denunțători) pot aduce informații noi în atenția autorităților competente și pot oferi asistență acestora pentru a detecta infracțiuni de abuz de piață și a impune sancțiunile aferente. Cu toate acestea, denunțarea încălcărilor poate fi descurajată de teama represaliilor, a discriminării sau a divulgării datelor cu caracter personal. Prin urmare, sunt necesare dispoziții adecvate privind denunțătorii, pentru a asigura protecția generală și respectarea drepturilor fundamentale ale acestora și ale persoanelor acuzate. Persoanele care raportează cu bună știință informații greșite sau înșelătoare către autoritățile competente nu ar trebui să fie considerate denunțători și, prin urmare, nu ar trebui să beneficieze de mecanismele de protecție.
(2) Raportarea anonimă ar trebui să fie autorizată de către autoritățile competente, iar mecanismele de protecție prevăzute în prezenta directivă ar trebui să se aplice și în cazul în care un denunțător anonim decide să își dezvăluie ulterior identitatea autorității competente. Denunțătorii ar trebui să aibă libertatea de a raporta fie prin proceduri interne, în cazul în care acestea există, fie direct autorității competente.
(3) Autoritățile competente ar trebui să dispună de angajați specializați în acest scop, care să aibă o formare profesională, inclusiv în ceea ce privește normele aplicabile privind protecția datelor, pentru a trata raportările privind încălcările Regulamentului (UE) nr. 596/2014 și pentru a asigura comunicarea cu persoana care efectuează raportarea și luarea măsurilor care se impun în urma raportării.
(4) Persoanele care intenționează să raporteze încălcări efective sau potențiale ale Regulamentului (UE) nr. 596/2014 ar trebui să fie în măsură să ia o decizie în cunoștință de cauză cu privire la oportunitatea, modalitatea și momentul raportării. Prin urmare, autoritățile competente ar trebui să publice și să pună la dispoziție informații ușor accesibile cu privire la canalele de comunicare disponibile cu autoritățile competente, la procedurile aplicabile și la angajații specializați din cadrul autorității care se ocupă de raportarea încălcărilor. Toate informațiile privind raportarea încălcărilor ar trebui să fie transparente, ușor de înțeles și fiabile, în scopul de a favoriza și de a nu descuraja aceste demersuri.
(5) Pentru a permite o comunicare eficace cu angajații lor specializați, este necesar ca autoritățile competente să aibă și să utilizeze diferite canale de comunicare, care ar trebui să fie ușor de utilizat și să permită transmiterea de comunicații scrise și orale, precum și electronice și neelectronice.
(6) Este important ca procedurile de protecție a persoanelor care lucrează în temeiul unui contract de muncă, indiferent de natura raportului lor de muncă și dacă acestea sunt sau nu plătite, care raportează încălcări sau care sunt acuzate de încălcări ale Regulamentului (UE) nr. 596/2014 să protejeze aceste persoane împotriva represaliilor, a discriminării sau a altor tipuri de tratament incorect direct sau indirect. Tratamentul inechitabil poate avea forme foarte diferite, în funcție de circumstanțe. Așadar, fiecare caz ar trebui să fie evaluat pe baza normelor de soluționare a litigiilor sau a procedurilor judiciare prevăzute în legislația națională.
(7) Statele membre ar trebui să se asigure că autoritățile competente dispun de proceduri adecvate de protecție pentru prelucrarea raportărilor privind încălcările și a datelor cu caracter personal ale persoanelor incriminate. Aceste proceduri ar trebui să asigure faptul că identitatea fiecărei persoane care efectuează raportarea și a fiecărei persoane incriminate este protejată în toate etapele procedurii. Această obligație nu ar trebui să aducă atingere necesității și proporționalității obligației de a dezvălui informații în cazul în care acest lucru este impus de legislația Uniunii sau de legislația națională și este supus unor garanții adecvate prevăzute în aceste legislații, inclusiv în contextul investigațiilor sau al procedurilor judiciare sau pentru a proteja libertățile altor persoane, inclusiv drepturile la apărare ale persoanei incriminate.
(8) Este deosebit de important și necesar ca angajații specializați ai autorității competente și angajații autorității competente care primesc acces la informațiile furnizate autorității competente de persoana care efectuează raportarea să respecte secretul profesional și confidențialitatea atunci când transmit datele, atât în interiorul, cât și în afara autorității competente, inclusiv atunci când o autoritate competentă deschide o investigație sau o anchetă sau desfășoară activități ulterioare de aplicare a legii în legătură cu raportarea încălcărilor.
(9) Statele membre ar trebui să se asigure că se păstrează o evidență adecvată a tuturor raportărilor privind încălcările, că fiecare raportare poate fi accesată în cadrul autorității competente și că informațiile primite prin intermediul raportărilor ar putea fi utilizate ca dovezi în cadrul acțiunilor de aplicare a legii, după caz. Statele membre ar trebui să asigure conformitatea cu Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului (2) și cu legislația națională de transpunere a Directivei 95/46/CE.
(10) Protecția datelor cu caracter personal ale persoanei care efectuează raportarea și ale persoanei incriminate este esențială pentru a evita tratamentul inechitabil sau prejudicierea reputației cauzate de divulgarea datelor cu caracter personal, în special a datelor care dezvăluie identitatea unei persoane vizate. Prin urmare, în plus față de legislația națională privind protecția datelor care transpune Directiva 95/46/CE, autoritățile competente ar trebui să instituie proceduri adecvate de protecție a datelor care să vizeze în mod specific protecția persoanei care efectuează raportarea și a persoanei incriminate, proceduri care ar trebui să includă un sistem sigur în cadrul autorității competente cu drepturi de acces limitate numai la personalul autorizat.
(11) Transmiterea de către autoritatea competentă a unor date cu caracter personal legate de raportările privind încălcările ar putea fi necesară pentru a evalua o raportare a unor încălcări și pentru a întreprinde investigațiile și acțiunile de aplicare a legii necesare. În cazul transmiterii de date în cadrul autorității competente sau către părți terțe, autoritățile competente ar trebui să păstreze confidențialitatea în cea mai mare măsură posibilă în conformitate cu legislația națională.
(12) Drepturile persoanei incriminate de o încălcare a Regulamentului (UE) nr. 596/2014 ar trebui să fie protejate pentru a evita prejudicierea reputației sau alte consecințe negative. În plus, drepturile persoanei incriminate la apărare și de acces la căi de atac ar trebui să fie respectate pe deplin, în fiecare etapă a procedurii inițiate în urma raportării. Statele membre ar trebui să asigure dreptul la apărare al persoanei incriminate, inclusiv dreptul de a avea acces la dosar, dreptul de a fi audiată și dreptul la o cale de atac eficientă împotriva unei decizii privind persoana incriminată în conformitate cu procedurile aplicabile prevăzute de legislația națională în contextul investigațiilor sau al procedurilor judiciare ulterioare.
(13) Analiza periodică, efectuată cel puțin o dată la doi ani, a procedurilor autorităților competente ar trebui să garanteze că aceste proceduri sunt adecvate și actuale, servind astfel scopului în care au fost stabilite. În acest sens, este important ca autoritățile competente să își evalueze propriile experiențe și să facă schimb de experiență și de bune practici cu alte autorități competente.
(14) Ținând seama de faptul că prevederea unor norme detaliate privind protecția denunțătorilor ar face mai dificilă sarcina statelor membre de a asigura compatibilitatea și corespondența operațională cu sistemele lor naționale, inclusiv în ceea ce privește aspectele administrative, procedurale și instituționale, este necesară o anumită flexibilitate pentru actul de punere în aplicare. Această flexibilitate ar fi realizată cel mai bine printr-o directivă, mai degrabă decât printr-un regulament și, prin urmare, o directivă pare să fie instrumentul cel mai potrivit pentru a permite statelor membre să adapteze regimul de raportare a încălcărilor într-un mod eficient în sistemele lor naționale, inclusiv în cadrul instituțional.
(15) Având în vedere că Regulamentul (UE) nr. 596/2014 intră în vigoare la data de 3 iulie 2016, este oportun ca statele membre să transpună și să aplice dispozițiile referitoare la prezenta directivă începând cu 3 iulie 2016.
(16) Măsurile prevăzute în prezenta directivă sunt conforme cu avizul Comitetului european pentru valori mobiliare,