Recitale
(1) Directiva 2004/23/CE prevede că statele membre trebuie să asigure trasabilitatea țesuturilor și a celulelor umane de la donator la primitor și invers.
(2) Pentru a facilita trasabilitatea, este necesar să se stabilească un cod unic de identificare aplicat țesuturilor și celulelor distribuite în Uniune (denumit în continuare „Codul European Unic”) care să ofere informații privind principalele caracteristici și proprietăți ale țesuturilor și celulelor respective.
(3) Pentru a se asigura o aplicare uniformă a Codului European Unic în întreaga Uniune, ar trebui să fie stabilite obligațiile autorităților competente din statele membre și ale centrelor de țesuturi pentru aplicarea Codului European Unic. Doar această abordare va garanta o aplicare consecventă și coerentă a codului în Uniune.
(4) Trasabilitatea de la donator la primitor și invers ar trebui asigurată prin codificarea țesuturilor și celulelor, precum și prin documentele de însoțire. În ceea ce privește primitorul, Codul European Unic oferă informații referitoare la donare și la centrul de țesuturi responsabil pentru procurarea țesuturilor și a celulelor. În ceea ce privește donatorul, centrul de țesuturi responsabil pentru procurarea de țesuturi și de celule poate urmări țesuturile și celulele umane distribuite pentru a fi utilizate la oameni solicitând ca următorii operatori din cadrul lanțului de furnizare să ofere informații cu privire la utilizarea țesuturilor și a celulelor pe baza elementelor de identificare a donării din Codul European Unic, astfel cum figurează în documentele de însoțire.
(5) Formatul Codului European Unic ar trebui să fie armonizat pentru a facilita aplicarea acestuia de către centrele mici și mari, acordând, în același timp, o anumită flexibilitate centrelor pentru a continua să utilizeze codurile existente.
(6) Un Cod European Unic care să permită donarea și identificarea produsului ar trebui alocat tuturor țesuturilor și celulelor distribuite pentru a fi utilizate la oameni, inclusiv celor importate din țări terțe. Statele membre pot permite anumite scutiri de la aplicarea codului.
(7) În cazul în care țesuturile și celulele sunt excluse sau sunt scutite de aplicarea Codului European Unic, statele membre ar trebui să se asigure că trasabilitatea adecvată a acestor țesuturi și celule este garantată de-a lungul întregului lanț, de la donare și procurare, până la utilizarea la oameni.
(8) În situațiile în care sunt puse în circulație țesuturi și celule în alt scop decât pentru distribuție (cum ar fi, de exemplu, transferul la un alt operator pentru prelucrare suplimentară cu sau fără restituire), ca o cerință minimă, secvența de identificare a donării ar trebui să se aplice cel puțin în documentația însoțitoare. În cazul în care țesuturile și celulele sunt transferate de la un centru de țesuturi la un alt operator doar pentru stocare și/sau în vederea distribuirii ulterioare, centrul de țesuturi poate deja să aplice Codul European Unic pe eticheta lor finală în plus față de secvență de identificare a donării, care ar trebui să se aplice cel puțin în documentația însoțitoare.
(9) În cazul țesuturilor și al celulelor prelevate de la un donator decedat de către echipele de procurare care funcționează pentru două sau mai multe centre de țesuturi, statele membre asigură un sistem de trasabilitate corespunzător pentru procurările respective. Acest lucru poate fi asigurat prin elaborarea unui sistem central de atribuire a numerelor unice de donare pentru fiecare eveniment de donare înregistrat la nivel național, sau prin impunerea obligației ca toate centrele de țesuturi să asigure legături de trasabilitate solide între numerele de identificare a donărilor atribuite de fiecare centru de țesuturi care procură sau primește țesuturi și celule provenite de la același donator decedat.
(10) Comisia ar trebui să asigure punerea în aplicare a Codului European Unic prin furnizarea unor instrumente adecvate pentru autoritățile competente din statele membre și pentru centrele de țesuturi. Autoritățile competente din statele membre ar trebui să actualizeze registrul pentru centrele de țesuturi, prin care să se reflecte orice modificări ale acreditărilor, desemnărilor, autorizațiilor sau licențelor acordate centrelor de țesuturi, iar Comisia ar trebui să asigure actualizarea registrului de țesuturi și celule ori de câte ori trebuie incluse noi produse. În acest scop, Comisia ar trebui să consulte un grup de experți, în particular experți desemnați de autoritățile competente ale statelor membre.
(11) Pentru secvența de identificare a donării din Codul European Unic, centrul importator de țesuturi ar trebui să utilizeze codul alocat centrului de țesuturi în Compendiul UE al centrelor de țesuturi și ar trebui să aloce un număr unic al donării în cazul în care numărul de donare care figurează pe produsul importat nu este unic la nivel mondial.
(12) Amestecarea țesuturilor sau a celulelor este permisă în unele state membre. Prin urmare, punerea în aplicare a Codului European Unic în cazul amestecării este, de asemenea, reglementată prin prezenta directivă.
(13) La sfârșitul perioadei de transpunere ar trebui introdus un regim tranzitoriu pentru țesuturile și celulele deja stocate.
(14) Prezenta directivă nu împiedică statele membre să mențină sau să introducă măsuri mai stricte cu privire la codificarea țesuturilor și a celulelor, cu condiția ca dispozițiile din tratat să fie îndeplinite.
(15) Măsurile prevăzute în prezenta directivă sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 29 din Directiva 2004/23/CE,