Recitale
(1) Decizia nr. 716/2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului (3) a instituit un program comunitar de sprijinire a activităților specifice din domeniul serviciilor financiare, al raportării financiare și al auditului. Pe baza respectivei decizii, Grupul consultativ european pentru raportarea financiară (EFRAG), Fundația pentru standarde internaționale de raportare financiară (Fundația IFRS), care este succesorul legal al Fundației Comitetului pentru standardele internaționale de contabilitate (IASCF) și Consiliul de supraveghere a interesului public (PIOB) au beneficiat de cofinanțare din partea Uniunii sub forma unor subvenții operaționale până la 31 decembrie 2013.
(2) Criza de pe piețele financiare care este în desfășurare din 2008 a plasat problema raportării financiare și a auditului în centrul agendei politice a Uniunii. Un cadru de raportare financiară comun care funcționează corespunzător este esențial pentru piața internă, pentru funcționarea eficace a piețelor de capital și pentru realizarea pieței integrate a serviciilor financiare în Uniune.
(3) Pe lângă faptul că joacă un rol central în asigurarea faptului că investitorii dispun de informații importante privind bilanțul, contul de profit și pierderile și fluxurile de numerar, situațiile financiare reprezintă un factor de sprijin pentru o guvernanță corporativă eficace.
(4) Pe lângă faptul că joacă un rol vital în protejarea intereselor acționarilor și ale creditorilor, situațiile financiare reprezintă fundamentul reglementării prudențiale, în sensul că toate instrumentele legislative importante privind serviciile financiare se bazează pe situațiile financiare ale societăților, inclusiv Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (4) și Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (5). Autoritățile de reglementare se bazează pe terminologia contabilă pentru a înțelege riscurile pe care și le asumă o societate și, prin urmare, ce trebuie solicitat de la societatea respectivă.
(5) Într-o economie globalizată este nevoie de un limbaj contabil comun la nivel mondial, care să țină seama totodată de numeroasele tradiții diferite în materie de contabilitate care sunt utilizate deja. G20 a solicitat în repetate rânduri stabilirea unor standarde de contabilitate la nivel mondial și convergența dintre standardele de contabilitate actuale și cele viitoare. Standardele internaționale de raportare financiară (IFRS) elaborate de Consiliul pentru standarde internaționale de contabilitate (IASB) sunt adoptate și utilizate în multe jurisdicții din întreaga lume, cu excepția câtorva jurisdicții importante. Astfel de standarde de contabilitate internaționale trebuie elaborate printr-un proces transparent și care să beneficieze de legitimitate democratică. Pentru a garanta că interesele Uniunii sunt respectate și că standardele la nivel mondial au o calitate înaltă și sunt compatibile cu legislația Uniunii, este esențial ca interesele Uniunii să fie reprezentate în mod adecvat în procesul de stabilire a standardelor internaționale. Printre interesele respective se numără menținerea principiului conform căruia situațiile financiare ar trebui să ofere „o imagine fidelă” și ar trebui să fie fiabile, ușor de înțeles, comparabile și relevante.
(6) În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1606/2002 al Parlamentului European și al Consiliului (6), standardele IFRS ar trebui încorporate în dreptul Uniunii pentru a fi aplicate de societățile ale căror valori mobiliare sunt cotate pe o piață reglementată din Uniune numai dacă IFRS respectă criteriile stabilite în regulamentul respectiv, inclusiv cerința conform căreia situațiile financiare trebuie să ofere „o imagine fidelă”, așa cum este prevăzut la articolul 4 alineatul (3) din Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului (7). Astfel, IFRS joacă un rol important în funcționarea pieței interne și, prin urmare, Uniunea este direct interesată să se asigure că procesul prin care sunt elaborate și aprobate IFSR conduce la stabilirea de standarde care respectă cerințele cadrului juridic al pieței interne.
(7) Standardele IFRS sunt emise de IASB, iar interpretările aferente de către Comitetul pentru interpretarea IFRS, două organisme din cadrul Fundației IFRS. Prin urmare, este important să se stabilească măsuri de finanțare corespunzătoare pentru Fundația IFRS.
(8) EFRAG a fost înființat în 2001 de către organizații europene reprezentând emitenți de standarde și profesioniști din sectorul contabilității implicați în procesul de raportare financiară. În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1606/2002, EFRAG furnizează Comisiei avize privind măsura în care un standard contabil emis de IASB sau o interpretare emisă de Comitetul pentru interpretarea IFRS, care urmează să fie aprobate, respectă criteriile de aprobare stabilite în regulamentul respectiv.
(9) EFRAG își asumă rolul de „voce unică a Europei în materie de contabilitate” pe scena mondială. În această calitate, EFRAG contribuie la procesul de stabilire a standardelor de către IASB. Pentru a putea îndeplini acest rol, EFRAG ar trebui să ia cunoștință de toate punctele de vedere posibile exprimate în Uniune în timpul procedurii în cadrul căreia organismele naționale care stabilesc standardele, guvernele și organismele de reglementare naționale, precum și alte părți interesate îndeplinesc un rol esențial, date fiind diferențele de opinie importante care există deja între statele membre și diverse părți interesate. Toate interacțiunile EFRAG cu IASB ar trebui să fie pe deplin transparente, iar EFRAG ar trebui să ia orice decizie după o consultare deplină cu organismele naționale care stabilesc standarde.
(10) Având în vedere rolul pe care îl joacă EFRAG în procesul de evaluare a măsurii în care IFRS respectă cerințele legislației și ale politicii Uniunii privind societățile comerciale, astfel cum prevede Regulamentul (CE) nr. 1606/2002, este necesar ca Uniunea să asigure finanțarea stabilă a EFRAG prin contribuții la această finanțare.
(11) La 12 noiembrie 2013, Comisia a publicat raportul consilierului special, Philippe Maystadt, al comisarului responsabil pentru piața internă și servicii („raportul consilierului special”), în care acesta a evidențiat potențialele reforme în materie de guvernanță în cadrul EFRAG, care urmăresc să consolideze contribuția Uniunii la dezvoltarea standardelor internaționale de contabilitate. Pentru a atinge obiectivele preconizate ale programului de cofinanțare instituit prin prezentul regulament („programul”), este necesar ca acordurile privind guvernanța să fie revizuite în conformitate cu recomandările din raportul consilierului special și ca aceste reforme să fie puse în aplicare fără întârziere. Comisia ar trebui să monitorizeze punerea în aplicare a reformei guvernanței în cadrul EFRAG și să informeze Parlamentul European și Consiliul cu privire la progresele înregistrate în acest sens. Astfel, până la 31 martie 2014, Comisia ar trebui să prezinte Parlamentului European și Consiliului un raport referitor la punerea în aplicare a reformei în materie de guvernanță.
(12) Activitatea cu caracter tehnic a EFRAG ar trebui să se concentreze pe consultanța tehnică acordată Comisiei cu privire la aprobarea IFRS, precum și pe o participare adecvată în procesul de dezvoltare ale unor astfel de IFRS, și ar trebui să garanteze că interesele Uniunii sunt luate în considerare în mod adecvat în cadrul procesului internațional de stabilire a standardelor. Aceste interese ar trebui să includă noțiunea de „prudență”, menținerea cerinței privind „imaginea fidelă”, prevăzute în Directiva 2013/34/UE și ar trebui să țină seama de impactul standardelor asupra stabilității financiare și a economiei. Comisia ar trebui să evalueze activitatea tehnică a EFRAG în cadrul rapoartelor întocmite în conformitate cu criteriile stabilite în prezentul regulament.
(13) În domeniul auditului statutar, PIOB a fost creat în 2005 de către Grupul de monitorizare, o organizație internațională responsabilă de monitorizarea reformei în materie de guvernanță a Federației Internaționale a Contabililor (IFAC). Rolul PIOB este acela de a supraveghea procesul care conduce la adoptarea standardelor internaționale de audit (ISA) și alte activități de interes public ale IFAC. Este posibilă adoptarea de ISA pentru aplicarea în Uniune, cu condiția, în special, ca acestea să fie elaborate respectându-se în mod corespunzător procedurile, supravegherea publică și transparența, astfel cum se prevede la articolul 26 din Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului (8). Propuneri din domeniul auditului, din 30 noiembrie 2011, au în vedere, de asemenea, introducerea ISA în Uniune.
(14) Introducerea ISA în Uniune și rolul-cheie pe care îl joacă PIOB în garantarea respectării cerințelor prevăzute în Directiva 2006/43/CE fac ca Uniunea să fie direct interesată să se asigure că procesul prin care sunt elaborate și aprobate aceste standarde conduce la stabilirea unor standarde care respectă cerințele cadrului juridic al pieței interne. Propunerea Comisiei de modificare a Directivei 2006/43/CE recunoaște, de asemenea, în mod explicit rolul PIOB. Prin urmare, este important să se asigure măsuri de finanțare corespunzătoare pentru PIOB.
(15) Organismele care activează în domeniul contabilității și în cel al auditului depind în mare măsură de finanțare și îndeplinesc în Uniune roluri importante și decisive pentru funcționarea pieței interne. Beneficiarii propuși ai programului instituit prin Decizia nr. 716/2009/CE au fost cofinanțați prin subvenții operaționale de la bugetul Uniunii, ceea ce le-a permis să își consolideze independența financiară față de finanțările din partea sectorului privat și față de sursele ad-hoc, ceea ce a contribuit la creșterea credibilității și capacității acestora. Totuși, nu ar trebui să se considere că finanțarea publică în sine confirmă independența față de sectorul privat. În special, ar trebui impusă o mai mare transparență în ceea ce privește membrii conducerii, printre altele în cazul IASB și EFRAG, pentru a se asigura faptul că toate părțile interesate sunt reprezentate în cadrul procesului de aprobare de stabilire a standardelor. EFRAG și IASB ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a evita conflictele de interese, inclusiv cerințe de publicare adaptate la funcția și responsabilitățile diferitelor categorii de personal angajat în astfel de organizații.
(16) Experiența a arătat că o cofinanțare din partea Uniunii garantează că beneficiarii au parte de o finanțare clară, stabilă, diversificată, solidă și adecvată și le permite acestora să își îndeplinească misiunea de interes public într-un mod independent și eficient. Prin urmare, ar trebui să se asigure în continuare o finanțare suficientă prin intermediul unei contribuții a Uniunii la funcționarea procesului de stabilire a standardelor internaționale în materie de contabilitate și audit, în special prin finanțarea Fundației IFRS, a EFRAG și a PIOB.
(17) Pe lângă modificarea modelelor lor de finanțare, IFRS si EFRAG au făcut obiectul unor reforme în materie de guvernanță pentru a se asigura că, prin structura și procesele lor, ele își îndeplinesc misiunea de interes public într-un mod independent, eficient, transparent și legitim din punct de vedere democratic. În ceea ce privește Fundația IFRS, a fost creat în 2009 consiliul de monitorizare, pentru a asigura răspunderea și supravegherea publică, a fost sporită eficiența Consiliului consultativ pentru standarde, a fost ameliorată transparența și a fost formalizat rolul evaluărilor impactului ca parte a procedurilor IASB. Eforturile de îmbunătățire a modului în care sunt guvernate organismele respective vor continua. În 2013, Comisia a inițiat o evaluare a aplicării Regulamentului (CE) nr. 1606/2002. Evaluarea se referă în special la criteriile de adoptare ale IFRS în Uniune, conform dispozițiilor de la articolul 3 alineatul (2) din respectivul regulament și la modalitățile de guvernanță realizate de către Fundația IFRS și de către IASB. Până la 31 decembrie 2014, Comisia intenționează să finalizeze evaluarea și să prezinte rezultatele Parlamentului European și Consiliului. Dacă va fi cazul, Comisia va prezenta o propunere legislativă pentru îmbunătățirea funcționării regulamentului respectiv.
(18) Prezentul regulament prevede pentru întreaga durată a programului un pachet financiar care să constituie cadrul de referință prioritar pentru Parlamentul European și Consiliu în timpul procedurii bugetare anuale, în sensul punctului 17 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestionare financiară (9).
(19) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (10), precum și Regulamentul delegat (UE, Euratom) nr. 1268/2012 (11), care protejează interesele financiare ale Uniunii, trebuie aplicate în cursul punerii în aplicare a programului ținând seama de principiul simplității și de cel al consecvenței la alegerea instrumentelor bugetare, de restrângerea numărului de cazuri în care Comisiei îi revine responsabilitatea directă privind punerea în aplicare și gestionarea acestora, precum și de proporționalitatea necesară între nivelul resurselor și sarcinile administrative legate de utilizarea acestora.
(20) Pentru a se asigura condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui să fie conferite competențe de executare Comisiei în ceea ce privește stabilirea programelor de activitate anuale.
(21) Se preconizează ca programul să contribuie la îndeplinirea obiectivelor de asigurare a comparabilității și a transparenței situațiilor financiare ale societăților din întreaga Uniune și de sensibilizare cu privire la nevoile Uniunii în contextul armonizării la nivel mondial a standardelor de raportare financiară. Exprimarea unui punct de vedere european comun ar contribui la promovarea acceptării pe plan internațional a IFRS, a convergenței și a unui nivel ridicat de calitate a standardelor internaționale de audit în toate statele membre. Programul ar trebui să contribuie, de asemenea, la Strategia Europa 2020, prin consolidarea pieței unice a serviciilor financiare și a capitalului, precum și la dimensiunea externă a strategiei.
(22) Prezentul regulament ar trebui să prevadă posibilitatea de cofinanțare a activităților anumitor organisme care urmăresc obiective care fac parte din politica Uniunii în domeniul elaborării și aprobării standardelor sau al supravegherii proceselor de stabilire a standardelor referitoare la raportarea financiară și audit și care susțin această politică.
(23) Finanțarea din partea Uniunii este propusă pentru un număr bine definit și limitat de organisme dintre cele mai importante din domeniul raportării financiare și al auditului. În cadrul instituțional actual, mecanismele de finanțare ar trebui să asigure o finanțare stabilă, diversificată, solidă și adecvată, pentru a permite organismelor în cauză să își îndeplinească misiunea legată de Uniune sau de interesul public în mod independent și eficient. Aceste organisme ar trebui să publice cifre defalcate cu privire la sursele de finanțare alternative.
(24) Ținând seama de progresele înregistrate în urma recomandărilor menționate în raportul consilierului special, Comisia ar trebui ca, în martie 2014 și anual începând cu 2015, cel târziu în luna iunie, să prezinte rapoarte cu privire la progresele înregistrate de EFRAG în punerea în aplicare a reformelor sale în materie de guvernanță. IASB a început revizuirea cadrului conceptual. La apariția cadrului conceptual revizuit, Comisia ar trebui să prezinte Parlamentului European și Consiliului orice modificări ale cadrului conceptual și motivele acestora, cu accent deosebit pe conceptele de prudență și fiabilitate, asigurându-se respectarea cerinței privind o imagine fidelă, prevăzută în Directiva 2013/34/UE. Beneficiarii ar trebui să garanteze utilizarea eficientă și economică a banilor publici, inclusiv a cheltuielilor de deplasare și a cheltuielilor conexe.
(25) Programul ar trebui să înlocuiască programul anterior de cofinanțare a beneficiarilor. Prin urmare, în interesul securității juridice, Decizia nr. 716/2009/CE ar trebui abrogată.
(26) Deoarece obiectivele prezentului regulament, și anume instituirea unui program al Uniunii pentru perioada 2014-2020 în vederea sprijinirii activităților organismelor care contribuie la îndeplinirea obiectivelor de politică ale Uniunii în materie de raportare financiară și audit, nu pot fi realizate într-un mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere amploarea și efectele sale, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității astfel cum este definit la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este definit la articolul menționat, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor menționate.
(27) Orice demers de finanțare a unor beneficiari noi, chiar și în cazul în care aceștia sunt succesori direcți ai unuia dintre beneficiarii enumerați în prezentul regulament, ar trebui să facă obiectul aprobării Parlamentului European și a Consiliului, în conformitate cu articolul 294 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
(28) Se impune alinierea duratei de aplicare a prezentului regulament cu cea a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului (12). Prin urmare, prezentul regulament ar trebui să se aplice de la 1 ianuarie 2014 până la 31 decembrie 2020,