Recitale
(1) În Comunicarea sa din 29 iunie 2011 intitulată „Un buget pentru Europa 2020”, Comisia stabilește cadrul pentru instrumentele Uniunii pentru finanțarea acțiunii externe ale Uniunii, inclusiv Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA II).
(2) Deoarece Regulamentul (CE) nr. 1085/2006 al Consiliului (4) a expirat la 31 decembrie 2013 și pentru ca acțiunea externă a Uniunii să devină mai eficace, ar trebui să fie menținut un cadru pentru planificarea și acordarea de asistență externă în perioada 2014-2020. Politica de extindere a Uniunii ar trebui să fie în continuare susținută printr-un instrument financiar specific pentru finanțarea acțiunii externe. Prin urmare ar trebui instituit IPA II.
(3) Articolul 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) prevede că orice stat european care respectă valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și respectarea drepturilor omului, inclusiv drepturile persoanelor aparținând unor minorități, poate solicita să devină membru al Uniunii. Un stat european care a solicitat aderarea la Uniune poate deveni membru doar după ce se confirmă scă întrunește criteriile de aderare convenite în cadrul Consiliului European de la Copenhaga din iunie 1993 („criteriile de la Copenhaga”) și cu condiția ca aderarea să nu suprasolicite capacitatea Uniunii de a integra noul membru. Aceste criterii au legătură cu stabilitatea instituțiilor care garantează democrația, statul de drept, respectarea drepturilor omului și respectarea și protejarea minorităților, existența unei economii de piață funcționale, precum și capacitatea de a face față presiunilor concurenței și forțelor pieței din cadrul Uniunii și capacitatea de asumare nu numai a drepturilor, ci și a obligațiilor în temeiul tratatelor, inclusiv aderarea la țelurile uniunii politice, economice și monetare.
(4) Strategia de extindere bazată pe consolidare, condiționalitate și comunicare, combinată cu capacitatea Uniunii de a integra noi membri, continuă să constituie temeiul unui consens reînnoit privind extinderea. Procesul de aderare se bazează pe criterii obiective și pe aplicarea principiului tratamentului egal pentru toți solicitanții, fiecare fiind evaluat în funcție de propriile merite. Progresul în direcția aderării depinde de respectul fiecărui solicitant pentru valorile Uniunii și de capacitatea sa de a realiza reformele necesare pentru alinierea sistemelor sale politice, instituționale, juridice, administrative și economice la normele, standardele, politicile și practicile din Uniune.
(5) Procesul de extindere consolidează pacea, democrația și stabilitatea în Europa, permițându-i Uniunii o mai bună poziționare în vederea abordării provocărilor globale. Puterea de transformare a procesului de extindere generează reforme politice și economice de amploare în țările implicate în procesul de extindere, aducând totodată beneficii Uniunii, în ansamblu.
(6) Consiliul European a acordat statutul de țară candidată Islandei, Muntenegrului, fostei Republici iugoslave a Macedoniei, Turciei și Serbiei. Consiliul European a confirmat perspectiva europeană a Balcanilor de Vest. Fără a aduce atingere pozițiilor privind statutul sau oricăror decizii viitoare care urmează să fie luate de Consiliul European sau de Consiliu, beneficiarii acestei perspective europene cărora nu li s-a acordat statutul de țară candidată pot fi considerați candidați potențiali exclusiv în înțelesul prezentului regulament. Asistența financiară în temeiul prezentului regulament ar trebui acordată tuturor beneficiarilor enumerați în anexa I.
(7) Asistența în temeiul prezentului regulament ar trebui să se acorde în conformitate cu cadrul politicii de extindere definit de Consiliul European și de Consiliu și ținând seama în mod corespunzător de Comunicarea Comisiei privind strategia de extindere și de rapoartele interimare cuprinse în pachetul anual al Comisiei privind extinderea, precum și de rezoluțiile relevante ale Parlamentului European. Asistența ar trebui să fie, de asemenea, acordată în conformitate cu acordurile încheiate de Uniune cu beneficiarii enumerați în lista de la anexa I și în conformitate cu parteneriatele europene și cu cele de aderare. Asistența ar trebui să se concentreze în special pe un număr selectat de domenii de politică, care vor ajuta beneficiarii enumerați în lista de la anexa I să își consolideze instituțiile democratice și supremația legii, să reformeze sistemul judiciar și administrația publică, să respecte drepturile fundamentale și să promoveze egalitatea de gen, toleranța, incluziunea socială și nediscriminarea. Asistența ar trebui să sprijine în continuare eforturile lor de a promova cooperarea regională, macroregională și transfrontalieră, precum și dezvoltarea teritorială, inclusiv prin punerea în aplicare a strategiilor macroregionale ale Uniunii. De asemenea, asistența ar trebui să accelereze dezvoltarea economică și socială a acestor țări, susținând creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, axându-se în mod special pe întreprinderile mici și mijlocii, având în vedere atingerea obiectivelor prevăzute în strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii („strategia Europa 2020”) și alinierea progresivă la criteriile de la Copenhaga. Coerența între asistența financiară și progresele generale înregistrate în punerea în aplicare a strategiei de preaderare ar trebui să fie consolidată.
(8) Pentru a lua în considerare schimbările aferente cadrului politicii de extindere sau evoluțiile semnificative referitoare la beneficiarii enumerați în lista de la anexa I, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește adaptarea și actualizarea priorităților tematice pentru asistență enumerate la anexa II. Este deosebit de important ca, pe parcursul activității sale de pregătire, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți. În pregătirea și elaborarea actelor delegate, Comisia ar trebui să asigure transmiterea simultană, adecvată și în timp util a documentelor relevante către Parlamentul European și către Consiliu.
(9) Consolidarea supremației legii, inclusiv combaterea corupției și a criminalității organizate și buna guvernanță, inclusiv reforma administrației publice, rămân provocări majore pentru majoritatea beneficiarilor enumerați în lista de la anexa I și sunt esențiale pentru acei beneficiari pentru a se apropia de Uniune și pentru asumarea ulterioară deplină de către aceștia a obligațiilor care le revin în temeiul aderării la Uniune. Având în vedere faptul că reformele urmărite în aceste domenii se realizează pe termen mai lung și că este necesar să se constituie evidențe, asistența financiară în temeiul prezentului regulament ar trebui să abordeze cerințele care incumbă beneficiarilor enumerați în lista de la anexa I cât mai curând posibil.
(10) Beneficiarii enumerați în lista de la anexa I trebuie să fie mai bine pregătiți pentru a aborda provocările globale, precum dezvoltarea durabilă și schimbările climatice, și pentru a se alinia la eforturile Uniunii în direcția abordării acestor aspecte. Asistența Uniunii în temeiul prezentului regulament ar trebui să contribuie și la atingerea obiectivului de majorare a alocărilor pentru aspectele climatice astfel încât să ajungă la cel puțin 20 % din bugetul Uniunii.
(11) Uniunea ar trebui să ofere, de asemenea, sprijin pentru tranziția către aderare pentru beneficiarii enumerați în lista de la anexa I, pe baza experienței statelor sale membre. Această cooperare ar trebui să vizeze îndeosebi împărtășirea experienței dobândite de statele membre în procesul de reformă.
(12) Comisia și statele membre ar trebui să asigure conformitatea, coerența și complementaritatea asistenței pe care o oferă, în special prin consultări periodice și schimburi frecvente de informații în timpul diferitelor etape ale ciclului de asistență. Ar trebui adoptate, de asemenea, măsurile necesare pentru a asigura o mai bună coordonare și complementaritate prin intermediul unor consultări periodice cu alți donatori. Rolul societății civile ar trebui consolidat, atât prin programe puse în aplicare prin intermediul organelor guvernamentale, cât și în calitate de beneficiar direct al asistenței din partea Uniunii.
(13) Prioritățile de acțiune pentru realizarea obiectivelor din domeniile de politică relevante pentru care se va acorda asistență în temeiul prezentului regulament ar trebui definite în documentele orientative de strategie elaborate de Comisie pe durata cadrului financiar multianual al Uniunii pentru perioada 2014-2020, în parteneriat cu beneficiarii enumerați în lista de la anexa I, pe baza nevoilor specifice ale acestora și a agendei de extindere, în conformitate cu obiectivele generale și specifice definite de prezentul regulament și cu luarea în considerare în mod adecvat a strategiilor naționale relevante. Documentele de strategie ar trebui să identifice, de asemenea, domeniile de politică pentru care urmează să se acorde asistență și, fără a aduce atingere prerogativelor Parlamentului European și ale Consiliului, să stabilească alocări orientative de fonduri ale Uniunii pentru fiecare domeniu de politică, defalcate pe ani, inclusiv o estimare a cheltuielilor legate de climă. Ar trebui să existe suficientă flexibilitate pentru satisfacerea nevoilor emergente și pentru a oferi stimulente pentru îmbunătățirea performanțelor. Documentele de strategie ar trebui să asigure coerența și conformitatea cu eforturile beneficiarilor enumerați în lista de la anexa I, astfel cum sunt reflectate în bugetele lor naționale, și ar trebui să țină seama de sprijinul oferit de alți donatori. Pentru a lua în considerare evoluțiile interne și externe, documentele de strategie ar trebui reexaminate și revizuite în mod corespunzător.
(14) Este în interesul Uniunii să ofere asistență beneficiarilor enumerați în lista de la anexa I în eforturile acestora de reformă pentru a deveni membri ai Uniunii. Asistența ar trebui gestionată în așa fel încât să se pună un accent puternic pe rezultate și să se acorde stimulente pentru cei care își demonstrează angajamentul față de reformă prin punerea în aplicare eficientă a asistenței pentru preaderare și prin progrese în direcția îndeplinirii criteriilor pentru aderare.
(15) Asistența ar trebui să utilizeze în continuare structurile și instrumentele care și-au dovedit valoarea în procesul de preaderare. Tranziția de la gestiunea directă a fondurilor de preaderare de către Comisie la gestiunea indirectă de către beneficiarii enumerați în lista de la anexa I ar trebui să fie progresivă și să respecte capacitățile fiecăruia dintre respectivii beneficiari. În conformitate cu principiul democrației participative, Comisia ar trebui să încurajeze supravegherea parlamentară a asistenței acordate fiecărui beneficiar enumerat în lista de la anexa I.
(16) Pentru a asigura condiții uniforme de punere în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei. Competențele respective au legătură cu documentele de strategie, documentele de programare și cu normele specifice de instituire a unor astfel de condiții uniforme și ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (5). Luând în considerare natura respectivelor acte de punere în aplicare, în special orientarea lor politică sau implicațiile lor financiare, pentru adoptarea lor ar trebui utilizată, în principiu, procedura de examinare, cu excepția măsurilor de importanță financiară redusă. În momentul stabilirii condițiilor uniforme de punere în aplicare a prezentului regulament, ar trebui să se țină seama de învățămintele desprinse din gestionarea și punerea în aplicare a asistenței pentru preaderare anterioare. Aceste condiții uniforme ar trebui modificate în cazul în care evoluțiile impun acest lucru.
(17) Comitetul instituit în temeiul prezentului regulament ar trebui să aibă competențe în ceea ce privește actele juridice și angajamentele care intră sub incidența Regulamentului (CE) nr. 1085/2006, precum și în ceea ce privește punerea în aplicare a articolului 3 din Regulamentul (CE) nr. 389/2006 al Consiliului (6).
(18) Prezentul regulament stabilește un pachet financiar aferent programului pentru întreaga durată a acestuia, pachet financiar care reprezintă principala valoare de referință în înțelesul punctului 17 din acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în materie bugetară și privind buna gestiune financiară (7), pentru Parlamentul European și pentru Consiliu pe durata procedurii bugetare anuale.
(19) Uniunea ar trebui să urmărească un nivel maxim de eficiență în utilizarea resurselor disponibile, pentru a optimiza impactul acțiunii sale externe. Acest lucru ar trebui să fie obținut prin intermediul coerenței și al complementarității dintre instrumentele Uniunii pentru finanțarea acțiunii externe, precum și prin crearea de sinergii între IPA II, alte instrumentele pentru acțiune externă și alte politici ale Uniunii. Aceasta ar trebui să aibă drept consecință consolidarea reciprocă a programelor concepute în temeiul instrumentelor de finanțare a acțiunii externe.
(20) Dispozițiile și procedurile comune pentru punerea în aplicare a instrumentelor Uniunii pentru acțiune externă sunt stabilite în regulamentul (UE) nr. 236/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (8).
(21) Deoarece obiectivul prezentului regulament nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, dar poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este definit la articolul 5 din TUE. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este definit la articolul menționat, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivului menționat.
(22) Este oportun să se asigure o tranziție lină, fără întreruperi, între Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA), astfel cum a fost instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1085/2006 și IPA II și să se alinieze durata de aplicare a prezentului regulament la cea a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului (9). În consecință, prezentul regulament ar trebui să se aplice de la 1 ianuarie 2014 până la 31 decembrie 2020,