Recitale
(1) În 2011, Comisia a organizat o consultare publică cu privire la „Cartea verde privind jocurile de noroc online în piața internă” (1). Aceasta a identificat obiectivele comune ale statelor membre în ceea ce privește reglementarea serviciilor de jocuri de noroc online și a contribuit la identificarea principalelor aspecte prioritare în care sunt necesare acțiuni la nivelul Uniunii.
(2) În Comunicarea „Către un cadru european global pentru jocurile de noroc online” adoptată la 23 octombrie 2012 (2), Comisia a propus o serie de acțiuni care încearcă să răspundă provocărilor sociale, tehnice și de reglementare în materie de jocuri de noroc online. În special, Comisia a anunțat că va prezenta recomandări privind protecția consumatorilor în domeniul serviciilor de jocuri de noroc online, inclusiv privind protecția minorilor, precum și privind comunicarea comercială responsabilă a serviciilor de jocuri de noroc online. Scopul prezentei recomandări este de a reuni aceste două subiecte, de a îmbunătăți protecția consumatorilor și a jucătorilor și a împiedica accesul minorilor la jocurile de noroc online. Recomandarea urmărește să garanteze că jocurile de noroc rămân o sursă de divertisment, că mediul în materie de jocuri de noroc pus la dispoziția consumatorilor este unul sigur și că se instituie măsuri pentru a contracara riscul prejudiciilor financiare sau sociale, precum și pentru a stabili acțiunile necesare în vederea împiedicării accesului minorilor la jocurile de noroc online.
(3) În rezoluția din 10 septembrie 2013 privind jocurile de noroc online de pe piața internă, Parlamentul European (3) a invitat Comisia să analizeze posibilitatea interoperabilității dintre registrele naționale de autoexcluderi, să sporească nivelul de sensibilizare cu privire la riscurile dependenței de jocurile de noroc și să analizeze posibilitatea efectuării unor controale obligatorii de identificare de către terți. De asemenea, acesta a solicitat ca operatorii de jocuri de noroc online să aibă obligația de a publica pe site-urile web de jocuri de noroc informații privind autoritățile de reglementare, avertizări pentru minori și informații privind utilizarea autorestricțiilor. În plus, Parlamentul European a solicitat elaborarea de principii comune privind comunicările comerciale responsabile și a recomandat formularea de avertizări clare în comunicările comerciale privind consecințele practicării compulsive a jocurilor de noroc și riscurile dependență de jocuri de noroc. Comunicările comerciale nu ar trebui să fie excesive și nici să apară într-un conținut care este destinat în mod specific minorilor sau în locurile unde există un risc ridicat ca minorii să fie vizați.
(4) Comitetul Economic și Social European a solicitat, la rândul său, Comisiei să intervină pentru a îmbunătăți protecția consumatorilor în ceea ce privește jocurile de noroc online și pentru a proteja minorii (4).
(5) În lipsa unei armonizări la nivelul Uniunii, statele membre sunt în principiu libere să stabilească obiectivele politicii lor privind jocurile de noroc și să definească nivelul de protecție urmărit în vederea protejării sănătății consumatorilor. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a oferit îndrumări cu caracter general privind interpretarea libertăților fundamentale ale pieței interne în domeniul jocurilor de noroc (online), ținând seama de caracterul specific al jocurilor de noroc. Statele membre pot să restricționeze sau să limiteze furnizarea transfrontalieră de servicii de jocuri de noroc online pe baza obiectivelor de interes public pe care încearcă să le protejeze, însă trebuie să demonstreze că măsura în cauză este adecvată și necesară. Statele membre au datoria de a demonstra că obiectivele de interes public sunt urmărite în mod consecvent și sistematic (5).
(6) Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit, de asemenea, reguli de bază pentru comunicările comerciale privind serviciile de jocuri de noroc și, în special, pentru cele stipulate în condiții de monopol. Publicitatea efectuată de deținătorul unui monopol public trebuie să fie măsurată și limitată strict la ceea ce este necesar pentru canalizarea consumatorilor către rețele controlate de jocuri. Această publicitate nu poate viza încurajarea predilecției naturale a consumatorilor pentru jocurile de noroc prin stimularea participării lor active la acestea, de exemplu prin prezentarea jocurilor de noroc ca fiind o activitate banală sau prin creșterea atractivității jocurilor de noroc cu ajutorul promovării unor mesaje publicitare care promit câștiguri majore. În special, ar trebui să se facă distincția între strategiile deținătorului unui monopol, menite exclusiv să informeze potențialii clienți despre existența unor produse și să asigure accesul normal la jocurile de noroc prin canalizarea jucătorilor în circuite controlate, și strategiile care invită și încurajează participarea activă la astfel de jocuri (6).
(7) Protecția consumatorilor și a sănătății sunt principalele obiective de interes public ale statelor membre în contextul propriilor cadre naționale în materie de jocuri de noroc care vizează prevenirea dependenței de jocurile de noroc și protecția minorilor.
(8) Normele și politicile pe care statele membre le-au introdus pentru a urmări obiective de interes public variază considerabil. Acțiunile întreprinse la nivelul Uniunii încurajează statele membre să ofere un nivel ridicat de protecție pe întreg teritoriul Uniunii, în special din perspectiva riscurilor asociate jocurilor de noroc care includ dezvoltarea unor tulburări comportamentale asociate jocurilor de noroc sau alte consecințe negative de ordin personal și social.
(9) Scopul prezentei recomandări este protejarea sănătății consumatorilor și a jucătorilor și, prin urmare, reducerea la minimum a eventualelor prejudicii economice care ar putea rezulta în urma practicării compulsive sau excesive de jocuri de noroc. În acest scop, recomandarea conține principii pentru un nivel ridicat de protecție a consumatorilor, a jucătorilor și a minorilor în ceea ce privește serviciile de jocuri de noroc online. În pregătirea acestei recomandări, Comisia s-a bazat pe bunele practici din statele membre.
(10) Serviciile de jocuri de noroc online sunt furnizate și utilizate pe scară largă. Jocurile de noroc online constituie o activitate de servicii care a înregistrat venituri anuale la nivelul UE de 10,54 miliarde în 2012. Evoluțiile tehnologice, creșterea disponibilității internetului și a tehnologiilor mobile au drept rezultat accesibilitatea și dezvoltarea jocurilor de noroc online. Cu toate acestea, se pot lua decizii în necunoștință de cauză dacă informațiile nu sunt suficient de clare sau transparente. În plus, jucătorii online caută oferte concurente de jocuri de noroc ori de câte ori consideră că ofertele nu sunt suficient de atractive.
(11) Există o gamă largă de mijloace de comunicare ce contribuie la expunerea la comunicările comerciale privind jocurile de noroc, de exemplu presa scrisă, publicitatea prin poștă, mijloacele audio-vizuale, publicitatea în spații deschise, precum și sponsorizările. ceea ce poate duce la atragerea grupurilor vulnerabile precum minorii către jocurile de noroc. În același timp, comunicările comerciale privind serviciile de jocuri de noroc online pot juca un rol important în direcționarea consumatorilor către o ofertă care a fost permisă și care face obiectul supravegherii, de exemplu o ofertă care indică identitatea operatorului și conține informații corecte despre jocurile de noroc, inclusiv riscurile dependenței de aceste jocuri, precum și mesajele de avertizare corespunzătoare.
(12) Unele persoane care practică jocuri de noroc întâmpină probleme ca urmare a comportamentului lor într-o măsură care afectează persoana sau familia, altele se confruntă cu traume grave din cauza înclinației patologice către jocurile de noroc. Se estimează că între 0,1 și 0,8 % din populația adultă suferă de o tulburare comportamentală asociată jocurilor de noroc și un procent suplimentar de 0,1-2,2 % demonstrează o posibilă implicare problematică în jocurile de noroc (7). Prin urmare, este necesară o abordare preventivă a serviciilor de jocuri de noroc online, care să fie oferite și promovate într-o manieră responsabilă din punct de vedere social, în special pentru a garanta că jocurile de noroc rămân o sursă de activități recreative și de divertisment.
(13) Minorii sunt adesea expuși la jocurile de noroc deoarece utilizează internetul, aplicații mobile și mijloace de comunicare ce afișează reclame pentru jocuri de noroc, precum și la publicitatea în spații deschise pentru jocurile de noroc. De asemenea, minorii urmăresc sau participă la competiții sportive sponsorizate de interese din sectorul jocurilor de noroc sau care afișează reclame pentru activitățile de jocuri de noroc. Prin urmare, prezenta recomandare are și scopul de a preveni lezarea sau exploatarea minorilor prin jocurile de noroc.
(14) Operatorii de jocuri de noroc online stabiliți în Uniune dețin din ce în ce mai des licențe multiple în mai multe state membre care au ales sisteme bazate pe licențe pentru reglementarea jocurilor de noroc. Aceștia ar putea beneficia de o abordare mai armonizată. În plus, multiplicarea cerințelor de conformitate poate crea duplicarea inutilă a infrastructurii și a costurilor, având drept rezultat o sarcină administrativă inutilă pentru autoritățile de reglementare.
(15) Statele membre trebuie invitate să propună norme care să le ofere consumatorilor informații cu privire la jocurile de noroc online. Aceste norme ar trebui să prevină dezvoltarea tulburărilor comportamentale asociate jocurilor de noroc, să împiedice accesul minorilor la jocurile de noroc și să descurajeze consumatorii să dea curs ofertelor care nu au fost permise și care riscă astfel să fie dăunătoare.
(16) Dacă este cazul, principiile formulate în prezenta recomandare ar trebui să fie adresate nu numai operatorilor, ci și părților terțe, inclusiv așa-numitelor „societăți afiliate”, care sunt autorizate să promoveze servicii de jocuri de noroc online în numele operatorului.
(17) Este necesară o mai bună informare a consumatorilor și a jucătorilor cu privire la serviciile de jocuri de noroc online care, în conformitate cu dreptul Uniunii, nu sunt permise în temeiul legislației din statul membru în care ajung serviciile de jocuri de noroc online și, de asemenea, este necesar să se acționeze împotriva unor astfel de servicii. În acest cadru, statele membre care nu permit un anumit serviciu de jocuri de noroc online nu ar trebui să permită difuzarea de comunicări comerciale pentru serviciul respectiv.
(18) Scopul procesului de înregistrare în vederea deschiderii unui cont de jucător este acela de a verifica identitatea persoanei și de a permite urmărirea comportamentului de jucător. Este esențial ca această înregistrare să fie concepută în așa fel încât să împiedice consumatorii să întrerupă procesul de înregistrare și să se îndrepte spre site-uri de jocuri de noroc care nu sunt reglementate.
(19) Deși procesul de înregistrare a fost introdus în mod diferit în statele membre, uneori cu etape de verificare desfășurate offline sau manual, statele membre ar trebui să se asigure că datele de identificare pot fi verificate efectiv pentru a facilita finalizarea procesului de înregistrare.
(20) Este important ca momentul în care conturile jucătorilor devin permanente să aibă loc numai după ce datele de identificare furnizate de jucător au fost validate. Ar fi de dorit ca jucătorii să poată utiliza conturi temporare înainte de a obține un cont permanent. Având în vedere natura acestora, conturile temporare ar trebui să reprezinte o valoare nominală fixă, iar jucătorii nu ar trebui să aibă posibilitatea să retragă depozitele sau câștigurile.
(21) Pentru a proteja jucătorii și finanțele acestora, precum și pentru a asigura transparența, ar trebui să existe proceduri de verificare a conturilor jucătorilor care nu au avut activitate pentru o perioadă determinată, precum și proceduri de închidere sau suspendare a unui cont de jucător. În plus, atunci când se descoperă că persoana în cauză este un minor, contul de jucător ar trebui să fie anulat.
(22) În ceea ce privește alertele informative, dacă este cazul, opțiunea unui temporizator ar trebui să fie vizibilă pentru jucător în cursul unei sesiuni de joc.
(23) În ceea ce privește sprijinul acordat jucătorilor, în plus față de stabilirea unor limite de depozit, jucătorilor ar putea să li se ofere măsuri de protecție suplimentare, cum ar fi posibilitatea de a stabili limite pentru pierderi sau pariuri.
(24) Pentru a preveni dezvoltarea unor tulburări comportamentale asociate jocurilor de noroc, operatorul ar trebui, de asemenea, să poată să solicite jucătorului să ia o pauză sau să poată exclude jucătorul, în cazul unor schimbări confuze ale comportamentului acestuia. Operatorul ar trebui, în astfel de circumstanțe, să-i comunice jucătorului motivele sale și să îl îndrume către asistență sau tratament.
(25) Operatorii sunt sponsori importanți ai echipelor și evenimentelor sportive din Europa. Pentru a îmbunătăți asumarea răspunderii în activitățile de sponsorizare de către furnizorii de servicii de jocuri de noroc online, ar trebui să existe cerințe clare conform cărora sponsorizarea trebuie să fie transparentă și să fie efectuată în mod responsabil. În special, ar trebui stabilite cerințe mai clare care să împiedice ca sponsorizările oferite de operatorii de jocuri de noroc să afecteze sau să influențeze minorii.
(26) Este de asemenea necesar să se sporească gradul de sensibilizare cu privire la riscurile inerente, cum ar fi frauda, pe care le presupun site-urile web de jocuri de noroc predominante care nu sunt controlate sub nicio formă la nivelul Uniunii.
(27) Este necesară o supraveghere eficace pentru protejarea corespunzătoare a obiectivelor de interes public. Statele membre ar trebui să desemneze autorități competente, să definească orientări clare pentru operatori și să ofere informații ușor accesibile pentru consumatori, jucători și grupurile vulnerabile, printre care și minorii.
(28) Codurile de conduită pot juca un rol important în aplicarea și monitorizarea eficace a principiilor privind comunicarea comercială din prezenta recomandare.
(29) Prezenta recomandare nu aduce atingere Directivei 2005/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului (8) sau Directivei 93/13/CEE a Consiliului (9).
(30) Aplicarea principiilor prevăzute de prezenta recomandare implică prelucrarea datelor cu caracter personal. Prin urmare, se aplică Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului (10) și Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului (11),