Recitale
(1) La solicitarea Portugaliei, în 17 mai 2011, Consiliul a acordat acesteia asistență financiară prin Decizia de punere în aplicare 2011/344/UE a Consiliului (2). Respectiva asistență financiară a fost acordată pentru susținerea unui program solid de reforme economice și financiare (denumit în continuare „programul”) care urmărește să restabilească încrederea, să faciliteze revenirea economiei la o creștere durabilă și să asigure stabilitatea financiară a Portugaliei, a zonei euro și a Uniunii.
(2) În conformitate cu articolul 3 alineatul (10) din Decizia de punere în aplicare 2011/344/UE, Comisia, împreună cu Fondul Monetar Internațional (FMI) și în colaborare cu Banca Centrală Europeană (BCE), a efectuat, în perioada 16 septembrie-3 octombrie 2013, cea de a opta și a noua evaluare a progreselor înregistrate de autoritățile portugheze în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor convenite în cadrul programului.
(3) Creșterea trimestrială a produsului intern brut (PIB) real a revenit la valori pozitive în al doilea trimestru al acestui an, existând și alți indicatori pe termen scurt care semnalează de asemenea ieșirea progresivă din recesiune. Se preconizează că PIB-ul real va scădea cu 1,8 % în acest an, urmând să crească cu 0,8 % și 1,5 % în 2014, respectiv 2015. Este de așteptat ca tensiunile de pe piața muncii să înregistreze o anumită scădere. Cu toate acestea, se preconizează că rata șomajului va atinge un nivel maxim de 17,7 % în cursul anului viitor, înainte de a începe să scadă în mod progresiv. Incertitudinile legate de perspectivele macroeconomice sunt ridicate, deoarece sustenabilitatea redresării preconizate pentru 2014 și 2015 depinde de evoluțiile pozitive de pe piața comerțului și de pe piața financiară, care rămân fragile.
(4) Până în luna august 2013, deficitul de trezorerie al statului înregistrase o îmbunătățire de 0,6 puncte procentuale din PIB comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior (neluând în calcul evenimentele extraordinare). Rezultatele foarte bune în ceea ce privește veniturile fiscale și executarea strictă a majorității posturilor de cheltuieli sprijină execuția bugetară. Cu toate acestea, au fost identificate anumite deviații față de perspectivele fiscale ale celei de a șaptea evaluări a progresului realizat de autoritățile portugheze în punerea în aplicare a măsurilor convenite în cadrul programului (denumită în continuare „cea de a șaptea evaluare”). Printre aceste deviații se numără deficiențe legate de reprogramarea fondurilor Uniunii și de amânarea vânzării unei concesiuni portuare (one-off), precum și alți factori, cum ar fi contribuția mai mare decât se preconizase la bugetul Uniuii, rezultatele nesatisfăcătoare în ceea ce privește colectarea unor venituri nefiscale, transferul către Grecia al unor dividende provenind din obligațiuni grecești incluse în portofoliul de investiții al Banco de Portugal, nivelul mai scăzut decât se preconizase al contribuțiilor sociale la sistemul de pensii al funcționarilor publici sau derapajele în materie de costuri salariale și consum intermediar. După utilizarea alocărilor bugetare provizorii (0,3 % din PIB), se estimează că efectul net al abaterilor va mări deficitul din 2013 cu 0,5 % din PIB. În plus, o infuzie de capital în BANIF-Banco Internacional do Funchal, SA, care se ridică la 0,4 % din PIB, a sporit, de asemenea, deficitul bugetar, cu toate că această operațiune nu ar trebui să fie luată în considerare în cadrul programului.
(5) Guvernul adoptă măsuri corective pentru a asigura atingerea țintei de deficit a programului, de 5,5 % din PIB, în special prin reducerea fondurilor disponibile pentru investiții și printr-un control mai strict al consumului intermediar din ministerele de resort (0,1 % din PIB). În plus, guvernul a anunțat un sistem one-off de recuperare a datoriilor provenite din neplata impozitelor și a contribuțiilor la asigurările sociale, care se preconizează că va recupera venituri în valoare de aproximativ 0,4 % din PIB și care este însoțit de sancțiuni mai severe pentru infractorii fiscali.
(6) Versiunea actualizată a previziunilor bugetare indică, pentru 2013, un efort fiscal de 0,5 % din PIB măsurat prin îmbunătățirea soldului structural, efort care se situează ușor sub nivelul de 0,6 % din PIB prevăzut cu ocazia celei de a șaptea evaluări. Rezultatele insuficiente preconizate se explică, în principal, prin întârzierile în punerea în aplicare a pachetului de măsuri de consolidare planificat inițial și prin înlocuirea sa parțială cu măsuri one-off, în timp ce rezervele bugetare au trebuit să facă față unor presiuni neașteptate. Întârzierile în ceea ce privește punerea în aplicare sunt provocate de o serie de constrângeri, cum ar fi criza politică din iulie și ulterioara remaniere guvernamentală, dificultatea de a răspunde hotărârii Curții Constituționale din 29 august, care consideră neconstituționale unele prevederi ale proiectului de lege privind crearea unui nou sistem de recalificare și dificultățile tehnice în punerea în aplicare a anumitor măsuri, în special a noului concept al contribuțiilor de asigurări sociale plătite din indemnizațiile de șomaj și din prestațiile în caz de boală dincolo de un anumit nivel minim, conform hotărârii Curții Constituționale din 5 aprilie.
(7) Guvernul și-a reafirmat angajamentul de a atinge ținta de deficit de 4 % din PIB în 2014. În acest sens, guvernul a adoptat măsuri de consolidare în valoare de aproximativ 2,3 % din PIB, care acoperă totodată o parte a derapajelor din 2013 ce urmează a fi reportate în 2014. Măsurile de consolidare sunt, în mare parte, incluse în proiectul de lege a bugetului, în timp ce anumite măsuri sunt implementate prin legi specifice. Măsurile au cu precădere un caracter permanent și se bazează predominant pe reducerea cheltuielilor. Per ansamblu, valoarea cumulată a pachetului de măsuri de consolidare necesare pentru realizarea ajustării bugetare vizate nu s-a schimbat față de cea de a șaptea evaluare – măsuri de economisire permanente în valoare de aproximativ 4,7 miliarde EUR în perioada 2013-2014, sau 2,8 % din PIB. Cu toate acestea, o parte a efortului de consolidare a fost amânată pentru 2014, ca urmare a sus-menționatelor întârzieri privind punerea în aplicare, înregistrate în 2013.
(8) În 2014, consolidarea se va baza în mare parte – aproximativ 1,8 % din PIB – pe revizuirea cheltuielilor publice care a fost efectuată anul trecut cu scopul de a crește echitatea și eficiența transferurilor sociale și a serviciilor publice. Principalul impact al măsurilor rezultate din revizuirea cheltuielilor publice se va înregistra de-a lungul a trei axe principale: 1. limitarea cheltuielilor cu salariile din sectorul public prin reducerea efectivelor și creșterea procentului de funcționari cu calificări superioare, alinierea legislației muncii din sectorul public cu cea din sectorul privat și aplicarea unei politici de remunerare mai transparente și bazate într-o mai mare măsură pe merite; 2. reforma sistemului de pensii; și 3. reduceri ale cheltuielilor sectoriale ale diferitelor ministere și programe.
(9) Pentru a compensa reportarea negativă rezultată din execuția bugetului pe 2013 și pentru a atinge ținta de deficit de 4 % din PIB, pachetul de măsuri rezultate din revizuirea cheltuielilor publice trebuie să fie completat de alte măsuri permanente vizând îmbunătățirea în continuare a eficienței și echității actualei structuri a impozitelor și a indemnizațiilor (în valoare de 0,4 % din PIB). În plus, vor fi puse în aplicare mai multe măsuri one-off în valoare de 0,2 % din PIB, fapt ce va compensa fără probleme costurile rezultate din plățile în avans one-off, ocazionate de introducerea în sectorul public a unui program de disponibilizări voluntare.
(10) Se estimează că ponderea datoriei în PIB va atinge un nivel maxim de 127,8 % în 2013, după care va urma o scădere. Revizuirea în sens crescător față de cea de a șaptea evaluare se explică prin corectarea datelor privind datoria pentru anul 2012, care în prezent este ușor mai ridicată, și prin neexecutarea anumitor operațiuni de reducere a datoriei pe termen scurt. În mod particular, se așteaptă în prezent ca Fondul de stabilizare a securității sociale să își mărească mai gradual portofoliul de obligațiuni de stat portugheze, iar plățile din fonduri publice guvernamentale plătibile Parpublica vor depăși previziunile până la intrarea în vigoare a noului ESA 2010 și până la definirea statutului acestei societăți. În plus, se estimează că soldul cash al Trezoreriei la sfârșitul exercițiului financiar va depăși previziunile anterioare (cu aproximativ 4 miliarde EUR).
(11) Procesul de ajustare bugetară este însoțit de o serie de măsuri bugetare structurale menite a întări controlul asupra cheltuielilor publice și a îmbunătăți colectarea veniturilor. Mai exact, prin intermediul unei reforme cuprinzătoare, cadrul bugetar de la nivelul administrațiilor centrale, regionale și locale este pus în conformitate cu cele mai bune practici existente în materie de gestionare a finanțelor publice. Noul sistem de control al angajamentelor dă rezultate, dar punerea sa în aplicare trebuie monitorizată îndeaproape pentru a se garanta că angajamentele sunt acoperite de fondurile disponibile. Reforma administrației publice continuă, scopul său fiind modernizarea și raționalizarea ocupării forței de muncă și a entităților din sectorul public. Punerea în aplicare a programului de reformă a administrației fiscale îmbunătățește monitorizarea și întărește respectarea disciplinei fiscale. Renegocierea parteneriatelor public-privat a înregistrat progrese importante, astfel încât pentru 2013 și anii următori sunt prevăzute economii semnificative. În medie, întreprinderile de stat au ajuns la echilibrul operațional până la sfârșitul anului 2012, fiind prevăzute reforme suplimentare pentru a evita o eventuală nouă deteriorare a rezultatelor acestora. Reformele din sectorul serviciilor medicale produc economii semnificative, iar punerea lor în aplicare continuă, cu respectarea în linii mari a obiectivelor.
(12) Rata capitalului băncilor a crescut considerabil în cursul anului trecut, permițându-le acestora să realizeze rezervele de capital impuse de Autoritatea Bancară Europeană și să îndeplinească ținta programată de 10 % fonduri proprii de nivel 1. Această rezervă de capital rămâne suficientă la toate nivelurile, atunci când se evaluează capitalul băncilor în baza normelor noii directive privind cerințele de capital IV (CRD IV). Aceste noi norme în materie de capital se vor aplica începând cu ianuarie 2014. Banco de Portugal dezvoltă în prezent o strategie de tranziție pentru introducerea CRD IV. Ținta indicativă de 120 % până în 2014 pentru raportul dintre împrumuturi și depozite va fi probabil atinsă, unele bănci situându-se deja sub acest prag. Se depun eforturi tot mai mari de diversificare a surselor de finanțare ale sectorului corporativ. Pe baza recentului audit extern al liniilor de credit existente subvenționate de stat și a unui set de recomandări politice, autoritățile au prezentat un plan conținând măsuri care vizează îmbunătățirea performanței și a guvernanței acestor instrumente. Setul de instrumente de gestionare a crizei a fost finalizat. Fondul de rezoluție bancară funcționează, au fost introduse competențe de intervenție timpurie și legea recapitalizării a fost modificată astfel încât să reflecte Comunicarea Comisiei privind aplicarea, de la 1 august 2013, a normelor privind ajutoarele de stat pentru măsurile de sprijin în favoarea băncilor în contextul crizei financiare (3).
(13) Au fost realizate progrese suplimentare în ceea ce privește punerea în aplicare a unor reforme structurale de stimulare a creșterii economice și a competitivității. La 1 octombrie 2013 a intrat în vigoare o nouă reducere a plăților compensatorii la încetarea raporturilor de muncă, fiind create două fonduri compensatorii pentru finanțarea parțială a acestor plăți. S-au luat măsuri suplimentare de consolidare a politicilor active pe piața muncii. Au fost adoptate măsuri suplimentare în domeniul educației, care a înregistrat progrese în general satisfăcătoare.
(14) Punerea în aplicare a Directivei 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului (4), care vizează reducerea barierelor la intrarea pe piață și încurajarea concurenței și a activității economice prin facilitarea accesului pentru întreprinderile nou-intrate pe piață în diferitele regimuri economice avansează într-un ritm constant, iar procesul de transpunere a acestei directive urmează să fie finalizat în curând. Legea-cadru pentru îmbunătățirea funcționării profesiilor reglementate ce implică un organism profesional a fost adoptată, ultimul pas în finalizarea acestei reforme fiind acum revizuirea statutului celor 18 profesii în cauză. Legea-cadru de stabilire a principiilor de bază ale funcționării celor mai importante autorități naționale de reglementare, care le conferă acestora, printre altele, un grad ridicat de independență și de autonomie, a intrat deja în vigoare, iar statutele diferitelor autorități de reglementare sectoriale urmează să fie adoptate în curând. Punerea în aplicare a măsurilor de reducere a deficitului tarifar acumulat în sectorul energiei electrice a fost amânată, deși guvernul a prezentat recent un nou impozit pentru a soluționa parțial acest aspect. Au fost adoptate unele dispoziții legale vizând simplificarea procedurilor de acordare a licențelor și a altor sarcini administrative, cum ar fi propunerea referitoare la o nouă lege de bază privind solul, amenajarea teritoriului și urbanismul.
(15) Sunt necesare progrese suplimentare pentru ca sectorul transporturilor să devină mai sustenabil și mai deschis concurenței. Situația financiară a gestionarului infrastructurii feroviare s-a ameliorat oarecum, dar sunt necesare eforturi suplimentare importante pentru a atinge echilibrul operațional până în 2015. În ceea ce privește sectorul portuar, reformele trebuie să fie intensificate.
(16) Au fost adoptate unele măsuri suplimentare pentru îmbunătățirea situației lichidităților din sectorul antreprenorial, în special în ceea ce privește întreprinderile mici și mijlocii (IMM).
(17) Reforma sistemului judiciar este aproape finalizată. S-au înregistrat progrese privind reducerea numărului cauzelor nesoluționate, iar unele reforme istorice, precum reorganizarea geografică a jurisdicțiilor și reforma Codului de procedură civilă, au fost sau sunt pe cale de a fi realizate. Este totuși necesară o îmbunătățire continuă a funcționării sistemului judiciar, care este esențială pentru funcționarea bună și echitabilă a economiei, prin: (i) asigurarea aplicării reale și la timp a contractelor și a regulilor concurenței; (ii) creșterea eficienței prin restructurarea sistemului judiciar și adoptarea de noi modele de administrare a instanțelor; (iii) accelerarea în continuare a procedurii judiciare (în special în ceea ce privește cauzele fiscale).
(18) În considerarea evoluțiilor prezentate, Decizia de punere în aplicare 2011/344/UE ar trebui să se modifice,